Citate despre emigrație și țări
citate despre emigrație și țări (inclusiv în versuri).
Artistul adevărat nu poate emigra decât împreună cu țara.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nehotărârea emigranților, de ziua lor internațională
Ar face-o zi de praznic, lungă,
Dar cadrul cald, sărbătoresc,
Să fie țara ce-i alungă alungă
Sau țările ce nu-i primesc?
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desigur, mai ușor este să te exprimi în limba maternă; de aceea îmi țin jurnalul în românește, singura creație pe care mai sunt în stare s-o continui... Emigrantul poartă cu sine țara în suflet.
citat din Florentin Smarandache
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Unii români își urăsc țara lor mai rău și mai cumplit decât străinii. O privesc ca un exil, ca o supărătoare condiție a existenței lor... ei sunt - cum spun înșiși români de naștere, francezi de inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantajele pe care li-l dă nefericita lor patrie, ei ar fi emigrat de mult... cu toții!
citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilema emigrantului: nici nu mai știe dacă țara lui l-a îndepărtat sau el s-a îndepărtat de ea.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcar să știm o treabă
Oameni harnici, leneși, hoți,
Din frumoasa Românie,
Emigrați degrabă toți...
Să-mi rămână țara mie.
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii români - traficați în țările vest-europene
S-avem prosperitate tindem,
Ca națiunile mai breze -
Și nici copiii nu ni-i vindem,
Ci-i ajutăm să emigreze!
epigramă de Marian Grigore Dobreanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la emigrație și țări, dar cu o relevanță mică.
Rugăciune
Pe Ceaușescu am răsturnat
De Crăciun l-am împușcat
Și-am făcut mare păcat
Vai de noi ce a urmat!
Doamne, Te-om fi supărat!
Au ajuns la cârmă hoți
Încrengături de mafioți
Ce-au înșelat românii toți...
Fost-am oare idioți?
Doamne, iartă-ne de poți!
Guverne care mai de care
Au scos totul la vânzare
Ei i-au spus privatizare
De fapt, o mare escrocare
Doamne, dă-le cumpătare!
Au scos țara la mezat
Fabrici s-au vaporizat
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu degeaba în munți se aștepta sosirea unui ajutor. Mii de emigranți jormani au intrat pe la granița de vest fără nici un obstacol. Printre ei a sosit și Boba, în fruntea grupului său numit Grupul celor 42, căci era alcătuit din acest număr fatal, după unii, de persoane. S-au instalat într-un oraș de munte, care a devenit repede centrul unei noi ordini. Orașul se reconstruia, se găseau alimente, medicamente, medici fără frontiere și soseau în masă, din toate regiunile țării, partizani înarmați ca să se pună la dispoziția lui Boba.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Halloween
Nu e o exagerare,
Dar să știți, n-am apucat,
De când eu am emigrat
În Canada asta mare,
Să fiu, nene, speriat;
Cât ar vrea ei, zi de zi,
Ca să bage groaza-n mine,
Cu prostii de-astea nu ține...
Prin ziare, la TV,
Nu mă dau măcar pe vine...
Nici de-aș auzi vreodat'
Că un terorist, o mie,
Într-o clipă de mânie
Ar fi volatilizat...
Păru-mi stă lins pe chelie,
Ori, de pică vreo cometă
Pe-undeva prin Caucaz,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul din cartul de noapte al navei Charlotte Jane
E primul cart de noapte, frățiorii mei,
Vânturi mari, grozave, bat peste șapte mări*
Și stele reci sclipesc pe boltă, frățiorii mei,
Mistica lor deschide căi spre cele patru zări.
Prova navei noastre-și croiește drum
Prin apele cele mari, scăpărătoare,
Promițând locului pe care-l părăsim acum
Și locului spre care ne-ndreptăm bunăstare!
Acum, aplecați-vă-n tăcere, frățiorii mei,
Frunțile deasupra vinului sfânt,
În memoria strămoșilor morți, frățiorii mei,
De un sânge cu noi, din același pământ.
Deși mormintele lor sunt la fel de departe ca luna
De-acest ocean albastru, adevăr spun vouă,
Spiritul lor ne va însoți întotdeauna
Acolo unde mergem, în țara cea nouă.
[...] Citește tot
poezie de James Edward Fitzgerald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezicerile lui Tozgrec erau întotdeauna extrem de precise și corecte până în cele mai nesemnificative amănunte și acopereau toate domeniile, chiar cele mai tăinuite. Astfel i-a comunicat el unei emigrante din Imperiul Maculist numele agenților din Bedeker-ul Imperial care-i trădaseră și-i arestaseră fiul, ca și pe acelea ale doctorilor ce-l torturaseră în spitalul psihiatric, și a informat-o că circumstanțele internaționale i-ar grăbi eliberarea; nevestei unui industriaș sidolian i-a spus că soțul ei, el însuși un mafioso, își simulase propria răpire ca să evite falimentul și că-l va revedea teafăr și nevătămat înainte să dispară vreo câțiva ani la închisoare; unei călugărițe din Polonia i-a prezis că preotul J. nu va avea soarta atâtor confrați ai săi și va apărea din nou cu câteva cicatrice în plus, dar în rest bine sănătos, fiindcă arhiepiscopul va avea de astă dată o armă formidabilă împotriva răpitorilor lui din poliția secretă; unei fete sosite cu maică-sa din Africa de Sud i-a destăinuit că mai era foarte puțin până la eliberarea tatălui ei, care va deveni ministru în cel dintâi cabinet democratic al țării; și așa mai departe.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu ne-ați înfrânt (După Noi vrem pământ de George Coșbuc)
Creduli, deși erați din foști,
Ce-i drept, prin cap nu ne-a trecut
Că tot furați. N-am conceput
Că ne luați de proști.
Lacomi ciocoi, v-ați luat avânt
Călcând pe sacrul jurământ.
Și-atunci când ați lovit în noi,
Cu taxe și-alte dări purcoi
Și jug ne-ați pus, precum la boi,
Nu ne-ați înfrânt.
Astăzi, de-n fruntea țării stați,
Cu-apucături ca de satrap,
Vrem să vă intre bine-n cap
Că-n funcții cocoțați,
Sunteți că noi un vot v-am dat,
Iar voi lipseați, ori ne-ați sfidat.
Și-ntr-un așa solemn decor,
Văzând că plenu-i dormitor,
În noi, sărman român popor,
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Torționarul și profa de mate
torționarul ireal povestește firesc cum mânca două rațe clasa-ntâi
apoi trecea liniștit la omorârea cu râvnă a victimelor neidentificate
îi chinuia cu bătăi gospodărești la testicule până își dădeau sufletul
tineri studenți și intelectuali filfizoni cu studii la Paris
asta după ce îi crăpase țeasta lui taică-su cu un topor sfătuit de un tovarăș
apoi completa liniștit un formular și raporta, că era muncă serioasă
19 căpățâni luna asta cam puțin, răspundea fratele rus coordonator
era o plăcere în a tortura, o distracție pentru noi
că nu eram singur, eram foarte mulți care făceam asta
vorbește clar, senin, împăcat, cuvintele cad seceri și ciocane
eram comuniști convinși, toți, întărâtați împotriva intelectualilor
până în 53 i-am terminat pe toți cei curați la suflet, unu nu mai era
îmi vine să vărs, mi se face rău, nu-mi vine să cred
păi cum credeți că s-a făcut comunismul la noi - zice el
n-am dormit trei zile, am scris numai versuri negre, am înjurat fără rost
în coșmarul meu îl vedeam prin piață, în autobuz, la medic,
un pensionar cumsecade pierdut printre bătrânii nostalgici din cartier
care dintre ei au fost colegii lui de muncă mâncându-și azi liniștit pensia
[...] Citește tot
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre emigrație și țări, adresa este: