Citate despre feline și noapte
citate despre feline și noapte (inclusiv în versuri).
Atâtea toamne
atâtea toamne desfrunzite
cu iz de ploi și mucegai
nopțile ca un buhai
trec prin nevăzute site
și ne lăsm ades furați
de torente și cascade
plânsul apelor la vad, e
o aventură să-l străbați
veșnic rugul adâncit
în scoica inimii suspină
regretele ca o felină
iar pelerinul a albit...
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Triptic banal - II
C'est la femme qu'on aime à cause de la nuit.
(Villiers De L'Isle-Adam)
Plouă...
Pe trotuarul negru felinarul desenează
O enormă violetă
Violetă ca umbrela japoneză ce-ncadrează
Chipul ei oval și palid
De nocturnă cochetă
Magdalenă.
Plouă...
Pe trotuarul negru pașii ei se-ncrucișează
Cu grabiții pași ai celor ce-o privesc
Și-apoi dispar.
Și tăcuta Magdalenă
Se strecoară ca noroiul
Ce dispare în canalul deschis larg lângă trotuar!
N-are vreme s-o-nsoțească nimeni,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Convorbiri critice, III, nr. 12 (25 decembrie 1909)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Descântec
În nopți de primăvară gândește-te la mine
și-n nopțile de vară gândește-te la mine,
în nopțile de toamnă gândește-te la mine
și-n nopțile de iarnă gândește-te la mine.
Chiar dacă nu-s alături, ci, dus de mari lavine,
mă frâng de stânci haine în depărtări streine, -
pe cuvertura albă, cu moliciuni feline
lungită ca pe-o mare de somn, fără dulbine
lăsându-te purtată de undele senine,
fii singură cu marea, fii singură cu mine.
Ci ziua să mă uiți te rog frumos.
Ziua răstoarne-se cu susu-n jos
tot universul ăsta firoscos,
înece-se în fum și vin tămâios.
De mine mai presus ori mai prejos
gândul să-ți fie altcuiva prinos,
dar noaptea - numai mie credincios.
În șuierul sirenelor citește
[...] Citește tot
poezie de Evgheni Evtușenko
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisicile
Savanți severi, plecați pe luneta planetară,
Ca și amanți frenetici, când vârsta li-e-n declin,
Iubesc voinica, blânda pisică din cămin,
Ca ei de rebegită, ca ei de sedentară.
Prietene științei și voluptății vii,
Ele iubesc tăcerea și-au spaimă de tenebre;
Le-ar folosi și Iadul la cursele-i funebre,
De și-ar pleca trufia felină spre-a servi.
Visând, ele s-așază în nobilă ținută,
Ca sfincșii ce-n deșerturi contemplă zarea mută,
Sau dorm în pacea nopții și-a visului etern;
Le luce magic coapsa de scînteieri mobile,
Și pulberi, ca nisipuri de aur ce se cern,
Le scapără prin stranii și mistice pupile.
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Nicu Porsenna
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
O fiară desăvârșită
I-am scris o mie de poeme, zece mii
De scrisori; i-am spus că e o felină desăvârșită,
Cu părul ei auriu și picioarele de doi metri lungime,
Am stat în genunchi în fața ei, am pus-o să guste
Din inima mea tăiată în bucăți, adusă pe tipsie,
I-am dat să bea apă din țeasta mea, cu gust de nucă de cocos,
I-am dăruit sufletul meu cel mai ascuns, din cămara cea mai îndepărtată,
I-am săpat numele pe zidul de piatră,
Mi-am făcut din ea chip cioplit și i-am adus jertfe
Părăsind credința strămoșească,
Am rânjit în fața păsării Arheopterix
Și în fața crucifixului, și mi-am făcut din ea altar
Unde mă rugam noaptea. I-am întins covor roșu,
Umbră de catifea, noapte de ambră,
I-am vorbit în toate limbile Pământului,
M-am smerit, m-am umilit, m-am tăvălit prin smoală și cenușă,
Dar ea m-a privit în tăcere cu ochi ficși,
N-a făcut niciun semn și s-a pierdut în mulțime.
poezie de Mircea Florin Șandru din Caut un loc curat (2016)
Adăugat de Carmen2015
Comentează! | Votează! | Copiază!
Profesoara
Cu toții am avut o profesoară
(La care am visat în mii de nopți)
Cu mersul legănat, așa-ntr-o doară
Cu trup de zână bună, sânii copți...
Pășea pe coridor, ca o felină
Cu coapsele frumoase de statuie
Un Sculptor aș fi vrut să fiu, s-o chem, să vină
S-o răstignesc într-un muzeu... să-mi fie...
Avea un chip frumos și feciorelnic
În contradicție cu sânii mari
Cu sfârcurile libere vremelnic
Ce înțepau vreo bluză, leneș, tari...
Priveam cu un nesaț la gura-i mică
Cum mângâia cuvintele predate
Nu-nțelegeam o iotă, n-aveam frică
De corigențe... eram dați pe spate...
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu (17 mai 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miezul nopții
Coboară lent și trist coboară
Pe-a îndoielii serpentină
Topită undă pe vioară,
Otrava nopților, felină.
Jur-împrejur, genună sumbră
Cenușa zării troienită,
Stingând contururi vagi de umbră
În fremătare infinită.
Amarul clipelor profunde
Îl sorb acordurile vane,
Dând cadențatelor secunde
Întinsul vastelor oceane.
poezie de Aurel Pastramagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte bună, stăpână
Noapte bună, stăpână,
Eu încet mă lipesc
De un trup de felină
Și în el... mă topesc.
Noapte bună... te caut
În frunzare de-argint
Nesfârșitul e-n flaut,
Ca o șoaptă de-alint.
Peste coapsa cea tare
Dulce, buzele-mi pun
Și pe sânul de floare
Noi păcate răpun.
Tu-n deschideri puține
Mă ridici... către cer,
Turnând viață în mine
Și-un eteric... mister.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Psalm de suspun metafizic
Ce mândră porți în lesă și-n ochi sălbatici, tigrii,
Zăludele safire bârfindu-te-n colan!
Banală? Nu! lascivă, chiar și atunci când vii, gri
Spre violet nostalgic penumbrei de mărgean.
În toate - Salomee, din sadic dans, plăcere...
Dă-i gloatei isterie, pâine și circ, și fumul!
Nu cu oțet prinzi zborul, ci cu-nșoptiri de miere,
Cum își dezbracă mintea de noaptea ei, parfumul.
E sete, foame, flăcări, când sfâșie felina...
Cherchez la femme? Dar unde, din scenă, e poetul?
De ce-ai dat frâul liber otrăvilor, lumina?
Metafora nu-i strâmbă, când ceri pe ea profetul?
Sunt curva ordinară, dar și Botezătorul...
De-ngăduit-ai tava, au n-ai uitat zăvorul?
sonet de Dumitru Ichim (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
În așteptare
Adulmec urmele lăsate de pașii ce-ai trecut călcând,
Să simt bătăile de puls ce-mi lasă unde, ce uitasem
Și alerg să prind din urmă totul, să iau clipitele pe rând,
Că n-am știut că nu mai e, la fel, cu ce de mult lăsasem.
Sunt ca felina care-și linge din rănile deschise în piele
Și așteaptă alte nouă vieți, să se consume în așteptare.
În noapte singur stau visând, să te văd una printre stele,
Că știu că bolta de nu-i ești, se stinge vis și lumea moare...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă-mi
Cântă-mi despre noapte în versuri cât mai simple
Dar... ai grijă ca luna să fie plină
Când mă vei ademeni să mor câteva clipe,
În Edenul iubirii; eu pradă, tu felină.
Cântă-mi despre stele și starea lor nocturnă
Prin târziul dens, meditativ,
Și fă-mi te rog din ele o cunună
Iar eu te voi iubi postum, superlativ.
Cântă-mi despre zorii ce vor crăpa sub cer,
Și despre visele cu noi, stinse de mult
Iubirea mea eternă, capitol efemer,
Captivă îndărătul unui suflet rupt.
Cântă-mi largul mării care ne denunță
Rătăcitoare siluete pe plaja pustiită,
Cântă-mi nisipul cu urma ta desculță,
Complicea mea de culpă tăinuită...
poezie de Cristian Neagu (15 iunie 2014)
Adăugat de Cristian Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
probabil
în carnea violoncelului
se ascund spații fragile de teamă,
dar ce muzicâ își arcuiește coapsa,
se întinde felin
printre firesc și adânc.
nocturnă în alb,
trupul lui o primește,
a lene cu lapte miroase pielea ei.
prin cămările sunetului,
această femeie,
undă de lună,
ninge
pentru acest bărbat
liniște.
poezie de Corina Dașoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcar rămâi
Măcar păstrează-n taină, adevărul.
Nepământean... și încă nenuntit,
E singurul ce știe despre mărul
Și șarpele... ce ți l-a oferit.
Iertările-s mereu... seducătoare,
Metafore... ascunse într-un vers
Ce caută sclipiri... nepieritoare
Și-un epitet, ce nu poate fi șters.
Măcar rămâi, tăcere sau uitare,
Ispita dulce-a nopților de vis,
Incandescentă ca o provocare
În care totul, totul, e permis.
Atinge-mă ușor și mă stârnește
Cu trupul tău felin și-nflăcărat
Când fulgeră afară și trăznește,
Mă scapă de minciună și păcat.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Văpăi
Nu seamănă cu tine,
nimic din ce-am iubit,
nimic din ce iubesc,
n-a-nlocuit parfumul,
scriu alchimii de gânduri
mințindu-mi c-am murit,
dar, nasc lumini și umbre,
'nălțîndu-mă ca fumul.
Nebănuite aripi,
din ochi și coaste-mi cresc,
stă noaptea, o felină,
la pânda-nfiripării.
plutesc cuvinte-n rime,
și-n slove'ți încropesc
răvășitoare-arome'n,
veșmintele obstinării.
Îmi rupi cerul în două,
răstălmăcind tăcerea,
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la feline și noapte, dar cu o relevanță mică.
Chemare
vino să vezi ce a rămas din mine...
ocean de scrum în catifele fine
armură străvezie de sudoare
pupile flămânzite în culoare
triunghiuri frânte
cercuri circumscrise
o fragedă ninsoare
oarbe vise
pe tâmple ude un buchet de rouă
flăcări lascive-n șiruri câte două
și spasmele albastrului rozariu
au mai rămas din mine
în acvariu s-au înecat cuvinte
ca o nadă
în așternut te adâncesc
o pradă cu seve
pulberi
[...] Citește tot
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mimau trist bucuria
Noaptea nu era neagră, era cenușie,
stelele erau verzi, căzute printre noi,
drumul se ducea pe râu până la izvor
apoi intra-n tunel, trecea dincolo.
Tu ai plecat făcându-mi cu mâna,
era o chemare ori semnul despărțirii.
Sângele era subțire, de pasăre,
se aprindea ca un filament
sau ca o dâră de melc
până la inima înrobită.
Clipele sonore curgeau în timpane
băteau cu ciocane într-un clopot al timpului,
ochii tăi sticloși erau de felină.
Totul era complicat, imprevizibil, ascuns,
diminețile te îmbrăcau la loc în mirosuri.
Măștile purtate din obișnuință,
acopereau fața clownului obosit,
mimau trist bucuria.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (13 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de Brumar
Pășeai felin pe sub lumini de lampadare,
Prin noaptea rece și cețoasă de Brumar,
De dragul tău înțepenea și timpu-n secundare,
Extaziat, privindu-ți mersul lin pe trotuar.
În calea ta se împrăștiau pâlpâitoare,
Lumini ce se scurgeau din felinare nalte,
Covor de aur îți așternea toamna la picioare,
Iar vântul te-a cuprins, ca-n brațe să te salte.
În preajma ta se răvășeau castanii,
Plouând în jurul tău culori de toamnă,
Și-n zambetu-ți suav se ofileau titanii,
Topindu-se-n noblețea ta de doamnă.
poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fată dragă
Fată dragă, fată dulce,
Vise vor să mi te culce
În parfum de fân cosit
Și de dragoste sfințit.
Poți a învăța să numeri
Cu picioarele pe umeri
Și săltând înspre ispite
Sfârcurile... întărite.
Apoi, sărutări vor ninge
Și fiori... te vor învinge
Unduind trup de felină
Pe o rază de lumină.
Fată dulce, fată dragă,
Nu lua nopțile în șagă,
Palmele ce te frământă
Buzele ce nu cuvântă.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bărbat discret
În sufletul adânc și a inimii văpaie
Mă arde-un dor nebun, care mă-nconvoaie
El stăruie cu drag în ochii mei căprui
Atunci când e de față, dar mai ales când nu-i.
E un bărbat frumos, misterios, discret,
E greu să îl descriu și să-i fac un portret,
E un bărbat sensibil ce-și merită din plin
Statutul de șarmant, privire de felin
Și fără să-mi dau seama, mă pomenesc mereu
Că-l pun în vârf ades, ca un real trofeu.
Ce cauți tu aici, în viața mea, străine?
Umblând nestingherit prin vise și suspine?
De ce îmi tulburi noaptea și-mi furi seninătatea
Vrei să mă râdă lumea și toată societatea?
Departe stai de mine, de visul meu secret
Și fii ca până acum, fii un bărbat discret!
[...] Citește tot
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Frunza"
Noaptea mă-nghite sub frunze de mort,
Și-adorm sub copacii ce pe umeri îi port.
Mă scald în vecia blândă, de ieri;
Așteptându-mi sentința la capăt de seri.
Viața mă doare
mă lasă cu răni,
Iar pe masă așteaptă mormanul de căni
Ca timpul să tot curgă în ele,
Iar eu să mă-nnalț, curajos, înspre stele.
Și a ruginit sub ploaie de timp,
Corpul
sub aura înnălțată pe ghimp,
De cristal
de sferă
de trandafir,
De oameni ce se-ndreaptă spre fluviul de mir.
Pe câmpul plin cu praf de rugină,
Ia naștere, iarăși, un corp de felină;
Ce devorează în așteptare:
Un chip de fantomă
un chip ce mă doare.
[...] Citește tot
poezie de Marius Surleac
Adăugat de Andreea Murgu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre feline și noapte, adresa este: