Citate despre fuste și moarte
citate despre fuste și moarte (inclusiv în versuri).
Marșul anti-avort
Trump la marș a defilat,
Într-o fustă îmbrăcat,
Și-a jurat că el nici mort,
Nu va face un avort...
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funeralii pe mare
În temnițele mării foșnitoare
e libertatea fără de sfârșit
deasupra pace, dar în miez de mare
e un război al peștilor, cumplit
Să fie paradisul, sau infernul
acest tărâm de vechi cosmogonii?
În glorietta soarelui, eternul
se-aprind cărbunii zorilor de zi
Înmugurește aerul de sare
de alge și meduze putrezind
un clavecin vivaldic, dinspre mare
rostogolește misse de argint
Ridică vântul fustele gitane
ale acestei zile de coral
și pânze albe trec în caravane
pescarii trag năvoadele la mal
Înspumegate valuri de petardă
se sparg de dig ca pescărușii morți
tu strânge-mă în brațe, mă dezmiardă
femeie scumpă care mă suporți
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
De satin
Mai am o lungime de undă
Și gata-i cu mine de-acum,
De moarte mă rog să m-ascundă
Sub negru-i, de gală costum.
La balul acesta, se pare,
Doar eu am venit nechemat;
- Doar ăsta pereche nu are,
Mi-au spus când afară m-au dat...
M-am furișat, să mai rămân puțin,
Sub neagra morții fustă de satin.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (19 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi de lumină
Cristal ți-e trupul în vârtej de fuste
și ochii-ți sunt ferestrele spre mine;
mi-e gândul stors ca floarea de albine,
când literele te-nvelesc, robuste,
cu rouă-albastră. Dezmierdări puține
sunt și vor fi - ce încercari înguste
să-ți miște fruntea din aride cruste
ori chipul pal să-l urce-n opaline
contururi. Tu, întemnițat odor
în universul lumilor barbare,
mai șterge-mi rana pân' o fi să mor
în lupte-adânci. Îți cer, în gând, iertare
că n-am solide aripi de condor,
să-nalț iubirea dincolo de soare.
sonet de Ionuț Popa (16 februarie 2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miez de fier
O epavă se plimbă printre copaci
atât va mai rămâne din mine
oamenii trec
se grăbesc să moară
curajul lipsește și vântul stingher
ridică o fustă
întoarce o vorbă
toți mi-s-au îngrămădit în suflet
ca țurțurii
stau gata să-mă străpungă
picioarele frumoase se ridică precum scânteile
peripețiile unui mojic pe o plajă
întrerup bătăile
dedesubt se zvârcolesc angoasele
secundele trec iubito
ne traversează
singurătatea în care te-am îngropat
se revarsă ca o spumă și ne-nghite pe toți
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Manea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conducea rapid
dar cu măiestrie dricul în care se lăfăia
sicriul cenușiu îl ducea pe tottenham court road
prin camden town unde era o scenă drăguță
cu o tânără subțire înfășurată într-un steag
britanic stătea în picioare și strângea în brațe
o pălărie mare și neagră și înainte de a conduce
prin cartierul hampstead hearth
o altă fată stătea cu o fustă trasă bine la spate
zâmbea în fața unei camere de filmare
o rază timidă de soare se strecură pe geam
în căutarea chipului celui mort
ocoli alt cortegiu funerar cu mii de oameni
ce pășeau pe caldarâmul proaspăt spălat
într-o suspectă stare de hipnoză
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avril
Ros de nevroze
Alerg prin oraș
Avril, cu nervi!
Umblă nebunul și
salută fetele:
Omagiile mele!
Ele, lunare,
Lasă harfe blonde în văzduhul pur.
Pe un aeroport londonez
Au fost furate briliante
De către un gangster.
A mai căzut un avion
Pe o rută și vine încă
Un uragan în Bangladesh...
Lovituri de stat,
Morți și răniți pe șosele,
O bătrână vorbește singură
Și strânge la piept o pâine,
Ambuscadă la stop,
Elevele rău
[...] Citește tot
poezie clasică de Eugen Barbu din Caietele Princepelui (volumul 7) (7 mai 1976)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la fuste și moarte, dar cu o relevanță mică.
Elegia cuibului de barză
O barză și-a făcut odată
Cuib la Dumnezeu la poartă,
Dar acolo sfinții toți
I-au dat gură ca la hoți.
Barza și-a făcut îndată
Cuib în stâlp la noi la poartă.
Eu, copil cu mintea-ngustă,
M-am uitat la ea sub fustă!
Și-a plecat... n-a mai venit.
Doamne, cât m-a cicălit
Mama, și cât m-a certat:
Ce păcat, vai, ce păcat!
Păsările cerului sunt libere, mi-a spus în șoaptă,
Să scoată pui la Dumnezeu la poartă!
Vremea trece, moartea vine,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (21 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In loc de taceri
între pereții mei
împart pâine prăjită
cu un cărăbuș rătăcit
și-o inatenție mică
de frig
mi se lipesc genele
pe sticla de gin
și buzele pe gâtul păpușii
de porțelan
o uram în copilărie pentru sânul ei rotund
și ochii blegi de regina tâmpită
a raftului trei
acum mi-e milă s-o sfărâm în pumn
e și ea un cocoloș de caolin pictat manual
așteptându-ți trecerea
să-i cutremure fustele învolburate
și să-i încarce ochii
[...] Citește tot
poezie de Cristiana Popp
Adăugat de Alexandra Dolhescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mereu mi-am dorit să port
o fustă verde fără zorzoane
de frunze ce se-ascund și mor
în arbori singuri
câtă lipsă de noi și cuvânt
în toamna pădurii
insinuant
un gând mă străbate
ca ochiul de laser
mereu mi-am dorit să fiu
o tentă verde fără de fustă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul destrăbălatelor frumoase
Destrăbălatele târgului, fetele care n-au învățat carte
Hoinăreau pe maidane, dornice de dragoste și vin
În floarea roșie a pulpelor ascuns aveau un spin
În care toți amanții se vor cresta de moarte.
Și nebunește, prin vorbe tari sau sincopate gesturi
Într-un apus de soare când târgul părea mai măreț
Își arătau pentru legi un fulminant dispreț
Și marea preferință pentru viol, asasinat, incesturi.
Feciorii de bani gata abia treziți din vis
Nedumeriți priveau aceste ticăloase
Ele mâncau pe stradă gutui viermănoase
Și-și dezveleau din pulpă un spațiu interzis.
Dar nu prostituate erau, ci îndrăgostite
De ceea ce în viață e un joc periculos
Sub fuste albastre duceau un sex veninos
Și-n pumni, ca pe șopârle, tâțele strivite.
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din Poemul invectivă (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei studente
Lungi picioare, fustă scurtă,
La o palmă doar sub burtă,
Decolteu pân' la buric,
Ce-ar trezi și-un mort pe dric.
De se-apleac-un pic, din spate
Vezi cam tot, pe săturate;
E frumosă, e celebră,
Dar restantă la algebră.
pamflet de George Budoi din Aforisme și epigrame despre Profesori, Studenți și Elevi (11 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ucigă-l toaca
Iuțindu-și caii către sat
Un țăran venea întârziat.
Vânduse, pesemne,
Niște lemne.
Tam-nisam, din goană,
Se ivi o cucoană.
Cucoană cu pălărie,
Pe-nnoptate, pe câmpie,
Ce putea să fie?
Arătare, stafie.
Ea șchiopăta, se poticnea stângace.
Ca o răgace.
Avea pantofi și fuste veștejite
Și parc-ar fi avut și copite.
Parcă avea un beteșug.
Parcă ieșise-atunci dintr-un coșciug
Și mai abitir
Venea din cimitir,
Ca o momâie.
I se strâmbase ceva
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Oborul era un loc fermecător. Mi-l amintesc și azi cu precizie, îl văd pur și simplu în fața ochilor. O intersecție simplă, nu foarte largă, dar cu un aer balcanic, negustoresc, cum nu mai găsești azi nicăieri. Dacă veneai de pe Ștefan cel Mare, te năpădea mulțimea firmelor de toate formele, dimensiunile, culorile, scrise pe sticlă sau pe lemn, cu litere de mână, caligrafiate frumos, sau cu cele mai variate caractere de tipar. Sobari, plăpumari, croitori, "Geamuri și oglinzi", ceasornicari, "Pompe funebre" (aici era mereu câte un coșciug proptit de ușă, căptușit pe dinăuntru cu valuri de satin), câte o cheie uriașă de lemn atârnată perpendicular pe perete și pe care scria YALE, câte un ceas de sticlă, mare ca acelea din gară, dar cu limbile pictate și cu numele proprietarului scris pe el. Pe stânga era un birt de unde ieșea veșnic un fum albastru cu miros de mititei. Mișunau în jurul lui bețivi, țigani îmbrăcați ungurește, cu femeile cu fuste crețe după ei, țărani purtând funii de usturoi și saci pe jumătate plini, cu iz de cânepă. Peste drum era magazinul de jucării "Scufița roșie", pe care îl visam și noaptea. Era pentru mine un loc feeric.
Mircea Cărtărescu în Nostalgia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorba tăcere
[baliverne]
muzica sângelui, cântec eternitate amputată...
fiind, în deshumarea amorului ni se strică frunza
a ne ține șoapta de sete în voce
pe când sub gând e îngerul mai neferoce
puțină-i lumina la balamuc de cuvinte
alienării i se injectează amintiri viitoare
cu mințile pe dos
să poată scrie nebunii frumos
existența e doar o antemurire...
neființă, tu te naști în moarte
cu fustele ridicate-n apus
(cum s-a mai spus)
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăiasa
Când se va face Nunta,-n lumânare
Al Păsării repaus fi-va sacru
Pe-acoperișul neființei, nacru
A melci prin clipele interioare.
Va fi în gânduri nuptial masacru,
Mireasa însă trup sub fuste n-are;
Poveri de somn voi duce în spinare
Că în oglinzi mi-e-n cuget chipul acru.
Pe rând în zboruri duhul ne-nvelimu-l
Înalt, trezind pe Dumnezeu, adânc
În vis de diamant căzut, Sublimul.
Te va primi la Porți un înger țânc
Și nu vei fi nici ultimul nici primul...
Crăiasă Moarte, mierea ți-o mănânc...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Elsa
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Mușchi țigănesc"
Prinsă cu mușchiul furat ascuns sub fuste,
Țiganca sa apărat țipând în mod firesc,
- Să moară mama, citește și tu pe etichete,
Am luat ce e al meu, nu vezi că-i "țigănesc"?
epigramă de Paul Constantin (7 mai 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surprizele Pirandei
- PAMFLET DE SEZON -
Cum Piranda avea pruncul ce-l numise Suicid,
A adaugat un altul, botezându-și-l Covid.
Era mare la putere și stăpân pe-ntinderi multe
Și cu măști, sau fără mască, toți tăceau ca să-l asculte.
Stăpânea o lege nouă peste-ntinderile lumii
Și Covid mușca de-a valma, prins în iureșul furtunii.
Mulți stăteau închiși în case. Arma morții ticluise,
Să ucidă într-o clipă, ca-ntr-o viață, mii de vise.
Ajunsese valul șase și cădeau răpuși de moarte,
Tineri și bătrâni deodată. Ce mai, un dezastru, frate!
Popi și clopotari, țârcovnici, firme mortuare-aveau,
La colivă și la carne și colaci se îmbulzeau.
Unii mai păstrau distanța, se temeau de bună seamă
Și luau plata de la vame. Era sărăcie, mamă!
În rest, bine ambalate, din lucioase poleieli,
Din Covid, chiar și groparii cică-ar fi făcut averi.
Bani, pomană și prosoape... Și la schimb, un mort în sac,
Pomenit în veșnicie. Eu, stupefiată, tac...
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, hai să ne plimbăm
prin cimitir unde miroase a motorină
și fum de la excavatoarele care sapă
gropi în locul groparilor morți de beți
sau loviți de ultimul virus. vom păși
sfioși în moartea noastră cea veșnică
nu aveai loc la morgă. eu eram afară
la aer stăteam într-un sac negru deschis
în jurul feței. băieții au fost de comitet
dar i-am mituit cu un rolex chinezesc
pentru gestul lor măreț
ne vom plimba ca două fantome
dintr-un castel spaniol plin cu mauri
lichidați de sfânta inchiziție
pășim atent? suntem teleghidați
și mirosim a sulf sau a pucioasă
ne-au aruncat în saci îmbrăcați sumar
am papucul drept în piciorul stâng
în piciorul stâng n-am nimic
are un număr scris cu pixul
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Micle
nu trebuia să îi scrii
nu trebuia să îi vii
nu trebuia să-i mai ucizi cu sânge
rece picioarele care nu încăpeau în șosetele
pantofilor dulci fără degete-n etajere -
cartofi-eunuci în umblarea ră
sunătoare după fustele ieșilor dumitale -
micle
trebuia să fii o femeie de
săvârșită din viața de-acum
când geniul piticului uluitor (?!) boem și poet
te-a cunoscut prin ale sale sfere
castrate la atingerea sorții
la destinderea
morții cu somnoroase prăsele -
micle
ce bună erai încă mai ești
de vorbit de tăiat de iubit...
grai și trist crai
uite: îți e
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre fuste și moarte, adresa este: