Citate despre filatelie și poezie
citate despre filatelie și poezie (inclusiv în versuri).
definiție aforistică de Valeriu Butulescu
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibilă și traducerea în germană.
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
În timp ce proza este o scrisoare trimisă unui prieten, poezia este o floare care se lasă sub o bancă, sperând că cineva o va culege, sau o carte poștală care este trimisă unui cititor necunoscut, de multe ori expediată fără timbru.
aforism de Sandro Montalto din Aforismul în Italia. Antologia Premiului Torino in Sintesi (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În brațele toamnei
moarte, lasă-mi condeiul să cânte pe coală!
m-am lipit de vers ca timbrul de scrisoare
învăț din poeme din agonii mă scoală
abecedarul vieții m-apropie de Soare.
mai lasă-mă o vreme să răspândesc ca vântul
poemele iubirii născute într-o vară
cu petale de crini împodobesc Cuvântul
când visul mă răsfață cu cântec de vioară.
am încă perspective cu o iarnă blândă
îngeri să mă colinde în noaptea de Crăciun
chipul zâmbitor să-l zidesc în oglindă
unde nu-i durere și stele nu apun.
loviturile morții treptat mă răpun
dar în brațele toamnei poeme depun.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la filatelie și poezie, dar cu o relevanță mică.
Wolfgang Amadeus Mozart (poem)
Pe-un piedestal imperial domnește Mozart...
Din el, izvoare mari de cântece se-mpart
Și viața ne-o inundă-n imense bucurii,
Căci el ne-nalță-n ceruri cu-aripi de melodii.
În fermecatu-i flaut și-n magica-i baghetă
E-un univers feeric și unic pe planetă!
Eroii lui sunt veșnici - cum i-au descris libretul:
Don Juan, Constanța, coruri și Figaro, valetul...
Toți cântă azi pe scene, de peste două veacuri,
Par grațioși, romantici - și-nving orice atacuri,
Iar muzica-i vioaie, cu grații noi, superbe!
Sunt sute de concere, adevărate jerbe...
Sunt elegante toate, cu forțe neștirbite,
Cu timbru dulce, vesel - de-aceea sunt iubite!
Când se va naște iarăși un geniu ca un Zeus,
Care să-l egaleze pe Mozart Amadeus?
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cristian Petru Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la replica Violettei Petre la poezia "În toamna aceasta se-ntâmplă ceva" de Petru Ioan Gârda
În toamna aceasta se-ntâmplă ceva,
Ce nu mi se-ntâmplă, se pare, doar mie:
Aproape mi-e teamă să scriu poezie,
Căci stropii tânjesc după replica ta.
Un șarpe albastru și lung mă-nconjoară,
Mă strânge, mă-mpinge cu forță la vale,
Visez un moment că sunt brațele tale,
Apoi văd că-i toamna, ciudată, bizară.
Și totuși, mi-e cald încă gândul - și scrisul,
M-agăț de iubire ca timbrul de plic,
Sperând să mai țină fiorul un pic
Și-odată cu el, să continuie visul...
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris
De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea știe,
Răsărit-a din găoace
Zeama viței de la vie;
Nu era lucru de șagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Și-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă și culoare,
Și clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ți se va bate toaca;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașaportul
În portofoliu n-am rostiri halucinante,
Otrăvuri mirosind a miez de nucă
Și nu bat câmpii cu poeme delirante,
De bețivani ce dorm pe unde-apucă.
Am să vă spun că nu fac schimburi idioate,
De cărți, dau cartea mea pe cartea ta,
La mesele de joc eu mai seduc levate,
Cu un atu ce-alungă piaza rea.
Eu nu schimb timbre din clasoare personale,
Nu schimb un Cap de Bour pe nimicuri
Și nu dau mărci pe amulete cu brizbizuri,
Dar nici figuri de stil pe tiriplicuri.
Poemul meu e viu, respiră și vibrează,
Într-un prezent cu bocet pe planetă,
Un clandestin ce granițe mereu forțează,
Mai simplu ca un mers pe bicicletă.
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ana
În semn de iubire și recunoștință,
Eu îți ofer holistic tot ce am,
Eu nu am vile și palate,
Dar dragostea ți-o dau în dar.
Eu nu am lucruri materiale,
Dar știu ce pot să îți ofer,
Îți dau și soarele și luna,
Până și stelele din cer.
Până și bolta cea cerească,
Ce ajunge până la zenit,
Până acolo te iubesc,
De fapt glumesc, la infinit.
Aș vrea să îți ofer o rază,
Și o scânteie fără de sfârșit,
Care să strălucească în tine,
Până în eternul infinit.
[...] Citește tot
poezie de Cînepă Ștefan (1 martie 2021)
Adăugat de Cînepă Ștefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru mine, spectator român vibrând de două ori cu scenă, surpriza serii a fost Viorica Cortez, pe care nu am ascultat-o până acum în niciun spectacol. Premiul cel mare de anul acesta la Concursul "Enescu", s-a dovedit mai mult decât pe deplin meritat. Am admirat-o pentru muzicalitatea ei cuceritoare, pentru glasul egal cu un timbru mângâietor, pentru frumoasa ei concepție a rolului. Nimic ostentativ în cânt și în joc: Dalila nu a fost o curtezană dură, gândește Viorica Cortez, ci o femeie cu farmec, care știa să dea voluptății iubirii o poezie suavă. Și apoi, bine au remarcat francezii: "plastica scenică!".
Ada Brumaru în Însemnări răzlețe (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voci de la Cernobîl
Erau acolo, norul negru și ploaia grea.
Băltoace galbene și verzi, ca și cum cineva turnase vopsea-n ele.
Spuneau că e praful de pe flori. Bunica ne-a obligat să stăm în beci.
Ea s-a așezat în genunchi și s-a rugat.
Și ne-a cerut să ne rugăm și noi. "Rugați-vă! E sfârșitul lumii.
E pedeapsa lui Dumnezeu pentru păcatele noastre."
Fratele meu avea opt ani, iar eu șase.
Am început să ne amintim păcatele.
El a spart borcanul cu gem de zmeură,
iar eu nu i-am spus mamei că mi-am prins rochița cea nouă
în gard și că am rupt-o. Am ascuns-o în debara.
*
Au venit după noi soldați în mașini. Credeam c-a început războiul.
Ei spuneau astfel de cuvinte: " dezactivare," "izotopi."
Un soldat voia să prindă o pisică.
Un dozimetru pus pe pisică făcea ca un automat: clic-clic.
Un băiat și-o fată urmăreau și ei pisica.
Băiatul era liniștit, dar fata plângea întruna, " Nu le-o dau!"
[...] Citește tot
poezie de Svetlana Alexievici, premiul Nobel pentru literatu din Corul copiilor (extrase), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre filatelie și poezie, adresa este: