existenţă şi neîncredere

Nu există dovadă mai tristă a meschinăriei cuiva decât neîncrederea sa în oamenii mari.

citat clasic din Thomas Carlyle
Adăugat de Zenovia Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există niciun bărbat, oricât de neîncrezător, de puternic, de rece, de indiferent ar fi, a cărui vanitate să nu fie măgulită la ideea că o femeie e gata să moară pentru că el a părăsit-o.

citat clasic din Emile Gaboriau
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă îndoiesc de adevărul tuturor credinţelor mele. De îndoiala mea însă nu m-aş putea îndoi. Iar întrucât mă îndoiesc, cuget, nici aceasta n-aş putea-o nega. Şi de vreme ce cuget sau gândesc însemnează că exist ca fiinţă cugetătoare sau gânditoare. Pot să mă îndoiesc de existenţa tuturor lucrurilor din natură. Pot să mă îndoiesc de existenţa propriului meu corp: de unde ştiu că nu este o simplă închipuire? Cât timp însă am această neîncredere, gândesc şi ca atare exist ca o fiinţă gânditoare, independentă de corpul material.

citat celebru din Descartes
Adăugat de Adina Oros
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acţiunea Duhului Sfânt nu ar trebui să ne facă să trăim într-o atmosferă banală o viaţă burgheză sau proletară, refugiaţi în liniştea existenţei noastre, ci o viaţă de nesiguranţă, de neîncredere în acumulările zilnice, o viaţă trăită însă în spaţiul infinit, unde fiecare suntem singuri cu providenţa divină.

citat clasic din Carl Gustav Jung
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neîncrederea în iubirea celuilalt poate duce la certuri, iar în final la despărţire. Să ştii că există acolo pentu tine, iar tu pentru el, este cel mai important lucru.

citat din Julia Jianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există dubii - neîncrederea în cuvinte este mai puţin dăunătoare decât încrederea fără garanţii în ele. Desigur, a te îndoi de cuvinte şi a le acuza pentru ororile care zac ascunse în ele - nu asta este, la urma urmei, adevărata vocaţie a intelectualului?

citat din Vaclav Havel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasele triste ale unui vals voios

Adevărul este că vine-o vreme
Când nu mai putem plânge pentru o muzică
Devenită prea mult sunet nemişcat.

Vine-o vreme când valsul
Nu mai exprimă dorinţa, un mod
De a dezvălui dorinţa şi umbrele ei goale.

Prea multe valsuri au luat sfârşit. Şi-apoi
Există acel Hoon c-un munte de minte,
Care nu şi-a manifestat niciodată prin vals dorinţa,

Care-a descoperit toate formele şi ordinea-n singurătate,
Pentru care formele n-au luat niciodată chipuri omeneşti.
Acum, pentru el, aceste forme-au dispărut.

Nu există ordine în mare – şi nici în soare.
Formele şi-au pierdut strălucirea.
Există această imprevizibilă droaie de oameni,

[...] Citeşte tot

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi respectăm în egală măsură tradiţia şi modernitatea. Nu există nicio nepotrivire între alăturarea acestora. Tradiţia autentică este aceea care rezistă în faţa tentaţiilor modernităţii, iar modernitatea trebuie să se sprijine pe tradiţie. Tradiţia s-a confruntat la vremea ei cu neîncrederea cu care este privit noul, iar modernitatea, atunci când e adecvată, se adaugă, mai devreme sau mai târziu, tradiţiei. Ele se validează una pe cealaltă.

citat din Varujan Vosganian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La 18 ani

La 18 ani, o fată e totul..
Are atenţie, înţelegere,
ocrotire şi amor discret.
Ea există pentru orice înţelept...

La 18 ani, un tânăr
e privit cu asprime,
neîncredere de tată în fiu:
"Stăm noi de vorbă mai târziu!"

La 18 ani, o fată ştie,
Înţelege totul...
Va dori, va lupta
Să nu piardă confortul.

Totuşi, nu păstrează
prea mult farmec pentru viitor.
Când tinereţea se duce,
plictiseala apare în dormitor.

[...] Citeşte tot

poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul vieţii este... de a trăi, pur şi simplu. Şi nu putem trăi decât ţesând nişte legături cu toate existenţele care populează universul: spiritele naturii, dar şi îngerii, arhanghelii, toate divinităţile, până la Creatorul Însuşi care şi-a pus viaţa în fiecare fiinţă şi fiecare lucru. Tot ce este în noi şi în jurul nostru ne vorbeşte fără încetare de prezenţa divină. Este extraordinar, dar pentru oameni nu este de ajuns; ei ar vrea ca Dumnezeu să li se arate în persoană! Deşi, pentru mulţi nici aceasta nu le-ar fi de ajuns: ei s-ar preface că nu văd nimic, nu aud nimic, nu simt nimic. Ar trebui ca Dumnezeu să li se arate în mijlocul tunetelor şi al fulgerelor ca să le înlăture neîncrederea. Dar, El nu o face. El îi lasă pe oameni să caute în ei înşişi mijloacele de a-L descoperi.

citat din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsătoria este un eveniment unic şi sacru. A doua căsătorie, a treia şi a şaptea nu mai reprezintă decât întovărăşiri de circumstanţă. Ciorbă reîncălzită într-o cratiţă ciobită şi fără mânere, casă de lut cu acoperiş de paie şi temelie de nisipuri mişcătoare. Fericire la mâna a doua, zaţ de cafea în care viitorul se vede la fel de limpede ca o galaxie îndepărtată, lampă de petrol a cărei lumină pâlpâitoare nu te ajută să distingi la câţiva paşi înaintea ta. Amăgire şi speranţă deşartă, căutare prin ungherele obscure ale unei vieţuiri reinventate, nădejde într-un nou început. Şi da, un nou început chiar e posibil, oricine are dreptul să-l întâmpine, chiar şovăielnic, chiar neîncrezător. O nouă existenţă ţi se poate deschide înainte, dar prudenţă, maximă prudenţă. Vei păşi din nou în biserică, dar sfinţenia va pluti în jurul tău fără să te atingă. Gândul îţi va zbura, poate, fără să vrei, la întâiul "Da", care te va urmări ca un ecou mistic şi îndepărtat. Acel simplu cuvânt, care, rostit pentru prima oară în faţa altarului, te va fi marcat pentru totdeauna.

Mihail Mataringa (19 decembrie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acalmie

A trecut mai mult de-o oră de la ultima explozie
Adică un mic răgaz pentru-o scurtă poezie,
Dar gândul ferecat devreme rămâne intenţie
Pentru că-n el nu coboară nici-o inspiraţie.
Şi câte n-ar putea să fie imortalizate-n vers
Însă starea de război impune exact invers.
A... dar iată-n fundul groapei dintr-o crăpătură mică
Mirător de precaută cum apară o furnică.
După ce-ncet tatonează numai cu antenele
Marginile crăpăturii şi împrejurimile
Spre mai multă siguranţă şi convingere deplină
Iese-ncet pe jumătate într-a soarelui lumină,
Priveşte interiorul, dezolant, precar şi mic
Dar cu toată-amănunţimea nu descoperă nimic.
Pentru că-n colţul opus fără altă preocupare,
Urmăresc incursiunea nefăcând altă mişcare.
În sfârşit, asigurată că nu e nici un pericol
Porneşte-n mare viteză vrând să dea groapei ocol.
Însă se opreşte brusc şi priveşte cu mirare
Umbra mea ce îi provoacă oarecare-ngrijorare.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!