frumuseţe şi premii

Oscar de criză

La Hollywood e criză nemiloasă:
În filmul premiat ca lung-metraj
Şi bestia şi fata cea frumoasă
Au fost jucate doar de-un personaj.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

O publicaţie a anunţat greşit moartea celebrului scriitor Rudyard Kipling, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în 1907; acesta i-a scris, mucalit

Trei zile-n urmă am citit
Ce-aţi publicat: că am murit.
Vă rog frumos să nu uitaţi:
Mă ştergeţi de la abonaţi!

epigramă de George Budoi din Epigrame (30 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai mare premiu din lume pentru un bărbat este cea mai frumoasă femeie disponibilă în braţele lui, stând acolo cu o inimă credincioasă faţă de el.

citat din Norman Mailer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne-n ceasul focului

Doamne-n ceasul focului
dă-mi tăria locului —
buzele să-mi sângere
dar să nu scot plângere,
mâinile să-mi scapere
dar să nu se apere,
să fiu dus mormântului
credincios Cuvântului,
să trec pragul Cerului
cu răbdarea fierului —
căci în veci de veci voi vrea
să-mi rămână dragostea.
Doamne, paşii inimii
în iubire ţine-mi-i —
legământul lacrimii
treacă-mi focul patimii,
drumul biruinţilor
să-l urmez părinţilor,
frumuseţea paşilor
să mi-o las urmaşilor

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crosul din livadă (pentru bunici şi nepoţei)

În livadă la bunica,
De sub un cireş frumos,
Melcişorul şi furnica
Au luat startul într-un cros.

Acela ce va sosi
Primul pe-acea frunzuliţă,
Dulce premiu va primi
O cireaşă cu codiţă.

Dar un greier pofticios,
Ce juca sub cireş leapşa,
Deşi nu a fost la cros...
Le-a mâncat toată cireaşa!

poezie pentru copii de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-o să-l uit pe Olivier Gourmet care venise de la Cannes cu premiul într-o pungă. Sunt aşa faini şi modeşti şi mi-am adus aminte de motivul pentru care am dat la Teatru. Era atâta întunecime în viaţa mea, încât mi-am imaginat că pătrund într-o lume de basm, a oamenilor citiţi, frumoşi, neştiind că şi aici sunt culise în care se taie şi se spânzură.

citat din Costel Caşcaval
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia nisipurilor

călătorind în timp,
poetul o întâlnise
pe creatura nisipurilor
-o zeiţă obicuuă-
mai puternică decât el,
decât însăşi existenţa sa
sau poate esenţa lui,
un sânge milenar
sângele ideii de mişcare,
de trecere, de menire
o nesfârşire fremătătoare,
o nelinişte plină de întrebări,
frenetică, contradictorie
iluzie, căreia el îi spuse femeie,
absurd existenţial,
amăgirea sa, finitudinea,
premiul căutătorului
de exemplare rare,
sensul călătoriei sale
într-o lume lipsită de sens,

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amanda: Îţi promit că n-o să mă îndrăgostesc de tine.
Graham: Bine. Frumos spus. Mulţumesc.
Amanda: Nu-i aşa, doar că mă cunosc prea bine. Nu sunt prea sigură nici măcar că pot să mă îndrăgostesc. Nu în felul în care li se întâmplă altora. Cum ţi se pare a recunoaşte una ca asta?
Graham: Păi, cum am mai spus, iei premiul pentru Cea Mai Interesantă Fată.
Amanda: Am să încerc să o iau ca pe un compliment.
Graham: Aşa şi trebuie. Categoric.

replici din filmul artistic Vacanţa, scenariu de Nancy Meyers
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ambasada Italiei organiza un concurs pentru cea mai frumoasă italiancă din Tunisia şi eu dădeam o mână de ajutor. La festivitate, priveam din culise la fetele de pe scenă şi cineva m-a împins lângă ele. Aşa am ajuns să câştig acel concurs. Premiul era o invitaţie la Festivalul de Film de la Veneţia, iar primul film pe care l-am văzut a fost "Nopţi albe" în regia lui Luchino Visconti. Am înţeles atunci că acesta îmi este destinul. Steaua mea mă călăuzise.

citat din Claudia Cardinale
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hanny

În seara când s-au întâlnit,
Ea se-ndrepta cu pas grăbit
Spre locuinţă.

El îi oferă braţul său,
Dar ea-i răspunse: "Domnul meu,
N-am trebuinţă!

N-ascult de tinerii frumoşi,
Bărbaţii toţi sunt mincinoşi,
Cu-o vorbă dulce

Ei te seduc, te-adorm uşor
Ca mamele copiii lor,
Când vor să-i culce..."

El o priveşte drăgăstos,
Răspunde ea privind în jos:
"Mă cheamă Hanny...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Miron Radu Paraschivescu din Cântice ţigăneşti (1941)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu contează că sunt angajat pentru nişte bani foarte puţini. Nu contează că locuiesc în condiţii mizere. Nu contează că mâncarea ce o mănânc e sărăcăcioasă. Ceea ce contează e că am două mâini şi două picioare şi am şansa mea şi nu am de gând să o irosesc. Voi face tot ce îmi stă în putere pentru şansa mea. Dreptul de a visa nu mi-l poate lua nimeni. Îmi voi construi în minte o realitate frumoasă, minunată şi cu totul diferită de realitatea sumbră din lumea exterioară mie. Ai toate uneltele creaţiei la dispoziţia ta: gândurile tale şi imaginaţia ta. Einstein a spus: "Imaginaţia este cea mai puternică forţă din Univers". Buddha a spus: "Suntem ceea ce gândim". Fizica cuantică şi câştigătorii premiilor Nobel au dovedit că totul este energie şi ceea ce numim materie şi realitate este un produs exclusiv al minţii noastre. Aşadar îţi eşti dator ţie să îţi creezi o viziune a vieţii în care îţi foloseşti întreaga imaginaţie. Şi apoi să devii cel mai mare avocat al propriei tale viziuni. Să o cânţi. Să o reciţi. Să o vorbeşti singur pe stradă. Să devii nebunul de care se miră toţi până când îi uimeşte cu transformarea viziunii în realitate. Aceasta este dorinţa mea pentru tine azi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru mine, spectator român vibrând de două ori cu scenă, surpriza serii a fost Viorica Cortez, pe care nu am ascultat-o până acum în niciun spectacol. Premiul cel mare de anul acesta la Concursul "Enescu", s-a dovedit mai mult decât pe deplin meritat. Am admirat-o pentru muzicalitatea ei cuceritoare, pentru glasul egal cu un timbru mângâietor, pentru frumoasa ei concepţie a rolului. Nimic ostentativ în cânt şi în joc: Dalila nu a fost o curtezană dură, gândeşte Viorica Cortez, ci o femeie cu farmec, care ştia să dea voluptăţii iubirii o poezie suavă. Şi apoi, bine au remarcat francezii: "plastica scenică!".

Ada Brumaru în Însemnări răzleţe (2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi copilul

-Bună dimineaţa, nene! Să ai o zi frumoasă!
-Mulţumesc copile, de n-o fi vreo vântoasă
Că de-o bucat de vreme, şi clima s-a schimbat
Prea des acum pământu-i inundat.
După cum se pare, vin zilele ploioase
Şi eu cu reumatismul, o simt până la oase
Tu-mi pari astăzi cam trist, ceva s-a-ntâmplat.....
-Ce înţelept eşti, nene, ce spui e-adevărat!
Ieri am terminat şcoala şi-un pic îs supărat
Eu n-am avut părinţii, când premiul mi l-au dat.
Am fost doar cu bunica, ce-mi poartă acum de grijă
Ea merge-ncet de-o vreme, are noroc de cârjă
-Vai, mama ta-i plecată şi-ţi este de ea dor....
-Nene, eu cred că e normal, sunt un copil minor...
Tot ceea ce-mi doresc e să revină-n ţară
Şi-o să-i propun eu asta când va veni în vară
Va sta atunci cu mine, o săptămână poate
Urmând să plece iar la muncă-n străinătate
-Te simţi, cumva copile, de mamă neglijat?
-Nu pot să spun eu asta, ar fi mare păcat

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Popa (1 iulie 2014)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boris Yellnikoff (către spectatori): De ce vrei să auzi povestea mea? Ne cunoaştem de undeva? Ne suntem dragi unul altuia? Să vă zic ceva, aşa, din prima... Nu sunt genul de persoană care să placă. Şarmul nu e o prioritate pentru mine. Şi să ştiţi că ăsta nu e un film care să te facă să te simţi bine. Deci dacă vă aşteptaţi la asta, mai bine mergeţi la un masaj.
Băiat pe stradă: Mami, omul ăla vorbeşte singur.
Mama băiatului: Haide, Justin.
Boris Yellnikoff (către spectatori): Ce naiba înseamnă toate astea până la urmă? Nimic. Zero barat. Toate astea nu duc nicăieri şi totuşi, numărul idioţilor care trăncănesc nu scade. Ei bine, eu am o viziune. Eu vorbesc despre voi, despre prietenii voştri, despre colegii voştri de serviciu, despre ziarele voastre, despre televizor. Tuturor le place să vorbească. E plină lumea de dezinformaţi. Moralitate, ştiinţă, religie, politică, sport, dragoste, serviete, copii, sănătate. Hristoase, dacă aş fi nevoit să mănânc fructe şi legume toată viaţa, eu nu mai vreau să trăiesc. Urăsc afurisitele de fructe şi legume. Şi Omega 3, şi banda de alergare, şi cardiograma, şi mamografia, şi sonograma pelviană, şi, of, Doamne, colonoscopia... şi cu tot cu astea tot vine ziua când te pun într-o cutie şi vine următoarea generaţie de idioţi care-ţi vor spune la fel totul despre viaţă şi ce ţi se potriveşte cel mai bine. Tatăl meu s-a sinucis pentru că îl deprimau ziarele de dimineaţă – poţi să-l condamni? Pline de lucruri îngrozitoare şi corupţie, şi ignoranţă, şi sărăcie, şi genocid, şi SIDA, şi încălzirea globală, şi terorismul, şi tâmpiţii ăia cu valorile familiei, şi tâmpiţii ăia cu arme. "Groaza", zicea Kurtz în "Inimă întunecată". "Groaza". Ce noroc pe Kurtz că nu primea ziarul "Times" în junglă... Şi cu siguranţă că vedea lucruri îngrozitoare. Şi voi ce faceţi? Citiţi despre nu ştiu ce masacru în Darfur sau despre un autobuz cu elevi care ia foc şi spuneţi "Dumnezeule mare, e îngrozitor!", după care daţi pagina şi vă terminaţi de mâncat ouăle de la găini crescute ecologic. Dar ce să-i faci, te copleşeşte! Eu am încercat să mă sinucid şi bineînţeles că n-a mers. Dar de ce-aţi vrea voi să ascultaţi toate astea? Hristoase, aveţi şi voi problemele voastre. Sunt sigur că vă obsedează câteva dorinţe şi speranţe. Vieţile şi iubirile voastre care nu vă satisfac, eşecurile în afaceri. "Ah, dac-aş fi cumpărat acţiunile alea! Dac-aş fi cumpărat casa aia atunci, dac-aş fi făcut mişcarea potrivită cu femeia aia..." Dacă, dacă... Ştiţi ce? Nu mai vreau să aud dacă şi cu parcă dintr-astea. Mama spunea că dacă bunica ar fi avut roţi, ar fi fost un troleu. Mama nu a avut roţi, dar a născut un copil cu o minte sclipitoare. Am fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Fizică, dar nu l-am luat. Ştiţi cum e, totul e politică. Ca orice altă onoare de abureală. Întâmplător, nu cred că am foarte multe regrete. Dacă ne luăm după standardele unei civilizaţii barbare şi descreierate, am fost chiar norocos. M-am însurat cu o femeie frumoasă şi bogată. Am trăit ani buni în Beekman Place. Am predat la Columbia. Teoria corzilor.

replici din filmul artistic Ce-o fi o fi..., scenariu de Woody Allen (22 aprilie 2009)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea câştigă premii de excelenţă

ce să faci
aşa-i în viaţa reală
la fiecare pas un final fericit
de la un capăt la altul al vieţii
o sumă de înmormântări frumoase
oricum la naştere nu e niciun spectacol
nici măcar o pomană pentru ziua venirii pe lume
doar durere ţipete şi lacrimi de fericire
apoi se desface cerul
în constelaţii zodii karme destine
doar un regizor depăşit de situaţie
sclavul producătorului veros
o tot ţine langa cu veşnica reţetă
unde iadul joacă rol de rai
la un happy end de scary movie
cu sângele ţâşnind din tăieturile de peliculă
ca dintr-un puţ petrolier texan
pentru toţi vampirii din sală

în spatele aparatului de proiecţie

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa îi cizelase totuşi în mod frumos caracterul, deşi era timid şi tăcut, deloc îndrăzneţ, cum ar fi trebuit. Nu-şi cunoştea propria valoare şi nici nu-şi putea da seama de ce putea fi în stare. Îi plăcea când profesorii îl lăudau, îi plăcea când primea numai note mari, premii... Îi plăcea să participe la concursurile şcolare, unde avea, la fel, rezultate foarte bune. Se făcea remarcat. Şi era politicos. Avea multe calităţi, care-l recomandau ele singure drept o persoană deosebită. Dar nu se impunea; stătea cuminte la locul lui, aşteptând parcă pe cineva, care să-l scoată din anonimat. Însă cine să facă toate acestea pentru el, în locul lui?! Evident, nimeni! Era o altă lecţie, una de viaţă, pe care Dan se vedea nevoit s-o înveţe.

Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigă prostime cu exaltare

Vestitul nostru păpuşar
A aruncat azi un zar,
In mâna de infect coţcar
Cu specialul premiu viager!

Celor ce pe saci cu bani
Părând ai soartei orfani,
Pun pansele-n muzicuţe
Ce dispar în pusculiţe!

Micuţe chiar micuţe
Prin cavouri-n lingouri,
Şi foi de desen tablouri
In palate cu puicuţe!

Ajunse prea doctorande
Pe sub birou masterande,
La fondurile de amante
De politie urmărite!

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândurile anilor treizeci către visătorii imaginaţi

Copilul s-a pierdut în zăvoiul oraşului
departe de orice lume în care ar fi
fost ucenic la restaurarea frumuseţii
albind câte un pic părul pe filele
urmărite de luntrea lui Caron pe Dunăre

Copilul s-a trezit cu înţepături în piept
de la atât energizant clandestin
cumpărat din banii de ciuguleală
în recreaţiile unor netrebnici premianţi
care nu vor mai vorbi româneşte după
optsprezece primăveri între căpcăuni

Copilul a râs printre rataţii de la nonstop
a cules imaginea unei umbre de durere
apoi s-a strâns la piept cu fuga
ştiind că nici dunărenii nici olteni
nu vor mai zâmbi văzând cum dispar
ultimele lacrimi şterse de vânt

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoportret

Ca un savant din vremuri vechi
Imi plimb prin cafenele mutra
Am par in nas si in urechi
Si-aduc putin cu Brahmaputra
Mi-e capul bleg si lataret
Picioare: doua prajine
Si-un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine.

Desi sint tont si fonf si slut
Si am o masca incolora
De cimpanzeu sau de mamut
Toate femeile m-adora
De sint urit si nataflet
Si n-am nici muschi, nici intestine
Un singur lucru am maret
Si-mi pare foarte bine!

Sint stirb si timp si am pistrui
Si o alura imbecila

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Pribeagu (mai 1973)
Adăugat de Marius Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adaos de trăiri

nu am nici azi chef să schimb lumea
las asta pe seama politicienilor, liderilor religioşi, îndragostiţilor,
laureaţilor premiilor Nobel în literatură sau mai ştiu eu în ce...
să mă schimb pe mine şi lumea mea interioară
asta e tot ce contează...

uneori o carte bună şi un tril de păsărele
sunt cele mai mari fericiri pe care le poate avea omul

nu am azi chef să mă înalţ mai sus de constelaţii
las asta pentru ziua când îmi voi fi îndeajuns de mult de prisos
şi atunci voi explora frenetic toate galaxiile
când mă voi transfigura într-o licărire de stea

uneori e de ajuns să-l asculţi pe Bach
pentru a arunca o ocheadă paradisului

azi am chef doar de poezie în forma ei cea mai frustă
să creezi din nimic versuri, să adulmeci din neant cuvântul nefixat
să fii un mic creator pe lângă marele creator

[...] Citeşte tot

poezie de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!