Citate despre gânduri și traducere
citate despre gânduri și traducere (inclusiv în versuri).
- acțiune
- Acțiunile sunt cea mai bună traducere a gândurilor.
definiție clasică de James Joyce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise pierdute
Când alcoolu-i hematie,
Iar țigara-i bărbăție,
Ia-ți gândul de la Mărie,
Te traduce pe vecie.
epigramă de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii produc răutăți deoarece gândirea lor inteligentă nu poate traduce la timp apucăturile lor idioate.
aforism de Octav Bibere
Adăugat de Octav Bibere
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Să nu fii surprins că este atât de greu de multe ori să traduci o acțiune într-un gând.
aforism de Karl Kraus
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mai faci, Domniță, de nu mai dai niciun semn? Tu știi, că eu vreau să știu, că doresc să știu cam fiecare pas al luminei Tale! Eu neschimbat. Cu gândul dincolo de carul cel mare. Să facem la Brașov o ședință literară cu aceste traduceri, într-o după-amiază cu zăpadă. Și cu căldura inimei Tale împrăștiată în toată camera, ca mirosul de gutuie!
Lucian Blaga în Domnița nebănuitelor trepte. Epistolar Lucian Blaga - Domnița Gherghinescu-Vania (1995)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturisesc că am încercat să traduc în limbajul gândirii normale un proces evident nonconștient sau preconștient care interesează, fără îndoială, sarcinile energetice ale unui substrat indefinibil. Această dificultate, imposibil de evitat, de altfel, nu este insurmontabilă. Important este să se discearnă bine ceea ce se întâmplă, în cursul refulării, în eu, pe de o parte și în sine, pe de altă parte.
Sigmund Freud în Angoasa și viața instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altfel, gândul pătrunde în mintea umană, acolo unde va fi conștientizat. "Am o idee!" - de fapt, această afirmație se traduce prin "Un gând a venit la mine!". Legea atracției, explicată într-un mod foarte derizoriu, spune că atragem ceea ce gândim. Parțial adevărat. Însă, înainte de a se ajunge la a atrage prin gând, are loc procesul de atragere a gândurilor în sine. E adevărat: omul atrage gândurile care vibrează pe aceeași frecvență cu el! De ce? Simplu: pentru că gândurile sunt entități energetice, cu vibrație proprie, care au doar o singură destinație: mintea prin care se pot manifesta. Vibrația proprie a omului îi permite gândului să pătrundă în mintea sa, unde va fi conștientizat. Odată ce gândul a fost conștientizat, primește spontan un plus de energie și se transformă în concept. Acesta este următorul nivel de evoluție al gândului. Când omul conștientizează un gând, de fapt acel gând tocmai a fost atras și a pătruns în mintea sa. Bula solitară (gândul) a simțit chemarea celor dragi (mintea aflată pe aceeași frecvență), după care s-a integrat în hora celor care au chemat-o (conștientizarea gândului de către mintea care l-a atras), iar în acest fel, vibrația sa proprie a devenit parte din vibrația minții în care s-a integrat, fără a-și pierde sinele fals.
Cătălin Manea în Întoarcerea la Liniște, Relația cu gândurile
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la gânduri și traducere, dar cu o relevanță mică.
Sentimentele pe care le trăiești astăzi atrag evenimentele pe care le vei experimenta mâine. Astfel, grijile atrag alte griji. Anxietatea atrage și mai multă anxietate. Nefericirea atrage nefericire. Insatisfacția atrage insatisfacție. PE DE ALTĂ PARTE... Bucuria atrage și mai multă bucurie. Fericirea atrage și mai multă fericire. Pacea atrage pace. Recunoștința atrage recunoștință. Bunătatea atrage bunătate. Iubirea atrage iubire. Universul te călăuzește și comunică cu tine în fiecare secundă a vieții tale. El reacționează la gândurile tale și îți oferă un feedback neprețuit prin intermediul sentimentelor tale. Altfel spus, sentimentele tale reprezintă un instrument de comunicare cosmică! Sentimentele pozitive se traduc prin: "AI PROCEDAT FOARTE BINE". Cele negative îți atrag atenția că trebuie să îți schimbi gândurile asupra cărora te focalizezi.
Ursula Yvonne Sandner în Iubire, relații și viață. Reflecții
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"High tech"...
... natura, inspirată în bronhii, caldă ca o cataplasmă pe cornosul derm,
sau rece în felieri ca de înfipte lame până la oasele ieșite fiare înspre afară,
privită în lăcrimat de ochi zdrobiți de raze cum șarjele de laminoare,
ori plini de țepi ca acele de brad cu vârf de gheață în stilete
și păsări în planaj mijind, ca pensule-n culoare, azur, în nuanțe nepăstrate ferm,
cu un pierdut lătrat, ca înspre luna nouă, albă în spuma rochii de fecioară,
se dezvelind într-o felină în miorlăit dintre doi cocoșei Frantz Joseph, ochi de sclipitoare...
stând toate agățate apăsat pe ierburile în sol mustind oceane... e acum metaforă și epitete!...
... e pe-un ecran, pe-o masă, într-un pătrat ce arde obraz ca un neon din arcul de sudură,
fărâmițat real în invizibile cristale puse praf sub sticlă, ca un insectar
călcat de-un transatlantic fără mare, o folie de celofan mânjită de zacuscă
uscată, fără niciun relief, cum rola de celuloid se derulând în cadre, poză,
ce ochii mișună să descifreze, doar ce-au să înmâneze spre traducerea ca o acupunctură
înspre creier, el, să-și amintească tot ce-a fost odată, un fel de suvenir, abreviar
din șansa de aventuri de deplasări trăite la propriu, ori moșteniri... și-o muscă,
de niciunde apare picotind pe sticla-coală minunatul sunet, relief, poeticul din proză...
rămâne gând înseninat, adulmecând frumos bondar, tot negru, viu pe-o aprinsă, fadă... roză!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inspirație
Într-o piramidă a cerului echivalentă cu Ființa
mă însoțeam cu poezia, eu hrănindu-mi credința
în toate virtuțile flerului unui străvechi profet,
în traducere liberă Phantasía: iscusit orator și inspirat poet.
Paradigma Eternității (la căpătâiul versului meu)
din philosophia iubirii se inspiră mereu,
lexemele vieții-și-morții mă însoțesc nesfârșit,
râvnind la justiție precum un fugar
pe nedrept hăituit: indefinit între stele
săvârșind aventura necuvintelor grele.
Philosophia mea despre Eu: universul egal cu sinele meu;
cetățean universal în cetatea eternă (pro Archia poeta)
între real și simbolic
imaginal stând la taclale cu Dumnezeu.
A gândi o gândire dintr-o ochire,
cum spiritul însuși în infinire,
o inspirată idee
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Găleșanu din Axiomele infinității (13 aprilie 2017)
Adăugat de Dumitru Găleșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisori din camera de alături
Nu pot să scriu decât despre tine,
Cu mâna ta. Este un fel de-a te pastra
Înaintea ochilor, pe imensul cadru de zăpadă,
Ca un perete pe care schiază
Gândurile noastre de iarnă.
Din fuga trenului ai zărit
Prin nămeți un vânător.
A apărut întâi pușca întinsă - Tocmai ochea
Un fulg de zăpadă.
O bubuitură și toata iarna
S-a năruit din cer, îngropându-l în zăpadă.
Copacii parcă plecaseră și ei
Să hăituiască Bărăganul
("Bărăgan" - loc unde viscolește,
Așa se traduce, din cumană.
Nu, nu-s cuman, coman,
Dar așa mi-a tradus prietenul turc, Iusuf.)
Iată-ne, așadar pierduți în deșertul alb,
Pe care, de fapt, l-ai și provocat.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din felurite pricini, eram îndurerat și profund mâhnit la gândul că n-aveam s-o mai văd niciodată, pentru că era pur și simplu cea mai minunată ființă cu care mi s-au încrucișat vreodată pașii. Am încercat chiar s-o aduc înapoi, aproape inconștient și potrivit unor metode neortodoxe și dubioase. De-ar fi să-mi traduc o impresie vagă, aș spune că mințile ni s-au întâlnit la un fel de răspântie și-au dat o luptă teribilă. Din fericire, mintea îmi era puternică și umblase prin locuri foarte îndepărtate. Lupta avea întrucâtva realitate și nu era doar un joc. E clar că n-o pot descrie decât metaforic.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru o pâine amară
Pentru o pâine amară,
Femeia pleacă din țară.
Copiii și-i părăsește
Și prin lume rătăcește.
La poartă, pe o băncuță, șade gânditoare mama
Și cum stă pierdută-n gânduri își pune pe cap marama.
Ochii către cer ridică și pe Dumnezeu întreabă,
De ce viața ce-o trăiește este atât de beteagă.
-Sfătuiește-mă, Tu Doamne! Arată-mi calea de urmat!
Deodată-i fulgeră un gând și repede s-a ridicat.
Aleargă, intră în casă, unde zace fata mică,
Lângă ea veghează-un frate care tremură de frică.
Băiatul și cu fetița sunt copiii care-i are
Pentru ei,, tânăra mamă, nu găsește alinare.
Ar vrea să strige-n gura mare, dar nimeni nu o aude.
Durerea-i pătrunde-n suflet, mai amarnic o răpune
Mintea-i este rătăcită, gândul o trimite-n lume,
Prin străini ca să muncească, la copii s-aducă pâine.
Îi e greu să hotărască, de copii să se despartă,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Generația Facebook
Generația Facebook
A cucerit planeta.
Gândul în faptă traduc.
Au preluat ștafeta.
Vor să ajungă primii
Pe linia sosirii,
S-aducă omenirii
Făclia înnoirii.
Ei sună deșteptarea
Din somnul rațiunii.
Vor întrona schimbarea
În dezvoltarea lumii.
poezie de Dumitru Delcă (20 noiembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Algoritm
Și sunt un algoritm, fără rezolvare...
Furtuni se-adună-n mine, neîncetat.
Tot ce visez, la un punct... moare!
Și se dărâmă tot ce am visat.
Trecut-au anii cu extaz și agonie...
Și m-am trecut și eu, cu ei cu tot!
Încă mai aștept o bucurie...
Să fiu validată, măcar cu-n singur vot!
E ambetant și plouă cu iluzii...
Mă cred în locuri ce eu n-am fost vreodat',
Visez premonitoriu, dar confuzii,
Mă definesc prin tot ce am ratat...
E toamnă în inima ce plânge...
Și mintea zboară pe unde a iubit!
Prezentul, trecutul să-l alunge,
Să nu mai prind niciun asfințit!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morminte reci
Când Abraham Lincoln a fost îngropat, a uitat de militanții copperhead și
de asasin... în țărână, în mormintele reci.
Iar Ulysses Grant a pierdut toate gândurile despre escroci și Wall Street,
banii gheață și garanțiile au devenit cenușă... în țărână, în mormintele reci.
Trupul Pocahontasei, suplu mesteacăn, dulce măceașă-n noiembrie, banană de
prerie-n mai se mai miră, își mai amintește ea ceva?... în țărână, în mormintele reci.
Privește strada plină de oameni cumpărând haine sau alimente,
aplaudând un erou sau aruncând conféti și suflând în trompete...
spuneți-mi dacă îndrăgostiții sunt păgubași... spuneți-mi, dacă poate-avea
cineva mai mult decât au îndrăgostiții... în țărână, în mormintele reci.
NB.
* Abraham Lincoln a fost asasinat de actorul J. W. Booth în seara zilei de Vinerea Mare,
14 august 1865, în loja unui teatru din Washington.
[...] Citește tot
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea XXL (parodie după "Scrisoarea III" de Mihai Eminescu)
Un osman dintre aceia fără neam și fără limbă,
Ce mânat de vreri meschine patria ades și-o schimbă,
Se plimba matol, sărmanul, neținând cărarea dreaptă,
Scărpinându-și cu ardoare scăfârlia cea deșteaptă.
Dintr-un bloc fără ferestre o gagică se coboară,
După mutra rutinată nu părea deloc fecioară,
Mirosea a vișinată de-acum două primăveri
Iar surâsu-i (cu proteză) provoca la ochi dureri.
Osmanlâul, tip sensibil la atâta frumusețe,
A-nceput să facă zâmbre și pe-alocuri fețe-fețe
Și chiar dacă peste case, nesimțită, cădea bură
Pofticios privea la tipă, fermecat de-a ei natură.
Pipăindu-și marafeții, vru să-ngaime tandre șoapte
Cam ceva de genul: "Fato, unde vrei să dormi la noapte?"
Ea, văzându-i poticneala, gât de struț pe dată-ntinde,
Din cotlonu-i plin de zoaie, ca zvârluga se desprinde:
- Scoate euroii, nene, iar apoi în brațe-mi vino
Eu să îți alin hormonii, iară foamea-mi tu alino!
Hai, acuși se face beznă și apar la streșini stele,
Vin să-ți prezantez tariful plus serviciile mele!
[...] Citește tot
parodie de Rudy Valentino, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rudy Valentino
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Precursorii și urmașii (O schițare în versuri a istoriei literaturii române)
EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schițare a ei, expusă în numeroase strofe nepretențioase, scrise pe înțelesul tuturor și trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă țară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de față este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulți dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanță națională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.
Arhitecții de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omenești,
S-au născut, trimiși de ceruri, și pe plaiuri românești.
Prima scriere-n română e-a lui NEACȘU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Brașovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinșpe și sfârșea cu douășunu...
"Dau știre Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc și Mehmet din Sofia au pornit..."
Așa scrise NEACȘU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că și mai vechi sunt texte românești care-o s-apară.
Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărți,
Apărură-n largul țării, cât poți urmări pe hărți.
Știm din școli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,
[...] Citește tot
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Și au numit-o Pământ
(Divorțul mondial) Varianta I
O simpla lume albă, în rochia-i de mireasă,
La malul unei mări în val de voaluri crem,
Tăcută lume vie, pierită luminoasă,
Se refugiase-n urma aceluiași blestem,
Atât de feminină, de voal, de cer, de mare,
Atât de diferită de armă, forță, scop,
Ea, lumea construită spre-a fi nemuritoare
Urma să- nlocuiască al lumii nenoroc,
Sătulă de visarea la lumile de bine,
Uimită de puterea din răul cel avut
Cu greu înțelesese, negandu-se pe sine
Că n-a putea atinge acela absolut
Astfel se depărtase de lumea masculină,
Bărbații lumii celei cu vămile de fier,
Cedaseră-n partajul luminii de lumină
[...] Citește tot
poezie de Silvana Andrada Tcacenco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gânduri și traducere, adresa este: