electronică şi timp

Unuia tâmp care şi-a luat ceas electronic

- Cât e ora? Spune-ne şi nouă.
- Stai să scot calculatorul afară,
Că arată doi împărţit la nouă,
Şi nu pot şti cât e pe dinafară.

epigramă de Paul Constantin (14 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva mă ascultă!

În veac cu putere ocultă
din zid cineva mă ascultă.
cu cât mă coboară pe mine.
cu-atât el mai mare devine.

Iubirea mi-o suge prin tuburi.
mă simt răstignit pe şuruburi,
ce face cu mine nu-i veghea,
el trage din zid cu urechea.

Ai zice că apără, poate,
poporul de rău şi păcate,
de cei ce ţin arme în liră
de cei care mint şi conspiră.

Dar nu el ascultă orbeşte,
pe om când acasă trăieste,
ne intră-n cearceaf şi sub piele,
în creier de gânduri săi-l spele.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt radical (1981)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi generaţiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (după anul 1953) şi a construit propriul calculator electronic (CIFA-1, anul 1957)!

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

REALIZAREA DE CALCULATOARE ROMÂNEŞTI - În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. După anul 1970 a urmat construirea de calculatoare electronice româneşti seria FELIX C la Fabrica de Calculatoare Electronice ICE Felix pe baza licenţelor achiziţionate de la compania olandeză FRIDEN şi CII, societate comercială privată franceză creată în anul 1966, în cadrul proiectului guvernamental francez "Plan Calcul", în timpul lui Charles de Gaulle.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi generaţiilor viitoare că în România s-a creat Cibernetica (Ştefan Odobleja, 1938-1939), că România a dezvoltat o informatică românească (Grigore C. Moisil, după anul 1953) şi a construit propriul calculator electronic (Victor Toma, CIFA-1, anul 1957)!

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acea zi de sâmbătă a lunii februarie s-a dovedit a fi cea mai friguroasă din an. Iarna se întorsese peste noapte, viscolea şi era un ger de nu-ţi venea să ieşi din casă pentru nimic în lume. Îmi stabilisem o întâlnire pe care aş fi putut s-o anulez oricând şi de care, de fapt, nu era neapărată nevoie. S-ar fi rezolvat totul electronic, doar că bărbatul cu pricina mi-a propus nişte spaghetti quattro formaggi, cu un zâmbet care m-a făcut să accept instinctiv, fără obişnuitele secunde de ezitare... M-a condus acasă, taman în cealaltă parte a oraşului. Pe drum, m-am bucurat de toate stopurile semafoarelor. Am vorbit în continuare despre noi şi am râs ca şi când ne ştiam şi slăbiciunile, şi visele. Şi aşa ar fi fost dintotdeauna.

Anda Docea în Camere de hotel (aprilie 2015)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate epocile, unii oameni au căutat în practicile magice un mijloc pentru a acţiona asupra celorlalţi. Este vorba de aceeaşi vrăjitorie, de la statuetele de lut străpunse cu ace şi până la metodele moderne de propagandă. În zilele noastre, ochiul electronic al televizorului înlocuieşte câteodată ochiul vrăjitorului, iar cele mai subtile metode de hipnoză colectivă sunt acceptate în numele progresului social. În cazul regimurilor totalitare, vrăjitoria prezintă şi alte aspecte, cum ar fi de exemplu spălarea creierului. Pretinzând că este doar o "informaţie" în numele ştiinţei, al propagandei politice sau al publicităţii, omul îşi ascunde destul de stângaci nevoia sa de dominare dintotdeauna.

citat din Serge Hutin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra electronică, cum numeau chinezii filmul, nu ameninţă teatrul... dimensiunea fundamentală a reprezentaţiei teatrale înfruntă timpul. Dar nu prin îngheţare, ci prin auto-transformare. Graniţa extremă a transformării se găseşte în memoria individuală a fiecărui spectator.

Eugenio Barba în Patru spectatori (1999)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antiartă

sângele meu slav construieşte ziduri de antisentimente
tu parchezi în spatele teatrului naţional
apoi iei la pas centrul şi îţi pare că vezi
umbrele demitizate ale poeţilor craioveni
cum fumează din ţigări electronice
şi încearcă să aibă o viaţă birocratică
asediaţi de rutine şi de metaiubiri

am mâinile lipite de omoplaţii tăi pulsez ca la imperius însă descopăr în tine
mediocritatea clipei saliva amară cu care
îţi întoarce ceasul
tu deverbalizezi partea mea yoyo şi din toată
aritmia ţii strâns în palme
fashionismul meu iconic
antisentimentele prin care te-am aşezat în
livrescul zilei

se face politică şi demonii urbei beau la taverne
falii de existenţă plutesc crepuscular
iar şi iar românismul se propagă în eter

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micro-univers

Poeţii stau dintotdeauna în miezul cuvântului şi beau absint întinşi pe canapeaua portocalie.
Trag însingurarea din ţigara electronică apoi spun Nu! dezordinii mentale.
Ei par că vin din Arcadia,
dar noi ştim că le-am văzut aievea osatura fragilă ce se poate fractura uşor la o simplă respiraţie...

Am atins clavicula unui poet contemporan şi
i-am simţit aerul comico-tragic
din felul în care îşi îngrijeşte unghiile
incarnate, roase de proprii canini,
unghii cu care a zgâriat facturile plătite priority
post.

Cândva, poeţii lumilor viitoare, vor frânge scheletul vieţii mirobolant,
în timp ce timpul gândirii va fi în reflux.
Atunci nimeni nu va mai întreba despre întîiul om care a fragmentat harta limbajului
în micro-universe.

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbul de ieri

Când vezi stele pe cer cu coadă sau halou
Nu-i bine, ai mai pierdut din ce-a fost nou
Şi când resimţi genunchi că ai, nu se îndoaie
Ai devenit prevestitor de timp frumos, de ploaie.
Din sprinteneală, mişcări iuţi, eşti sacadat
Iar păr încet-încet mai pierzi, decolorat.
Când pielea-i tot mai multă, se-ncreţeşte
Şi ochi mai pal, pâclit, nu străluceşte.
Când şti s-asculţi cu calm şi vocea-i caldă
Şi-ai timp de copii mari, ce alţi copii îi scaldă,
Eşti un cadran cu sferturi duse, arcul stors
Ce nu se-ntoarce; remontoru-i rupt sau scos...
Nici electronica n-ajută, nu e resetare,
E trecerea molcom-a zilei înspre înserare;
Când vis ia loc la neputinţele de-o viaţă
Şi-i tot permis... În fine-ai liniştea ce te răsfaţă!

Aşa-mi văd eu, proorocul neştiut, bune şi rele
Şi toate-s semne ce cunosc... Dar nu sunt ale mele!?...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 decembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul informaticii româneşti: 1953, 1957 sau 1959. informatică românească?
Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

Se poate lua ca reper anul 1957, când România şi-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a ţară din lume ce a proiectat şi a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secţia "Maşini de calcul", la iniţiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcţionat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică şi Fizică din acea vreme. Aceasta a funcţionat până în anul 1971 când s-a introdus secţia "Informatică".

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Detaliile efective ale întâmplării nu sunt foarte clare, ci sunt învăluite în mitul care s-a creat în jurul lor. Dar 1852 este anul despre care vorbim, iar acţiunea se petrece la birourile "Marelui studiu trigonometric al Indiei" din staţia aflată în dealurile de nord din Dehra Dun. Potrivit celei mai plauzibile versiuni care a ajuns până la noi, un funcţionar a dat buzna în locuinţa lui sir Andrew Waugh, geodezul general al Indiei, şi a exclamat că un calculator bengalez pe nume Radhanath Sikhdar, care lucra la sediul din Calcutta, a "descoperit cel mai înalt munte din lume". (Pe vremea lui Waugh, un calculator era mai degrabă numele unei slujbe, nu al unui aparat electronic.) Vârful XV ieşea în evidenţă dintre crestele Himalayei în regatul interzis al Nepalului. Vârful îşi primise numele cu trei ani în urmă de la geodezii care măsuraseră pentru prima dată unghiul la care se înălţa cu un teodolit de jumătate de metru.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În anul 1959, inspirat de Congresul internaţional al matematicienilor româ­ni de la Bucureşti (din anul 1956), acad. Grigore Moisil (1906-1973), profesor de algebră la Facultatea de Matematica şi Fizică din Bucureşti, a înfiinţat pentru prima dată în ţară specializarea "Maşini de calcul", în această facultate. Programul acestei specializări era extins pe ultimii doi ani de studii (din cei cinci!). Disciplinele specializării au fost la început mai degrabă teoretice, dar pe parcurs profesorii au folosit şi experienţa Institutului de Fizică Atomică (IFA) care a construit primele maşini de calcul CIFA (Calculatorul Institutului de Fizică Atomică) (de prima, spre a doua generaţie!), începând cu anul 1956. Primii profesori au fost Paul Constantinescu şi Constantin P. Popovici, iar primii 10 absolvenţi (din anul 1961) ai secţiei au fost angajaţi cu precădere la IFA sau în institute de cercetare cu profil de inginerie electronică sau automatică.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Informatica şi IT&C (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) – Computing, sunt domeniile cu cele mai spectaculoase evoluţii în ultimii 80-85 de ani, prin impactul pe care l-au avut asupra celorlalte domenii ştiinţifice, tehnice, economice, sociale etc., asupra societăţii omeneşti, în general. Azi, ne întrebăm dacă tinerii au posibilitatea să afle despre eforturile şi rolul oamenilor de ştiinţă din România în acest efort internaţional, încă de la începutul apariţiei informaticii şi utilizării calculatoarelor electronice în lume. Foarte rar găsim astfel de aspecte în manualele şcolare sau în cursurile universitare.

Solomon Marcus în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calculul, în toată generalitatea sa, este una dintre competenţele umane fundamentale, ne naştem cu această predispoziţie. A fost nevoie de un efort istoric pentru a se realiza o analiză moleculară a calculului uman în componentele sale ireductibile, efort care a culminat prin rezultatul britanicului Alan Turing în urmă cu 80 de ani, prin ceea ce ştiinţa desemnează cu sintagma maşina Turing şi care a prefaţat calculatorul electronic pe bază de program realizat de John von Neumann şi echipa sa în 1948. În mod inadmisibil, acest itinerar, care realizează trecerea de la calculul tradiţional, numeric, la calculul calitativ, cu entităţi de natură abstractă, nespecificată, lipseşte din programa şcolară

Solomon Marcus în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neconvingătoare replicare

Mă întreb pentru ce goana apocaliptică de procreere,
De la bacterii şi furnici, primate, păsări, om, lepidoptere?
Ce ţintă le e aşa supremă, într-un etern consum de-amor?...
E oare râvna narcis, surdă doar pentru un existent decor?
Şi cu-i prieşte oare lupta neîncetată pentru-a fi
Noi replici -când alt scop nu e- decât perpetuul zi cu zi?...
Pentru ce albine viaţa-şi riscă eviscerând pe-un vârf de ac?...
Zău nu mai ştiu; gândeşte oare microb să treacă veac de veac?...
... Căci tot nu cred că-i tot doar intuiţie şi gustul pentru rut,
Aşa neînvăţat, ca şi cum cipul ribozomic e înnăscut
Fără vreo noimă, nici cutumă, numai o simplă repetiţie
Fără rol scris?!... Nu-i logică!... Căci lume n-ar mai fi!... Doar dispariţie!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natal

Exult; câştig din timpu-mi zbor, m-ajung când am plecat
Uitând de griji, de lucrul zilnic; sunt peste nori, am aţipit
La "end" de western şi tresar la vocea trează din cockpit...
E iar pe "screen" pasărea-mi cuib pe-o linie 'n salt sacadat...
Mă duc acasă şi-i aştept pe toţi, cei ce nu m-au uitat!

Privesc prin praful în rafalele ce-mi fâşâie parbrizul cald
În câmp pe-o arie de drum, pierdut c-o linişte eternă
Şi-mi zboară gând la eu ce-am fost şi mulţi ce-aveam pe lângă fermă
La Fotin; dar sunt singur numai, totu-i pustiu şi-un cer smarald
Ce-l priveam; vară-n zgomot surd, culcat pe-o şiră... Mintea-mi scald!

Şi acum este-un maron de fier în ape-n val la Costineşti
Acolo unde-i mal în pietre, mai sus de locul de nudişti
Unde timizi într-o vacanţă de practică stăteam întinşi
Pe burtă şi-nţepam nisip înruşinaţi... Hm, ce poveşti
Ce se derulă, că-i pustiu de ce ştiam... Cum timpu' opreşti?

Doar am ieşit de la examen, păşesc pe aleile spre cursuri
Şi cât de mici îmi par acum şi-un pic străine clase, săli,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 aprilie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

This is what I'm controlling

nu vreau să tremur dar nu este nimic
din ce pot controla
tramvaiele alunecă pe şine în mintea mea
sunt aşezată pe scaunul de la geam

văd soarele ca pe un arbore gigant lăsându-şi crengile în jos
până atinge pământul acesta mustind de beton
îmi ating pieptul
în care alveolele şi sacii respiratori se contractă

de parcă ar fi plini de otravă

mă agăţ de crengile soarelui / o dată pe lună
ce nevoie este de respiraţie/ îmi aşez în ordine caietele / pixul / laptopul

acum poţi să înfigi cuţitul în creierele noastre electronice
nimic nu se va întâmpla

spui: "this is what I'm controlling"
şi de fapt ştii că nu controlezi nimic

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reset

Pornind de la "vorba poetului",
aia cu "trecătoarele iubiri",
Păi unele numai trecătoare nu sunt;
te închistează concentric,
una după alta,
ca fosilele prinse în ambră:
insecta din interiorul şopârlei
şi şopârla din burta şarpelui.

Om fi avut noi pterodactili
cât cuprinde în Ţara Haţegului,
Dar un Superman, sau măcar un Tony Stark
(k Miron Cozma nu se pune),
care să dea timpul înapoi,
ca retribuţie pt silniciile îndurate nu avem.

Poate în viitor,
Când civilizaţiile extraterestre vor stăpâni,
în mod oficial,
sistemul nostru solar,

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Rotărescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!