Citate despre dor și turism
citate despre dor și turism (inclusiv în versuri).
- a face turism
- A face turism înseamnă a merge să cauți foarte departe dorul de a te întoarce acasă.
definiție de George Elgozy
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
TURISTICĂ
Turistul rus -e-adevărat!-
Își plânge-amarnic zilele,
C-atâtea țări a colindat,
Încât îl dor... șenilele!
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sursă
Un turist, în plină noapte,
Stăpânit de o idee,
Neavând sursă de lapte,
Mulge-n dor... Calea lactee!
epigramă de Romulus Filip din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la dor și turism, dar cu o relevanță mică.
Azi am un dor...
Azi am un dor năpraznic de demult,
Dar nu vreau să mă gândesc că e de temut,
Aș vrea mult să fiu din nou copil
Undeva în timp și spațiu, departe în exil.
Acolo aș vrea să fie primăveri cu cărăbuși
Și să mă joc cu cei mai frumoși peruși,
Iar rândunelele să mă-nveselescă ca să nu fiu tristă
Și e bine să mă simt din nou ca o turistă.
Vreau s-alerg desculță prin iarbă fără sandale,
Să stau apoi pe prispă la taclale,
Să văd în jur natura colorată și o șopârlă
Și să fug în vale să fac baie-n gârlă.
poezie de Eugenia Calancea (9 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din turistul care-am fost
Ieri cutreieram pământul
în patru punte cardinale.
Mă-întreceam în zbor cu vântul
până departe în zare.
Astăzi nu mai sunt în stare
nici măcar un pas să fac.
Speranța în mine moare,
viața nu-mi mai e pe plac.
Rău mă dor picioarele.
Nici pe-afară nu mai ies.
Foarte rar văd soarele.
Gânduri multe, nu mai țes.
Din turistul care-am fost,
azi n-a mai rămas nimic.
În lume nu mai am rost,
din pat nu mă mai ridic.
Singura mea bucurie
e că... picioarele mă ajută,
în lunga călătorie
către lumea neștiută.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (10 octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vedenii
Era o zi senină când stâncile din munte
S-au prins în ceartă mare prin adâncimi de nor
Ce le făcea să pară mai vechi și mai cărunte,
Mai acre-n inventarea poveștilor de dor.
Când una începuse mai vechea ei poveste
C-un prinț ce-a scos din ape o fată de-mpărat,
O alta a-ntrerupt-o, strigându-i fără veste:
"N-a scos-o, las' că știu eu: cu ea, s-a înecat!"
Și, Doamne, ce mai ceartă! o oră a durat.
S-au potolit în fine! și-a doua a-nceput:
"O tânără turistă, cu laptopul stricat..."
"A, știu: a fost la ăla și-n paișpe l-a durut!"
Cutremur! Val seismic! Furtună și tornadă!
S-a speriat și norul, ba chiar întregul munte;
Așa natură moartă, oricine-ar vrea să vadă!
Credeai că-ncep de-ndată în steiuri să se-nfrunte.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre dor și turism, adresa este: