Citate despre dor și lună plină
citate despre dor și lună plină (inclusiv în versuri).
De ce?
Scherzo
De ce, când o furtună,
S-bate pe pământ
Cu furie nebună...
Cânt?
De ce, când luna plină
Revarsă peste crâng
Divina ei lumină...
Plâng?
De ce, când treci semeață
Și nu-mi zici un cuvânt,
Nici nu-mi privești în față...
Cânt?
De ce, când brațe goale
La piept cu dor mă strâng...
În de mătase poale
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Vino-mi tu,... înger de dor
Sub candelabrul stelelor,
Să arzi sub lună plină
Smoala trupului venină..
Cu atingerea divină
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La revedere
La revedere, cuibușor
La revedere, balansor
La revedere, drag zăvoi
Ne va fi dor, mult dor de voi.
La revedere, apă lină
La revedere, lună plină
La revedere, cântătoare
Până la vara viitoare.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Cum se deșir din strașina-nvechită
Și picur jos broboanele de ploaie!...
Un paltin tânăr crengile și-ndoaie
Ai crede că își frânge vreo iubită.
Tăcerea casei-mi pare mai greoaie
Și mă dezgustă viața netrăită
Și fără sens... Pe fiece clipită
Mai scad din partea vremii câte-o foaie.
Aș vrea să prind a gândului aripă
Să pot s-o țin în loc măcar o clipă,
Să-mi mângâie viața-ntunecată...
Și o aștept... dar nu știu... o să-mi vină?
Mi-e dor de ea... mi-e dor de luna plină
A nopților din vremile de-alt'dată.
sonet de Ion Minulescu din Viața nouă, nr. 2 (15 februarie 1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu ecuații roz, de flori...
Iubitul meu, e Luna plină
Iar basmul suie-n Ceruri nori
Tu vânt îmi ești, eu sunt grădină,
Cu ecuații roz... de flori...
Îmi curgi prin lujer verde chinul
Îmi pui în sânge rădăcini
Eu sorb din suflul tău veninul,
Mi-amesteci iarba cu ciulini
Respir, mă cerți, m-adormi buimacă
Și mă alinți încetișor;
te strig, mă cânți, m-alungi, ce dacă
am chipul roșu de bujor...
Cu suflul șoaptelor din urmă-
câte grădini n-ai frânt așa?
Și-n palma ta cresc țepi ce curmă
Parfumul meu, de catifea
Pe boabe mari de rouă-n gene
Joci miza ta, pierdută ieri
Și treci pe trupul meu alene
Necunoscutele sa-mi ceri...
[...] Citește tot
poezie de Shanti Nilaya
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-ți fiu singura rază
Sunt un colț de stea,
luminez adâncimea
ochilor tăi vrăjiți.
Tăcerea nopților
cu lună plină de așteptare
nu-ți mai întunecă
surâsul de flori.
Îți împodobesc inima,
cu trandafiri albaștri
înveșmântați în cuvinte
încă nerostite.
Îți alung oftatul și chem
un vânt de dragoste,
să-ți mângâie dorul,
cuprins între palmele
sufletului,
copil rebel și singuratic.
Vreau să-ți fiu singura rază,
aprinsă de lumina unui vis,
într-o seară târzie de mai,
[...] Citește tot
poezie de Lavinia Elena Niculicea din Florile cerului
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ploaia ta
La ce visezi iubito în timp ce-afară plouă,
Mă vezi un nor sau poate, o lacrimă de rouă?
Acolo-n curcubeul iubirilor lumești,
Pe cine vezi iubito, pe cine tu iubești?
Să fiu eu curcubeul ce din furtună apare,
Sorbind nectaru-ți dulce cu-a buzelor ardoare?
Sau un pian cu clape ce-ți cântă în surdină,
Poeme de iubire în nopți cu lună plină?
Hai spune tu iubito, mă vezi o primavară,
Ce înflorește-n vise pe-acorduri de vioară?
Sau poate sunt eu vântul ce bat de-al vieții dor,
Prin gândurile tale, cu șoapte de amor?
Ori poate sunt o toamnă uitată în noi doi,
Cu simfonii de frunze și cu cernite ploi?
Sau sunt eu iarna care cu picuri mici de gheață,
Ți-aștern mii de săruturi pe-a buzelor dulceață?
[...] Citește tot
poezie de Gabi Costin (15 octombrie 2015)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
De când
de când zdrobim cu pumnii tari țărâna
a mai rămas un punct azi doar lumina
un vers și-n bulgărul amar de tină
topit-am lacrima să-nalț la cer, cunună.
de vremea este să mai plec prin ploaie
alerg, din nou genunchii se îndoaie
rescriu iar pași să sterg din umilințe,
și-n suflet să aștern din nou dorințe.
că uite azi e vreme de-amintiri, copile
și-n calendare-adaug numărul de zile,
întreg mi-e sufletul e chiar rotund
de-i luna plină plâng din nou, răzând
și strâng cu bucurie-n mine fiecare dor
și îl anim de-o coardă de chitară-ncetișor
să-i cânte nopți în cor cu florile de tei
să ne-nvelim cu norii și să-i ferim de ploi...
poezie de Mirela Nicoleta Toniță
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la dor și lună plină, dar cu o relevanță mică.
Lună plină
Ai mersul domol, ușor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastră
iubire, pasăre măiastră
Tu ești oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului
Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
În fața ta eu mă înclin
Doar un cuvânt: mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Și dăruită cerul din vest
Sfințit cu soare din est
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lună plină
Ai mersul domol usor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastra
iubire pasăre măiastră
Tu esti oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului
Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
In fața ta eu mă înclin
Doar un cuvânt mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Si dăruită cerul din vest
Sfintiti cu soare din est
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiori de dor...
Fiori de dor răsar în noapte,
Râuri de șoapte, sub tâmple albe,
Din albia lor m-alintă ușor.
Fiori de dor, iubirea nostră,
Ca marea albastră schimbă culori,
Rătăcind spre vechea fereastră.
Fiori de dor, valuri de flori
Îmi mângâie visul, unor noi chemări,
Efemere păsări măiastre.
Fiori de dor, sub lună plină,
Nopți neuitate, ciorchini de fiori,
Miresme înflorate din lanul amintirilor.
Fiori de dor, gingășii dorite,
Veșnic neprețuite, la timpul lor,
Dar acum, la apusul vieții, adorate.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (18 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe efemere...
Îmi plimb privirea sus pe cer,
Prin lanul stelelor ochioase,
Policandre luminoase,
Și mă întreb, ca-n multe dăți:
Unde ești iubirea mea?
Unde îți faci culcuș și case?
Cât timp, să mai trag speranță?
Că într-o zi vei fi a mea,
Soața bună, până la moarte,
În îmbrățișări de stea.
Lunii pline nici nu-i pasă,
De-a mea crudă frământare
Și își face încet cărare,
Printre stele vechi și caste,
Ale nopților astrale.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor ...
Mi-e dor de tine soare,
Mi-e dor de strălucirea ta,
De stoluri de cocoare,
Când vine primăvara.
Mi-e dor de luna plină
Din nopțile de vară.
Mi-e dor de-o zi senină
Sub nucul de la țară.
Mi-e dor de toamna ruginie
Când își revarsă rodul.
De strugurele copt în vie,
De grâul care umple podul.
Și de iarnă-mi este dor,
Când arde focu-în vatră,
Când fierbe oala pe cuptor
Și-i cald în casa toată.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când...
Când ochii tăi plini de lumină,
Mă vor îmbrățișa cu pleoapele închise,
Strângându-mă la piept sub lună plină,
Vei vedea cum te-am iubit în vise.
Când tâmpla-ți fină vei rezema ușor,
În palma unui suflet cu obrazul plâns,
Dăltuit de riduri și istovit de dor,
Vei auzi de-aproape un oftat ascuns.
poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsuri
Sunt trist acum și-n ploi cu vânt
Mă leagăn până la pământ
Și prin frunzișul tot mai rar
Mă-ngân cu dorul meu amar.
În lumea asta-n tomni-târzii
Când rândunele-mi zbor prin vii
Mă primbl prin văi și-n dulci fiori
Mai dulce-mi ești de-atâtea ori.
O, rămâi în umbra nopții
Să privim la luna plină
Prin păduri în voia sorții
Lacul lin, bolta senină.
Ești fragedă și-atât de pură
Plutești zâmbind, dulce mireasă
Când ochi-mi veșnic te pierdură
În vis rămâi a mea crăiasă.
poezie de Gheorghe Burdușel
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
La sfat
În geam răsare luna plină,
Sufletul îmi este golit de lumină,
Acum se întâmplă o bucurie,
Crăiasa nopții îmi vorbește doar mie.
Ascult tăceri, povești inedite,
Cu luna la sfat îmi par infinite.
În tâmple îmi bat ciocane de dor
Aș vrea sa te strig, dar glasul mi-e gol.
Doar tainele nopții sunt simple și grele
De vrei să înțelegi, vorbește cu ele,
Așa cum odată, copilă fiind
Priveam la fereastră copaci adiind.
Și greierii cântă prin ierburi de vară
A lor armonie răsună în seară,
Prin toată peluza sclipesc licurici,
O, tu, lună plină, mai stai pe aici!
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mânioasa
Am să merg mai înspre seară
Prin dumbrăvi, ca mai demult,
În privighetori să-mi pară
Glasul Linei că-l ascult.
Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult!
Că-n zori Lina sta-n portiță,
Sălta-n vânt a ei altiță,
Vântul îi sălta-n cosiță
Și-i făcea floare-n obraz:
Eu mergeam la plug în laz,
Și, când trec, Lina s-ascunde,
Parcă nici nu m-a văzut.
Îi vorbesc, și nu-mi răspunde,
Nu-mi răspunde!
Și-o întreb, și nu-mi răspunde!
Și mă mir - ce i-am făcut!
Vreau de-aici să rump o floare!
Ochii unui înger scump
Au albastrul de cicoare,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între trandafiri o mie...
Pe sub talpa ta de inger
Răsare in lujer, dorul...
Mă inlănțuie ucigător
Când trec prin izul buclelor.
Intre trandafiri o mie
Intre florile de pe câmpie
L-aș simți în inimă
Cu mireasma lor divină
Cu ambră de lună plină
Chiar de aș fi legat la ochi
De o vrajă sau un deochi.
Bucla ta seamăn nu are..
Focoasă și armăsară
Mângâiere de mirare...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de ceară
Sub floare ninsă s-a uscat
O lacrimă de primăvară,
Mă înalț din mine peste sat
În noaptea stelelor de ceară.
Un câine vagabond mai latră
Ador nebun de lună plină,
Cărbunii stinși veghează-n vatră
Și masa-i pusă pentru cină.
Pe lavița din colț un dor de mamă
Cu ochii duși, de abia mai cată
Cu glasul stins ea cheamă
Feciorul dus la geam să-i bată.
poezie de Sorin George Vidoe din Stele de ceară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Templul amintirilor
Deschide larg ferestrele spre cer
Să pătrundă-n suflet nemurirea.
Un gând, un vis, acum se leagă
Și-i simt în inimă trăirea.
Grădina-i templu de-amintiri
Ascunde-n ea vise perechi
Ce peste timp mai fac-o punte
Un curcubeu din vremi străvechi.
Un clopot ce răsună-n turn
Un glas ce vine de departe
Ce pare-a spune-o rugăciune
A lunii, ce se pierde-n noapte.
La geamul tristului castel
Privește - prinț rătăcitor
În zarea albastră, visător,
În fiecare zi, cu dor.
Prințesa inimii să vină
S-alunge-a inimii durere
În noaptea cea cu lună plină
A vrajei dulce mângâiere.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre dor și lună plină, adresa este: