existenţă şi scepticism

Mai mult ca orice, scepticismul combate voinţa. De aceea nu găsim niciun sceptic printre eroii de tragedie. Şi totuşi, există o notă de tragedie într-un scepticism împins prea departe.

Emil Cioran în Caietul de la Talamanca (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Explorarea Cosmosului a necesitat deopotrivă scepticism şi imaginaţie. Imaginaţia ne poartă de multe ori spre lumi care nu au existat niciodată. Dar fără aceasta nu putem merge nicăieri. Scepticismul ne permite să deosebim fantezia de realitate, să ne testăm propriile speculaţii.

Carl Sagan în Cosmos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemele lumii nu pot fi rezolvate de către scepticii sau cinicii al căror orizont este limitat la realităţile evidente. Avem nevoie de oameni care pot visa la lucruri care nu au existat încă niciodată.

citat clasic din John F. Kennedy
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grook-ul punctului central

Sunt buricul întregului univers.
Nici un sceptic nu mă poate contrazice,
oricât ar avea de mult tupeu.
Cum ar putea exista alte puncte de vedere
când toate se-învârt în jurul meu?

poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lipsa mea de hotărâre pune şi optimiştii şi scepticii pe gânduri: oare exist cu adevărat?

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămâne un deşert de disperare.

Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;

Ne pomenim prea goi într-un târziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Romulus Vulpescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există sceptici care afirmă, mai în glumă, mai în serios, că înlocuirea tuturor centralelor nucleare din Franţa cu cele de tip eolian ar necesita ocuparea cu pădurile de turbine de vânt a 3,5 % din întreg teritoriul ţării!

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu n-am căutat niciodată fericirea. M-a găsit ea pe mine. Probabil ea ne găseşte pe toţi. Eu mi-am căutat fericirea în muncă şi ea a venit. Dacă aş fi trufaş, aş putea spune că a venit de mai multe ori decât meritam. Dar cred că fericirea nu vine pe merit, întotdeauna. Asta, dacă există. Că eu îmi pun întrebarea dacă există. Sunt foarte sceptic.

Romulus Vulpescu în interviu (7 aprilie 2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasele triste ale unui vals voios

Adevărul este că vine-o vreme
Când nu mai putem plânge pentru o muzică
Devenită prea mult sunet nemişcat.

Vine-o vreme când valsul
Nu mai exprimă dorinţa, un mod
De a dezvălui dorinţa şi umbrele ei goale.

Prea multe valsuri au luat sfârşit. Şi-apoi
Există acel Hoon c-un munte de minte,
Care nu şi-a manifestat niciodată prin vals dorinţa,

Care-a descoperit toate formele şi ordinea-n singurătate,
Pentru care formele n-au luat niciodată chipuri omeneşti.
Acum, pentru el, aceste forme-au dispărut.

Nu există ordine în mare – şi nici în soare.
Formele şi-au pierdut strălucirea.
Există această imprevizibilă droaie de oameni,

[...] Citeşte tot

poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metoda ştiinţifică experimentală, singura valabilă pentru căutarea adevărului, are exigenţe cărora nu putem şi nu dorim să ne sustragem. Grava problemă, pe care o abordăm, este cea mai complexă dintre toate problemele şi are legătură cu alcătuirea generală a Universului şi a fiinţei umane, un microcosmos în întregul ei. Şi dacă ar fi să formulez o dorinţă în cursul acestei existenţe, atunci aceea este de a servi progresului, lent, dar real, al umanităţii, rasă bizară, credulă, dar şi sceptică, indiferentă, dar şi curioasă, bună şi rea, virtuoasă şi criminală, dealtfel incoerentă şi ignorantă în ansamblul ei, de abia ieşită din caverne.

Cammille Flammarion în Mesaje de dincolo de moarte
Adăugat de Cristian Muresanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Ramâne un deşert de disperare...

Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutarile uzate...

Ne pomenim prea goi într-un tîrziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca sa mai ştim că dragostea există...

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sean Murphy: Domnilor, camera aceasta este, ăă, camera computerelor. Puteţi să mă credeţi nebun, însă atâta vreme cât există oameni în încăperea asta, ar trebui să le folosească. Dar voi trei nu sunteţi, ceea ce mă face să deduc, prin raţionamentul meu de geniu, că sunteţi aici din alte motive. Acum vă rog să îmi scuzaţi scepticismul, probabil că puneţi voi ceva la cale. (Guerra si Hernandez se ridică să plece.)
Sean Murphy: Aşa, luaţi-o din loc. Şi tu, Simon.
Simon Adebisi: Eu folosesc computerul.
Sean Murphy: Aha. Păi, îmi permiţi o mică sugestie? Porneşte-l mai întâi.

replici din filmul serial Oz – Închisoarea federală
Adăugat de Oana Romanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă...

Chiar dacă îţi apune "soarele " bucuriei,
să ştii că există " luna " înţelepciuni.
Chiar dacă două mâini te lovesc,
ai şi tu tot două cu care să te aperi.
Chiar dacă îţi pierzi o speranţă,
sădeşte alta în locul ei,
nu se ştie când se va adăuga
buchetului de împliniri şi te vei bucura mult.
Chiar dacă alţii te îndrumă spre drumuri greşite
care să te ducă la răscruci de rătăcire,
tu mergi mână în mână cu încrederea în tine
şi cu înţelepciunea având mult curaj.
Chiar dacă tu ţi-ai greşit drumul,
să nu crezi asta,
trebuie să înţelegi lecţia lui de viaţă.
Chiar dacă pierzi,
să ştii că pierzi mai mult
dacă te opreşti la această pierdere tot regretând,
nu ai timp să pierzi şi timpul continuă,
ca să câştigi altă rundă.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Bogdana
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ignoranţa, scepticismul, aroganţa şi inconştienţa fac parte din lumea noastră interioară, iar dacă acum viaţa nu este aşa cum ne dorim este tot din cauza a ceea ce se află în interiorul nostru. Cum am putea fi fericiţi şi să avem viaţa pe care o visăm când niciodată, ceea ce avem acum nu este suficient de bun? Recunoştinţa, iubirea, acceptarea şi curajul sunt armele noastre, care vin tot din interior şi ne pot face fericiţi. Când ai vreo pretenţie, vreo supărare de genul celor pe care le ai zilnic, adu-ţi aminte că eşti viu, respiri, exişti şi poate se nimereşte ca afară să fie şi o zi cu soare. Dacă nu ai avea aer şi te-ai sufoca, ai da toate posesiunile, toate privilegiile sociale, toate pretenţiile doar pentru acest dar minunat: cel al vieţii şi al aerului din plămânii tăi. Dacă ai avea puterea să fii recunoscător pentru tot ce ai acum în viaţa ta în plus, nu doar pentru aerul din plămâni, cât de bogat ai fi?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea în care azi trăim

Lumea de-azi? Priveşte-o bine! Este bâlciul tragi-comic
Ce-şi simte sfârşitu-i jalnic între pietrele de moară.
Este-un talmeş-balmeş straniu, precum un delir atomic
Scăpat din convertizoare cu accelerări pe-o sfoară...

Doar fumul din ea rămâne, plinul trece, spaima creşte
Printre umbre blestemate cu ruini şi vechi nimicuri,
Ar fi bună şi-o speranţă chiar timid de se iveşte,
O scânteie cât de mică ne-ar sălta ca nişte cricuri.

Secolul anostităţii, poarta către perisabil,
Cinstea-n el nu mai există, dar cu măşti de-onestitate.
Ea deschide mari portaluri spre-Adevărul onorabil
Şi de el înnobilată, joacă rolul de Dreptate!

Dar otravă are-n vine şi-n priviri Infernul roşu
Nu e ce vedem afară, veacul nostru-i plin de trape.
Stăpânirea-i interesul iar cel laş este codoşul,
Scorpion cu colţi de viperi scos din vechile hârtoape.

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochiul divin e la mine în palmă

Ce-i poezia?, adesea îmi pun întrebarea:
drumul spre suflet, când strâmbă-i cărarea,
gropi în asfalt şi leşuri de câine,
circ-avalanşă şi lipsă de pâine,
cireşi înfloriţi, izvoare de cântec,
femeie-vioară cu fluturi în pântec,
lacrimi de îngeri sau coarne de drac,
coroane de spini şi petale de mac,
suflet amarnic ce urlă în tăcere,
venin de reptilă şi faguri de miere,
foame şi frig, război, dar şi pace,
vestală rănită ce-n lacrimă zace,
revărsare de aur, cianură şi glod,
serenitate solemnă şi minte de plod,
furtună biblică şi rază de soare,
un munte de patimi şi unul de sare,
logodnă în ceruri, penumbre, lumini,
rai şi infern, pogoane de crini,
răscoală spontană şi luptă-n surdină,
căsuţă de brad, cu flori în grădină,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu, Nietzscheanul

Nu era chiar niciun secret,
ştiam că mă iubeşte doar pentru că nu sunt întreg şi ca să-mi poată adăuga a treia mână sau mai ştiu eu ce,
aşadar numai ca sa fiu aşa cum mă vedea ea,
nu o dată m-am trezit dimineaţa altfel decât mă culcasem
cu o aripă de fluture lipită stângaci pe umărul dezgolit de furtuna din zori,
cu tatuaje facute cu pixul sau doar cu ochiul ei drept,
mi-a desenat încă o inimă, un catarg cu velele rupte,
într-o seară, făcând pe filozoafa, lucru ce-i dădea un aer fermecător de caraghios,
după ce mi-a aruncat aiureala "eşti exponentul unei lumi fără păcat aflată sub dictatura iubirii"
la lumina unor lumânări de tort a pus la cale un soi de ceremonie de sanctificatare
ori, mai degrabă, de nesanctificare
alăturând numelui meu pe acela de Nietzscheanul, ca Tesviteanul bunăoară,
astfel că în toate calendarele cu nesfinţi veţi da de mine astfel,
nu era atât de fraieră încât să nu-şi dea seama că nu sunt eu însumi, ci doar căutarea, de aceea ea îmi şi zicea "alteritatea ta"
"sunt ceea ce scriu", am recunoscut, "aşa că las-o baltă cu declaraţiile tale de dragoste,
pietrele amfiteatrului, obloanele prăvăliilor, macadamul,
toate le ştiu pe de rost şi le declamă fornăitor,
iar tu mă minţi spunându-mi că e ecoul",
eu de fapt nici n-am iubită,
e doar o cascadă care curge din cer şi de aceea pare nespus de înaltă

[...] Citeşte tot

poezie de Mihail Soare din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Augustin Nicolae
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eram totodată şi gnostic, şi ateu, şi sceptic şi nici măcar nu eram absolut sigur că există un Dumnezeu... simţeam doar că în Yoga trebuie să fie un adevăr puternic.

citat din Sri Aurobindo
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împărat şi proletar

Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua pintre fereşti murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu feţe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci şi sceptici ai plebei proletare.

Ah! - zise unul - spuneţi că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri şi de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă şi plină,
Murdară este raze-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domneşte pe deplin.

Spuneţi-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea şi mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânşii la lucru-i osândiră
Şi le subjugă munca vieţii lor întregi.

Unii plini de plăcere petrec a lar viaţă,
Trec zilele voioase şi orele surâd.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1874)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fox Mulder: Ţi se pare o prostie?
Dana Scully: De fapt nu am nicio părere.
Fox Mulder: Nu ai nicio opinie?
Dana Scully: Ăsta e Sfântul tău Graal, Mulder. Nu al meu.
Fox Mulder: Ce vrea să însemne asta?
Dana Scully: Înseamnă că nu e ultima mea dorinţă să demonstrez lumii existenţa vieţii extraterestre.
Fox Mulder: Şi Moş Crăciun şi Iepuraşul de Paşti? Ăsta nu e un proiect egoist de-al meu, Scully. Sunt la fel de sceptic ca şi tine în privinţa acelui om, dar dovada... dovada definitivă a unor fiinţe conştiente, care împart acelaşi timp şi spaţiu cu noi, ar schimba totul. Orice adevăr după care ne ghidăm ar fi zdruncinat din temelii. Nu pot să îmi imaginez o mai mare revelaţie, o mai mare descoperire ştiinţifică.
Dana Scully: Tu deja crezi, Mulder. Care va fi diferenţa? Adică, ce ar schimba dovada pentru tine?

replici din filmul serial Dosarele X
Adăugat de Diana Frone, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!