Citate despre frumusețe și spațiul cosmic
citate despre frumusețe și spațiul cosmic (inclusiv în versuri).
Frumusețea cosmosului este dată nu numai de unitatea în varietate, ci și de varietatea în unitate.
citat celebru din romanul Numele trandafirului de Umberto Eco (1980)
Adăugat de maTz
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumosul îl poți simți prin tot ce există în cosmos.
aforism de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Reflecții Maxime Axiome IV
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Suntem părți, fiecare unică în felul ei, ale Cosmosului. Partea cea mai frumoasă a noastră este diversitatea iubirii. Cursa pentru a ajunge la adevărul acestei trăiri, o face mirifică, înălțătoare.
citat celebru din Alexandru Paleologu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fănuș Neagu era copilul mare în anii noștri fragezi când el a încălecat unul dintre caii albi din orașul București. Era frumosul nebun al marilor orașe... dar îngerul l-a strigat de dincolo de nisipurile întunecoase ale cosmosului.
aforism de Ștefan Radu Mușat din Cinci ani fără frumoși nebuni ai marilor orașe... (24 mai 2016)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este tot ceea ce a existat sau va exista vreodată de la facerea universului încoace, iar singura ei limbă vorbită este iubirea.
Câte locuri inimaginabile există într-un om, tot atâtea frumuseți există în cosmos; important este ca omul să se descopere pe sine și să fie stăpân pe frumusețea nebănuită a vieții sale, iubirea singura casă a sufletului său.
Camelia Oprița în Alergând spre iubire, fugim de catastrofe interioare (19 aprilie 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fănuș Neagu era copilul mare în anii noștri fragezi când el a încălecat unul dintre caii albi din orașul București. Era frumosul nebun al marilor orașe... dar îngerul l-a strigat de dincolo de nisipurile întunecoase ale cosmosului.
aforism de Ștefan Radu Mușat (24 mai 2016), traducere de Cinci ani fără frumoși nebuni ai marilor orașe...
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici o planetă, stea sau galaxie nu poate fi tipică, din moment ce cosmosul e în cea mai mare parte gol. Singurul loc tipic este în vidul universal, imens și rece, noaptea fără de sfârșit a spațiului intergalactic, loc atât de straniu și pustiu încât, prin comparație, planetele, stelele și galaxiile par neverosimil de rare și frumoase.
citat clasic din Carl Sagan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
«Ești atât de frumoasă, / hieroglifă celestă, încât devin / Aerul din Lyra-ți de mărgăritar, / cu speranța că mă vei inspira / mereu, în temeinicită-ntregime, / până la marginea cosmosului...!» ‒ "Cometă-n Lyra de-Aer-Duh" / 28 septembrie 2012
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 20).
Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic», Timișoara, Editura Wa, ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒ (28 septembrie 2012)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locuim într-un Univers în care atomii sunt confecționați în centrele stelelor; unde în fiecare secundă se nasc 1000 de sori; unde viața este declanșată de lumina solară și de fulgere, în aerul și apa planetelor tinere; unde materia primă pentru evoluția biologică este făcută uneori prin explozia unei stele la jumătatea drumului peste Calea Lactee; unde un lucru așa de frumos ca și o galaxie se formează de o sută de miliarde de ori - un Cosmos de quasari și quarci, fulgi de nea și licurici, unde ar putea fi găuri negre și alte universuri, și civilizații extraterestre ale căror mesaje radio, ajung în acest moment pe Pământ. Cât de palide sunt prin comparație afirmațiile superstițiilor și ale pseudoștiinței; cât de important este pentru noi să urmăm și să înțelegem știința, acea strădanie caracteristică omului.
citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la frumusețe și spațiul cosmic, dar cu o relevanță mică.
Chiar și un tratat de filosofie dacă ai scrie, chiar dacă pe tot globul pământesc vei umbla sau spațiul cosmic vei explora, tot patru substantive vor conta în mintea, inima, viața ta și ca un electron în jurul nucleului atomului vei gravita: credință, iubire, frumusețe și fericire.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Irespirări
Îmi pun probleme de conștiință,
viața nu este o necunoștință,
la drept vorbind, nu e nici o scofală
să te prefaci că mergi și la școală,
să te-ntâlnești cu doi drumeți,
unul e Sfântul, cel-alt - glumeț,
dar este Domnul, te sperii nițel,
cine ești tu să vorbești chiar cu El?
Dar Domnul spune " Ești creația mea,
Fii demn, te rog, spune ceva,
Acolo, un fel de mărturisire",
i-am spus că nu am trăit în neștire.
Între-un general și un cioban,
Nu este nici o deosebire
De formă, doi ochi, cinci membre, o inimă,
Cam așa spunea Jean Jacques Rousseau,
Iar frumusețea femeii
Nu cunoaște opreliști,
Ești prea familiar, spune birjarul,
[...] Citește tot
poezie de Boruis Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aer cu diamante
Ea era atât de frumoasă
încât vechiul pensionar
se porni să roadă tapițeria
scaunului pe care ea a stat.
În iarna curată, fără zăpadă
mașina uscată încercă s-o ardă.
Dar ea de mult coborâse când s-a auzit
înghițitura.
Șoferii mestecați
au plâns pe volanul păpat
căci ea nu putea fi ajunsă.
În schimb era atât de frumoasă
încât și câinii haleau
asfaltul de sub tălpile ei.
Atunci portarul își înghiți decorațiile
când ea intră în casa fără nume
iar mecanicul sparse în dinți
cheia franceză și cablul
ascensorului ce-o purtă
[...] Citește tot
poezie de Florin Iaru din Aer cu diamante (2010)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
«Adevărul e că Pământul Nașterii rămâne etalon pentru cosmicitate, din el nutrindu-se întrupările tuturor zborurilor noastre prin care încercăm survolarea efemerului către veșnicie ; și pământul nașterii mele are și un nume frumos: Tatomirești, matcă-mumă, poartă prin care mi s-a relevat Universul, cu simetriade, analogii și concentricități ; el este centrul cercului în care gravitează Cosmosul și satul nașterii și al copilăriei mele, împrejurimile tatomireștene se constituie în germeni de variabile ale lumii, atât în ceea ce privește cadrul geografic (interferență de dealuri subcarpatice cu câmpia, pitoresc abundent, cu munții străjeri de zare, la nord , cu marea deschidere a văii Jiului, spre sud, pe de-o parte ; cu păduri de foioase, ori cu zăvoaie, coborând / urcând până-n marginea satului, pe de-altă parte), cât și în ceea ce privește orizontul spiritual bipolar, generator al unei bogate "culturi minore", cum zice Lucian Blaga, cu oameni echilibrați, iviți parcă din mit și dintr-o anume filosofie a vieții, profețind, cum Zbârlea, Bolgagiu, Budică ș. a., semănând cu Păcală, cu Bizae, cu Gângu ș. a., cu indivizi aparținând unei vaste galerii de tipologii umane...» ‒ (3) / 22 decembrie 1977
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre croite stihuri inspirate despre elementul Pământ» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 168 sq.).
Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre croite stihuri inspirate despre elementul Pământ» (22 decembrie 1977)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certitudini
Nu am nevoie de certitudini; eu sunt un om
preocupat de propriul său suflet.
Nu mă îndoiesc că, pe lângă chipul și mâinile
pe care le cunosc, de sub tălpile mele mă
privesc chipuri pe care nu le cunosc,
chipuri liniștite și reale.
Nu mă îndoiesc că măreția și frumusețea lumii sunt ascunse
în orice nimic din lume.
Nu mă îndoiesc că sunt nemărginit și că universurile
sunt nemărginite, dar, în zadar mă gândesc
cât sunt de nemărginite.
Nu mă îndoiesc că astrele și sistemele astrale aleargă
prin cosmos cu un scop și că într-o zi voi fi
și eu ales să fac tot atât cât fac ele, ba
chiar mai mult.
Nu mă îndoiesc că aranjamentele provizorii continuă
și continuă milioane de ani,
Nu mă îndoiesc că interiorul are un alt interior,
că exteriorul are un alt exterior, că vederea
are o altă vedere, că auzul are un alt auz și
[...] Citește tot
poezie celebră de Walt Whitman
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cosmosul dintr-o privire
Cosmosul dintr-o privire
E-o întreagă amăgire;
Căci tu crezi c-ai văzut tot,
Deși n-ai privit deloc.
Cosmosul crezi că-l cunoști, dar iată
Pe scurt ceea ce ști: o nimica toată!
Se ivesc umbre în întuneric,
Soarele-i un monstru sferic,
Ce dispare și apare,
Apune și apoi răsare;
După nori el se ascunde,
În vest stă să se cufunde
Într-a nopții grea tăcere,
Noapte plină de mistere.
Sus, pe cerul 'nalt, senin,
Strălucesc licurici vii,
Felinare cu venin,
În număr de mii și mii.
[...] Citește tot
poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O aventură galantă
Într-o seară, pe la zece,
N-a fost cald, dar nici prea rece,
Am avut o aventură,
Nici cu Haike, nici cu Sură,
O coniță delicioasă,
Nici urâtă, nici frumoasă,
Și-am intrat cu ea în vorbă,
Nici de Cosmos, nici de ciorbă.
Avea ochii ca doi aștri,
Nici căprui, dar nici albaștri,
Gura dulce, zâmbitoare,
Nici prea mică, nici prea mare,
Sânii, două rândunele,
Nici prea mari, nici mititele,
Și vorbind cu ea în șoaptă
Nici prostuță, nici deșteaptă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria
Ieșeam în noapte, sus... Pe-acoperiș,
O umbră străvezie în surdină,
Cu pași plutind și parcă pe furiș,
Din lună îmi făceam o trambulină.
De-acolo, unde credeți c-ajungeam?
În cosmos? Da de unde! Vi se pare...
Un salt în timp! Tot pe Pământ eram:
În altă eră făuream cărare.
Giganții monștri, insulă de jad,
Nemaivăzuți copaci, sub foc de soare,
Flori vii, suave... Ape-n valuri cad...
În zare plânge marea în splendoare.
Și când credeam că-i drumul mai frumos,
Tot luna era leagăn revenirii:
Prin geam intra un suflet radios,
În trupul părăsit al rătăcirii.
[...] Citește tot
poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petrecere primordială
Simt gustul care mângâie și-i dulce
Al zilelor de nou-născut în vers
Și văd venind lumina să mă culce
Orbecăind difuză-n univers.
În pântec e-ntuneric și frumos,
Cordon ombilical e stea polară
Și cordul meu pulsează-armonios
Ca o pitică roșie spre seară.
Mai caut și-azi neantul, nenăscutul
Din fiecare om și nu-l găsesc,
Căci plictisiți ne arvunim plăcutul
Secundei numărate-n timp lumesc.
De ce atâta teamă de nemargini
Când totul e atât, atât de fals?
O gheară se zbârcește dur sub sarcini
Ducând cu ea obolul în balans.
[...] Citește tot
poezie de Gigi Stanciu din Expoziție de gânduri
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candori eterne
Tu ești un vis din spațiul ce naște perle vii,
Un vis venit din cosmos, prin glorii să mă scalde,
Lăsând în dulci răsfrângeri aprinse bucurii,
Potop de fericire brodată cu smaralde...
Mi-e inima un templu cu-ascunse frumuseți
În care-i numai ziuă cu fulgere de doruri.
Candorile din tine mă-nalță-n zeci de vieți,
Iar vocea ta-i aceeași cu-a îngerilor coruri.
Mireasma primăverii mă-mbată când apari,
Lumina ei troiene de nostalgii trimite.
Chiar umbra ta e-o vrajă ce-aruncă valuri mari
Făcându-mă cascada iubirii infinite.
Stăpână-mi ești pe viață, chiar de-mi spui că-ți sunt eu.
Un univers de inimi pulsează-n amândoi!
Știm că-n Divinul Plan avut de Dumnezeu,
El, când crease lumea, a fost doar pentru noi...
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele
Zilnic soarele galben după coline vine.
Frumoasă-i pădurea, negrul animal,
Omul; vânător sau păstor.
Roșiatic în iazul verde se ridică peștele.
Sub cerul rotund
Se duce pescarul tăcut în barca albastră.
Încet se rumenește strugurele, grâul.
Când liniștit ziua se înclină
Un rău și-un bine sunt pregătiți.
Când se-nnoptează,
Călătoru-și ridică grelele pleoape;
Soare din bezna prăpastiei se rupe.
Comentarii
[...] Citește tot
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre frumusețe și spațiul cosmic, adresa este: