Citate despre fluvii și gânduri
citate despre fluvii și gânduri (inclusiv în versuri).
Un fluviu de tăcere
Văzduhul luminându-l,
Când șoapta zilei cere
Tălmaci să-i fii, cu gândul.
catren de Cicerone Theodorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minunatul ținut Enisei mi-a amintit de Valahia, iar fluviul Enisei, care este foarte mare și frumos, m-a dus cu gândul la Dunăre.
Nicolae Milescu în jurnal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt atâtea nuanțe de vânăt și cenușiu pe anumite străzi, și trapul cailor de la trăsură răsună atât de clar pe caldarâm, încât inima ți se strânge la gândul că insulele acestea de melancolie și tăcere vor pieri într-o zi, înecate de fluviul cel mare.
Mircea Eliade în Nuntă în Cer
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albumul
O, blestemată curiozitate!
Deunăzi, cu gânduri indiscrete,
Am profanat odaia unei fete -
Acest muzeu de lucruri parfumate.
Albumul ei cu scoarțe violete
E plin de cărți poștale ilustrate;
Vederi din țară și străinătate,
Orașe, fluvii, parcuri și portrete.
Pe una scrie: "Dragă verișoară,
Ai auzit ca P. P. K. se-nsoară
și vrea să ia o fată din Buzău?..."
Pe alta scrie numai: "Cugetare:
Amorul e un lucru foarte mare."
Și iscălește: Guță Popândău.
sonet epigramatic de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Ramona Doleanu
Dinspre Shantung catre Tu Fu
Ȋntrebi cum îmi petrec timpul
Mă sprijin de un trunchi de copac
și ascult zi și noapte
vânturile toamnei prin pini.
Vinul de Shantung nu mă poate îmbăta.
Poeții de aici mă obosesc.
Gândurile mele rămân cu tine,
asemeni fluviului Wen, curgând fără încetare.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cat valoreaza lacrimile mele
Lacrimi se coboară,
nu, deloc,
mai bine nu
se-nfrânează,
apasă greu,
nu-i nici un gând,
nici un cuvânt să poată descrie
se crapă
fluvii în fiecare ochi.
de prisos
cine să le vadă
Cine să le poată stăvili,
să prindă apa vieții,
s-o guste, s-o știe?
nu,
lacrimile
doar se risipesc
[...] Citește tot
poezie de Aniela Ungureanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Talisman
Din fiecare dimineață
izvorăște un fluviu
iar timpul neterminat
se întoarce în mine și în tine
să curgă într-o albie
care desparte două grădini
în grădina mea te-am pândit uimit
de acolo te furișezi în gândurile mele
lași o sămânță din altă lume
o lacrimă
pe macii înfloriți pe malurile tale
te-ascunzi în umbra unui fulger
o rană adâncă
prin care zorii sângerii
picură în lanuri
șoaptele noastre de dragoste
imprimate pecete pe maci
[...] Citește tot
poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu poți face Sinele, îl poți doar recunoaște, ne mai tulburându-l cu gândul. Dă-te la o parte din calea oricărui gând. Rămâi tu fără tine. Fii aidoma pescărușului care nu stă în calea vântului ci alunecă și curge cu el. Doar curgi odată cu fluviul vieții și el te va duce în oceanul care este Dumnezeu.
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luntrea
Teorbele sonore și cântecele toate
Au adormit în burgul târziei noastre nunți;
Și în stăruitorul declin, chiar tu renunți
Să întârzii pe culmea posomorâtă. Poate
El doar să mai rămână... el, somptuosul crin
Al formei care urcă și se desprinde, parcă,
De malul apei, unde tot gândul tău se-mbarcă
Îndurerat, nesigur și silnic Lohengrin...
Sfielnic gând, tu nu vezi cum luntrea frământată
Și lebăda grăbită spre sfintele păduri
Vor să-mplinești porunca? Dar încă nu te-nduri
Să lași ținutul veșted al nunții de-altădată!
Zorește, iar pe faldul ușor de hiacint
Îmbracă-ntâia armura, și vechea ta mândrie
Se-nalță spre uitatul regat, ce te îmbie
Statura ta turnată în luminos argint.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am modelat de dorul tău pământul
- Am modelat de dorul tău pământul,
Am traversat păduri și fluvii noi,
Cu delte de-ndoieli și estuare
De-ncredere, dar cursul înapoi
Înspre amonte-al timpului ce trece
N-am reușit vreodată să-l învăț,
Mi-e imposibil să închid sub pleoape
Minutu-acesta unic de răsfăț
Când ne-ntâlnim la marginile Terrei
Lângă oceanul versului nescris
Și-ngenuncheați sub zodia speranței
Cerșim măcar o zi în paradis.
- De dorul tău mă-nchid în poezie,
Cu fiecare vers te inventez,
Când ești aproape, trupul de vioară
Suav ți-l port prin valsul vienez
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nici nu mă lași, nici nu mă dai
ce-ai pus în șoapta florilor de mai
de încă-mi înfloresc salcîmii?
nici nu mă lași nici nu mă dai
uitării scrise-n spuza vremii
ce-ai pus în dor de mă-nfior
când pielea mea te strigă-n noapte
de ce-n retină mi-ești covor
de palme buze și de șoapte?
ce-ai pus pe tâmplă când o mângâiai
de-mi uneltește gând cu gând
și cum să-i spun inimii - Stai!
când fluvii roșii simt curgând
ce-ai pus pe sâni de-mi tot tresaltă
când îți respiră amintirea
resimt și-acum gura-ți o daltă
cioplind sărutul și iubirea
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la fluvii și gânduri, dar cu o relevanță mică.
Aș vrea...
Aș vrea să fiu o pasăre-n zbor,
Sau frunza purtată de vântul ușor...
Aș vrea să fiu o dulce adiere,
Sau poate din stupi a albinelor miere.
Aș vrea să fiu mireasma din flori,
Un fir de iarbă, ori roua din zori.
Aș vrea să fiu o gingașă floare,
Nisip, curcubeu, sau apa din mare.
Aș vrea să fiu o gâză, ori furnică,
Un fluture, pește, sau chiar rândunică.
Aș vrea să fiu apă de ploaie,
Un lup, sau chiar doar o blândă oaie.
Aș vrea să fiu lumină, sau nor,
O rază de soare, un gând călător...
Aș vrea să fiu pom, piatră sau stâncă,
Un munte semeț, sau marea adâncă.
Aș vrea să fiu o stea de pe cer,
Soarele, luna, sau un vis efemer.
Aș vrea să fiu spicul de grâu,
Izvorul limpede, fluviu, sau râu.
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Transparențe ideale
viața mea durată efemeră de scânteie
cu invazia nestăpânită a iubirii nebune
când m-au nins petale de măr și orhideie
amploare de destin ce-a trăit o minune.
n-am dezrădăcinat păduri de vis
gândurile mele s-au convertit la soare
se scurg spre veșnicia acestui Paradis
ca un fluviu ce aleargă spre mare.
calități de vis s-au pogorât din stele
leagăn de lumini și de revelații
gânduri imortalizate în acuarele
expresiile fericirii răspândite în spații.
grație reflexivă priviri spre curcubeie
colorând frumos sufletul de femeie.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E o toamna tarzie
E o toamnă târzie în mine
Aluzii se aprind, fapte se sting.
Un fluviu turbat mi-e gândirea
Ce în propriile ape se îneaca,
Nu îmi regăsesc nemurirea
În fericirile de altădată.
O ceață aurie îmi acoperă ochi
Instinctu e un vechi anonim
Inutile sunt ghearele sorți,
Totul e unic și atât de sublim.
Se scutură frunzele arămii
Pe rând iși găsesc locul,
Toleranța zace în câmpii
Regretele acoperă totul.
Nori își spun nemulțumirea
Confesiuni deșarte-
Din primăvara vieți mele
[...] Citește tot
poezie de Cosmin Vasile Uglean
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri de dimineață
Poate e numai vântul,
Poate sunt numai apele,
Vânatul vânt printre munți,
Apele grele vuind
Pe prunduri, sub stele.
Sora mea, dormi,
Nu mai umbla prin odăi,
Nu mai atinge perdeaua
Făcând-o să tremure,
Nu-mi ameți și mai mult
Amintirile.
Sora mea doarme. Aud
Răsuflarea ușoara. Și totuși
Umblă cineva prin odăi,
Nevăzut îmi șoptește întruna
Șoapte ce nu le-nțeleg,
Atinge perdeaua subțire
Făcând-o să tremure
Și-mi amețește mai mult
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș (1956)
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara de polen
Pe freamătul cântecului de păsărele,
Pe câmpul cu ape și umezeală de vânt,
Vorbește luna prin crudele rămurele
De un suflet gingaș, neînțeles cuvânt;
Se clatină, părând că, nu mai încape
Un gând ce geme, atins de-albastru cer,
Își pierde pasul în dulcea insomnie
Ce-aprinde farul dragostei-mister;
Inimi valsând gustă din fluviul din Eden,
Trupuri înmiresmate de flori de iasomie
Se contopesc în primăvara de polen,
Adună din floarea vieții, fascinanta magie.
poezie de Liliana Roibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luntraș pe cărările nopții
Vâsleam pe un fluviu, prin mine, stingher,
Făcându-mi pe Styxul din gânduri cărare
Spre-un far de iluzii strivite de-un cer
Cuprins de o noapte ivită din mare.
Grăbeam spre un țărm de-ntuneric deplin,
C-o lotcă atrasă de-o vagă scânteie
Rămasă alături de farul în chin
Spre-a fi, din trecut, viitorului cheie.
Prin Styxul din gânduri, vâsleam pe o mare
Și-un cer ce căzuse-ascunzându-mi reperul
C-o noapte mai neagră ca noaptea în care
Eram și vâslașul, și marea, și cerul
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forma de început
Tu nu mă cruți
și nici cei care așteaptă după colț,
să înhațe orice ocazie,
fiecare gând se rupe de tine
și fuge liber.
În zămislirea vieții
orice început capătă formă,
e o răscoală a lumii
în pântecele sale.
Din adâncul fântânii în cer
izvorul se naște limpede, clocotitor,
rupe zăgazuri și trece,
apar fluviile pe pământ.
O înălțare prinde aripi de înger
flutură cuvinte de rămas bun
și respiră prin poeme
aerul virtuții.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Forma de început
Tu nu mă cruți
și nici cei care așteaptă după colț,
să înhațe orice ocazie,
fiecare gând se rupe de tine
și fuge liber.
În zămislirea vieții
orice început capătă formă,
e o răscoală a lumii
în pântecele sale.
Din adâncul fântânii în cer
izvorul se naște limpede, clocotitor,
rupe zăgazuri și trece,
apar fluviile pe pământ.
O înălțare prinde aripi de înger
flutură cuvinte de rămas bun
și respiră prin poeme
aerul virtuții.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monolog
tot așa a fost și anul trecut pe vremea asta
un pod putrezit
deasupra unui fluviu cu flori nuntind
în rugăciune
îmi dezlegam ochiul încolăcit în valsul beznei
s-aud plânsul aripilor
ce se topeau în elegii
va veni și vremea pentru cer
să mai picure ceva pe ruinele noastre
o tandră vibrare a ploii
a fi ultima dorință
a zborului captiv
în gândul meu
și tot așa a fost și anul trecut pe vremea asta
o moarte mototolită
în memoria veșniciei
meditația surdă a soarelui
în paharul cu apă
[...] Citește tot
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre fluvii și gânduri, adresa este: