Citate despre elefanți și gânduri
citate despre elefanți și gânduri (inclusiv în versuri).
Autobiografie la Belgrad
I
Geometria e liniștea
întâmplării!
II
Când caii dorm,
călăreții sunt morți!
III
Ieri gura mea sângera.
Azi sânge
ează cuvintele mele!
IV
Nu cântecul privighetorii,
ci înțelesul cântecului ei!
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Opere impersonale
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tucanul, urangutanul și elefantul
O pasăre -un tucan-
C-un primat urangutan
Și c-un elefant greoi
(niciunul de pe la noi),
În urmă cu generații,
S-au apucat de plantații.
A adus în cioc sămânța
Pasărea, apoi maimuța
În pământ a îngropat-o,
Elefantul a udat-o,
Iar azi, sub pomul rotat
Și cu poame încărcat,
Strănepoții stau la sfat.
Ar face și ei la fel,
Însă la elefănțel
Trompița n-are supapă
Și nu poate pompa apă,
Poamele sunt delicioase,
Semințele uleioase,
Tocmai bune de mâncat.
[...] Citește tot
fabulă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la elefanți și gânduri, dar cu o relevanță mică.
La animale, aura e și mai bogată pentru că ele au deja un corp astral, corpul dorințelor. În general, ele nu au început să-și dezvolte corpul mental, în timp ce la unele animale, cum ar fi câinele, calul, elefantul, maimuța, biologii găsesc un început al facultății de a gândi. E o gândire rudimentară, desigur, dar în vecinătatea oamenilor, corpul lor mental începe să se dezvolte, pentru că oamenii, ocupându-se de animale, iubindu-le, îngrijindu-le, contribuie mult la evoluția lor.
Omraam Mikhael Aivanhov în Centrii și corpuri subtile
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmopolis
De miresme aerul e greu
în mai
Precum uleiul sfânt
De muzici parcurile metropolis
Se leagănă
Ca o cireadă migrătoare
De elefanți
Prin dunele natale.
Treci gând printre culorile ce țipă
O dată cu viorile în grădini
Și tăvălește-te ca o pisică
În artă, în cupe, în fraze și venin
Prin flora tropicală de afișe
În grădina fântânilor
În vise
Și în rufe vaporoase de batistă.
Oraș cu paratrăsnete în stea
Și-aprins de gală în bezne ca o navă,
[...] Citește tot
poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E-adevărat că creierul femeii e mai mic decât cel al bărbatului, dar are neuroni mai mulți, iar gândirea depinde de numărul de neuroni, nu neapărat de mărimea creierului. Și balena albastră (cel mai mare animal marin) și elefantul african (cel mai mare animal terestru) au creierul mult mai mare decât al omului. Ei, și?!?...
aforism de George Budoi din Rațiunea și Memoria în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (5 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Ieri a plouat cu elefanți
Ieri, la tine a fost furtună și pe dinafară și dinăuntru.
Deasupra ta s-au adunat nori cenușii și a plouat din ei cu elefanți, tot cenușii.
Au căzut din cer peste tine și peste gândurile tale și le-a făcut muci.
Tu teai supărat pe elefanți, dar n-au nici o vină.
I-a luat și pe ei vântul pe sus și i-a parașutat în mintea ta.
Au nimerit în povestea asta, nu din voia lor.
Cădeau săracii de la înălțime cu fundul în gândurile tale profunde și ascuțite.
Unii nu se mai ridicau deloc.
Alții se sculau cu fundul zdrobit, urlând de durere și alergau disperați în toate direcțiile pe la tine prin cap, până au dărâmat tot.
Te-au ciuruit. N-a mai ramas neuron pe neuron.
Dar, ca după fiecare furtună, acum e soare.
Poți să te apuci să reconstruiești. O să-ți ia ceva timp.
O gândire relxată, calată pe activități domestice ar fi mai potrivită.
Fără idei profunde și chestii ascuțite, care să le rupă fundul la elefanți.
Există reviste, există radio, există TV, ai de unde alege. În fond, ai atâta cacao în jurul tău.
Și poate, următoarea furtună nu va mai fi daună totală.
poezie de Bogdan Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns la o idee
Sunt suficient, sunt mulțumit cu viața?
Totul a fost planificat.
Timpul a stat la picioarele mele?
Toate bătăliile le-am încheiat victorios.
Ce mai aștept să fug la Histria!?
Unde ziduri albe, prăbușite
umbre, chipuri din alte milenii se amestecă
cu cimentul și chirpicul.
Unde picioarele elefanților sunt suporturi din sticlă și lemn
în temple bine măsurate
și-n cotloanele neștiute ale ogorului meu
de unde bine văd
ungherele gândurilor tale ascunse.
Unde toate converg la marea, veșnic mare albastră
iar spotul de lumini își marturisește teama în fascicule.
Unde ideile se învălmășesc în etape, că totul
un tot... zero, unul, zero, unul, unul, zero
ca într-o cartelă matematică, este peren.
numai prieteniile se duc și vin,
și iubirea difuză... în orice ipostază!
poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspuns la o idee
Sunt suficient, sunt mulțumit cu viața?
Totul a fost planificat, timpul a stat la picioarele mele?
Toate bătăliile le-am încheiat victorios. Ce mai aștept?
Să fug la Histria!?
Unde ziduri albe prăbușite,
Umbre, chipuri din alte milenii se amestecă
Cu cimentul și chirpicul?
Unde picioarele elefanților sunt suporți de sticlă și lemn
În temple bine măsurate,
Și-n cotloanele neștiute ale ogorului meu,
De unde bine văd,
Ungherele gândurilor tale ascunse.
Unde toate converg la marea, veșnic mare albastră,
Iar spotul de lumini își marturisește teama în fascicule,
Unde ideile se învălmășesc în etape, că totul
Un tot... zero, unul, zero, unul, unul, zero
Ca într-o cartelă matematică, este peren.
Numai prieteniile se duc și vin.
Și iubirea difuză în orice ipostază!
poezie de Aurel Avram Stănescu
Adăugat de Aurel Avram Stănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între două hăuri destul de abstracte
calea de mijloc e doar o frânghie subțire
pe care unii filozofi dansează step
pe când sărmanii o petrec în jurul gâtului
doar doar vor atârna mai drept
în bătaia gândurilor în mângâierea dezastrelor
fiecare încercare de a măsura adâncurile
ca dealtfel toate acele încercări disperate
de a delimita într-un fel răul deșimairău
(ca pe o bănuială ciudată numită dumnezeu)
nu este altceva decât un antrenament al îngerilor
de a nu cădea sau de a nu se da la fund
înainte de a împleti lumina cu lacrima într-o cărare mai largă
..................................
dansăm în jurul macului din centrul universului
uite îți promit că muzica va cânta la infinit
nu băga în seamă toate tristețile mele
oricum fericirea se numără din doi în doi
rotund sferic elicoidal
din elipsă în elipsă
precum cască ciocul puiul păsării albastre
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caruselul vieții
Te învârți uneori într-un ritm frenetic
Printre oameni idei și flori cu parfum de dor.
Uneori doar o clipire de gând te amețește
să urci în caruselul vieții unde nu există calești,
nici caiuti, inorogi înaripați elefanți sau vise,
doar speranțe, idealuri, dorinți, stau ascunse
printre lanțurile ce-ți infăsoară sufletul plăpand
speriat de vuietul trădărilor din piatra filozofală.
Când și când, o sclipire de indiferentă a inimii
dă posibilitatea întreruperii ritmului amețitor
al caruselului anilor pierduți. Atunci, în secunda de răgaz
a existenței, în sfârșit devii ființa care ești,
nu cea care au șlefuit-o cei ce te-au amăgit să urci în carusel,
spunându-ți că viața e o furtună fără început și fără final.
Închizi ochii,
imensul clopot al celor ce -și strigă cu un dangăt neputința
[...] Citește tot
poezie de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptatea leului (fabulă)
Leul, de multă vreme, ridicase oștire,
Să se bată cu riga ce se numea Pardos;
Căci era între dânșii o veche prigonire,
Și gâlcevire mare, pentru un mic folos.
Vrea, adică, să știe
Cui mai mult se cuvine
Să ție pentru sine
Un petic de câmpie
Și un colț de pădure, de tot ne-nsemnător,
Ce despărțea ținutul și straturile lor.
Acum sânge mult curse, și multe luni trecură,
Făr-a se putea ști
Cine va birui.
Elefantul năsos,
Și bivolul pieptos,
Cu lupul coadă-lungă
Multe izbânzi făcură.
Fiecare tulpină era plină de sânge.
[...] Citește tot
fabulă clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vânătorul, broasca și fazanul
un vânător rămas fără permis,
nemaiputând să-mpuște lei, gheparzi
ori elefanți ca-n vechi safari,
nici măcar de prin păpuriș și stuf
din bălți, bâtlani, rățoi sau alte orătănii,
s-a mulțumit c-a prins o broască,
nu s-o omoare ci s-o chinuiască,
satisfăcându-și doza de sadism,
legând-o de picior c-o ață,
făcând-o să orăcăiască după voia lui.
până-ntr-o zi când a văzut
un biet fazan cu aripa rănită.
a ticluit un plan. n-a pus capcane
nici laț să-l prindă ci,
cu gugu-lugu, l-a ademenit
cu vorbe, boabe dulci de gând
până fazanul singur a venit
să-i ciugule din palmă.
nimic de zis chiar l-a-ndrăgit,
[...] Citește tot
fabulă de Ioan Postolache-Doljești
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În februarie ne dăm cu lupii
noaptea o să-ți pară stranie
necuvioase apucăturile ei: fată mare pe tușă adesea rămasă
numărând golurile din trotuar/ vidurile din inimă
dușmancă personală de moarte țigancă fără de scrupule
prin dinți mult-prea-albi îți va trece neputințele
gigantica dependență de mine
cârduri de cocori vor duce în ochi supliciile trupului
toate grămezile acestea atât de facil accesibile puțind a hoit/ a ieșire-din-ceruri
porumbei parkinsonieni vor căra în oase sticle otravite cu petunii
florile mele de altădată strident oxidate în absențele tale
delirul acesta în care haotic suflete mor strangulate în sânge...
alte formule de duzină/ destinul peticit iară și iară cu încă o dâră groasă de gemete
și eu virgina/ (ne)dusa la biserici/ cu memorie de elefant și coapsă fină până la tine
nicio cosmogonie!
nimic să inspire penuria eului împresurat de dihănii
poate creanga aceasta rămasă dintr-o tristețe: să fi fost vară? să fi fost mine?
poate amprentele... poate podul silabelor onirice și foamea teribilă
a lupilor sfâșiindu-și burțile ca să nu ucidă
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul tău
Dacă ne referim la energiile care ne domină
La mine e ceva de pomină
Forțele nevăzute ale cristalelor solide
Mă dau cu tâmplele de piramide
Mesajele secrete din Manuscrisele de la Marea Moartă
La Porțile de Porțelan mă poartă
Soldații de teracotă și Marele Zid Chinezesc
De spirite vecine mă păzesc
Stratigrafia perfectă a Defileului Olduvai
Îmi schimbă viziunea despre Rai
Vânătorii de elefanți adunați în Tabăra din TerraAmata
I-au lăsat o urmă de urmaș lui tata
Blestemul vânătorii, pe tavanul peșterii din Altamira pictat
Mă face să mă simt bizon vânat
Sufletul meu, atârnat între Machu Pichu și Huayna Pichu
Dă zborului din vise un indiciu
Iar despre daci nu m-aș opri din gând și povestit
De n-aș avea o viață de trăit
În care totul, de la stele și până la vorbe, mă doare.
Destinul stă-n a ochilor culoare?
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (18 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răspunsul tău
Dacă ne referim la energiile care ne domină
La mine e ceva de pomină
Forțele nevăzute ale cristalelor solide
Mă dau cu tâmplele de piramide
Mesajele secrete din Manuscrisele de la Marea Moartă
La Porțile de Porțelan mă poartă
Soldații de teracotă și Marele Zid Chinezesc
De spirite vecine mă păzesc
Stratigrafia perfectă a Defileului Olduvai
Îmi schimbă viziunea despre Rai
Vânătorii de elefanți adunați în Tabăra din TerraAmata
I-au lăsat o urmă de urmaș lui tata
Blestemul vânătorii, pe tavanul peșterii din Altamira pictat
Mă face să mă simt bizon vânat
Sufletul meu, atârnat între Machu Pichu și Huayna Pichu
Dă zborului din vise un indiciu
Iar despre daci nu m-aș opri din gând și povestit
De n-aș avea o viață de trăit
În care totul, de la stele și până la vorbe, mă doare.
Destinul stă-n a ochilor culoare?
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (18 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem pentru Ylo
Basmul tău, cu elefantul, și cu apa lui cu noroi,
ciudățenia lui molcomă,
este deja
într-o carte, cu multe desene scrijelite cu mâna stângă
și cu sunete de pian printre slove
copiii sigur vor bate din palme
și vor gânguri
cu stele deasupra
pentru că basmul tău este nemuritor
iar elefantul
un animal pe placul copiilor
dacă eu spun totul, acum,
în noroi, acoperit pe jumătate de mâl,
elefantul este foarte sătul, este și flămând,
este doar o tipologie a coșmarurilor tale nevinovate,
ori poate elefantul tău nici nu există
nici măcar ca idee,
ci a coborât, pântecos, dintr-o fotografie,
poate ești tu,
sau nu,
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O invitație din partea lui Dedal & nerefuzată fiule de mine
mă zbăteam între viață și moarte
viața mea
uneori
era
dictată
de paganini
singurul
dictator pe care l-am recunoscut ca dictator în viață fiind
nu știu
cum aș fi reacționat față de nae
știu
cum
aș
fi
răspuns
dacă nae m-ar fi torpilat cu gândirea lui socrate
un fel de răspunsuri dialectice la întrebările mele metafizice
eliade nu a terminat de citit biblioteca lui dasgupta
și a fost obligat să contemple
mandala
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre elefanți și gânduri, adresa este: