Citate despre ger și viață
citate despre ger și viață (inclusiv în versuri).
Unui erou postrevoluționar
După "noaptea furtunoasă",
Alta-i viața ta, monșer:
"Mațe fripte" ai la masă,
"Coate goale" când e ger.
epigramă de Ica Ungureanu (2001)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această epigramă a fost selectată Epigrama zilei pe 21 iulie 2016.
Rugăciunea Omului de Zăpadă
Când iar îngheață apa-n cadă,
Sătul fiind de-atâta ger,
Refă-mă, Doamne, din zăpadă
Să pot trăi în frigider.
epigramă de Vasile Tudorel Jipa din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne fim colind unii altora în zilele geroase ale vieții!
citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui erou post-decembrist
După "noaptea furtunoasă",
Alta-i viața ta, monșer,
"Mațe fripte" ai la masă,
"Coate goale" când e ger.
epigramă de Ica Ungureanu (2002)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 17 comentarii până acum.Copacului meu
Câte nopți să-nduri mai poți
Ai naturii crânceni hoți
Care bat în crengi și-n șură
Și frunzele ți le fură?
Sau nămeții troieniți
Și vrăbeții viscoliți,
Gerul crunt și soare-arzând,
Stai cu ele tremurând!
Câte nopți copacul meu
Mai stai falnic ca un zeu,
Ce mă-ntreabă prin fereastră
Cât de lungă-i viața noastră?
poezie de Emil Utalea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este o cursă dură de maraton. Soarele arzător se schimbă rapid cu geruri sau uragane, iar concurenții își fac loc cu coatele, își aruncă reciproc spini în cale sau din când în când își întind un pahar cu apă.
Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploile vieții noastre nu trebuie să devină triste amintiri, nici tremuratul iernilor geroase sau al noroiului vieții pe care încă îl mai trăim!
Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nimeni culese
Stalactite la streașina neantului,
astfel vă închipui, lacrime.
Îmi veți despărți
viața în două.
Stați acolo -
și nici un ger nu vă va învinge.
Împietrite, de nimeni culese, nu vă împacă
nici o atingere,
lacrime, lacrime.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsoare lină
Ninsoare lină, praf de cer,
Potop de gânduri și durere,
Acoperi pașii ei mărunți,
Plecați desculți printre troiene.
Hrăniți cu șoapte de'mbiere,
Ca niște cânturi de sirene,
În gerul asprelor dorinți,
Al devenirii efemere.
Și a plecat dulcea fecioară,
Ca panaceu al morții crude,
Ce s-a pornit din nemurire
Să-i frângă aripa plăpândă,
Să'nghețe lacrima pe-obraz,
Surâsul de mărgăritar
Și inima de viață plină.
Mi-a fost un dar dumnezeiesc,
Al vieții tact să mi-l măsoare,
Cu viața ei să mă ridice
[...] Citește tot
poezie de Mihalpa Minișanu (12 noiembrie 2018)
Adăugat de minisanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt obosit
Sunt obosit de vinul care l-am băut,
Sunt obosit de gerul care m-a supt,
Sunt obosit de-un dedesubt
De tine doar, de tine doar știut.
Sunt obosit de Viața ce-am trăit,
Sunt obosit de Moartea ce mă cheamă,
Sunt obosit ca n-am luat în seamă
Că eu de tine, că tu de mine, ne-am rătăcit.
Sunt obosit de anii douăzeci,
De-un vis de-a pururi neîmplinit....
Dar, uite, ososeala a luat sfârșit,
Nu oboseala, iubirea e pe veci.
Când nimeni nu ar fi mai crezut
Că din Neant ai apărut.
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea cerșetorului
Măcinat de boală cruntă,
Nu mai știe unde merge.
Picioarele nu-l ascultă,
Nici cu ochii nu mai vede.
La viață nu mai gândește.
Nu are discernământ.
Cu nâna-întinsă cerșește,
Dar rămâne tot flămând.
Nimenea nu-l ia în seamă.
Tremurând în frig, în ger,
Îi plătește vieții vamă,
Înălțându-se la cer.
poezie de Dumitru Delcă (1 octombrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul creat de zăpadă
Afară a început să ningă,
Pământul negru este îmbrăcat
De Regina Iarna
Ca un mândru împărat.
Ce frumos ea arată,
Parcă e un chip de fată.
Fulgii sunt niște îngeri din rai
Care vin să vadă chipul ei bălai.
Vântul bate fără încetare,
Spulberând totul în cale.
Gerul pe unde trece îngheață
Parcă tot e fără viață.
Afară ninge tot mai tare,
Se întinde covorul alb și moale
Peste câmpii, dealuri și ogoare.
Aceasta este iarna cea geroasă și mare.
poezie de Vladimir Potlog (10 noiembrie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare popor are sufletul său, format în sute de mii de ani, din firea pământului, din freamătul codrilor, din floarea albă a primăverii, din raza soarelui, din ceața toamnelor și gerul iernilor, din toate frământările, suferințele, silința, gloria, din nesfârșit de multe amintiri îngrămădite pe urma morților, care astfel n-au murit întregi, ci din adâncul tăcerii lor sprijină răsfățarea la lumină a urmașilor ce au venit din ei și trăiesc după dânșii. Acest suflet e prețul, mare sau mic, al fiecărui popor.
citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Istoria romanilor Vol. 1" de Nicolae Iorga este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Viața în roșu și alb
Te-ai ascuns în plapuma
nepăsării generale,
dar gerul a fost cumplit.
Cel mai mult a durut
imaginea focului
de pe retina gândului înghețat.
În suflet îți clocoteau
culorile șemineului
la care se încălzea omenirea.
Când s-a desprimăvărat,
ne-ai pictat sufletele
în culorile iernii.
Atâta alb era în sufletul tău,
că obrajii ni s-au roșit
instantaneu!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sine alambicat
Motto:
Te reclădesc dintre priviri,
Te văd cum stai și cum te miri...
Aceea pe care o pierzi,
Este aceeași ce-o visezi.
Potecile goale pe unde tălpile-au umblat,
Mă strigă înspre ele printr-un sunet plat
Trezindu-mă din prag de vise, ajunsă
În gerul unei realități pătrunsă.
Viitor de stele, de trecut prezent,
Într-a mea viață, fost mult timp absent...
Ce n-aș căuta să fiu în al meu rost...!
De unde n-am plecat, dar nici nu am fost.
Ajung acasă și mă ascund în gând,
Versul se fărâmă în rând după rând...
Atât mă strânge focul care îmi dă lacrimi,
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vagabondul
Lăsați-mi traiul care-mi place,
Iubirea nu-mi știe de nume,
Vreau cer senin și multă pace,
Cărări să mă petrec prin lume.
Vreau pat în fân sub bolta sfântă,
Hrană să îmi iau din râuri;
Astfel de viață mă încântă,
Astfel vreau să trăiesc pururi.
Însemne-mi destinul viața
Acum sau mai târziu, oricând o vrea,
Binecuvântată fie-i lumii fața
Și drumul dinaintea mea.
N-am bani și nici iubiri de dus,
Nici cu prieteni a mă ține,
Mi-ajunge cerul cel de sus
Și drumul de sub mine.
Fie ca toamna să m-ajungă
Pe drumegul meu sihastru,
[...] Citește tot
poezie clasică de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "The Strange Case of Dr Jekyll and Mr Hyde : A Graphic Novel in Full Colour" de Robert Louis Stevenson este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Marile înălțimi nu sunt fără viață. Ele pulsează și respiră prin vânt și zăpadă, prin soare și întunericul nopții. Ele sclipesc în lumină sau trosnesc de ger. Acolo sus există o viață intensă, dar secretă și eu o simt cu toată ființa mea.
citat din Gaston Rebuffat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ger cumplit
E ger cumplit, e vreme rea.
De trei zile viscolește.
Avem în țară iarnă grea,
Nu e semn că se oprește.
Viața la țară e aspră.
Îndură multe săteanul.
Zăpada-i până-n fereastră,
Peste sat e uraganul.
Copacii ramuri apleacă.
Nicio pasăre nu zboară.
Pe stradă nu-i om să treacă.
Vântul zăpada-învâltoară.
Dorm în grajduri animale,
Câinii s-au ascuns în șură,
A-înghețat râul în vale,
Sunt troiene-n bătătură.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (18 ianuarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât mai trăiesc pe-acest pământ,
Să nu-mi dea, cerului îi cer,
O dragoste fără cuvânt
Și-o Bobotează fără ger!
catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce pot să fac?
Ce pot să fac? Amorul e cel mai bun poet;
nu eu îți scriu, ci suma trăirilor curate,
când tot ce face astăzi mai dulce un sonet,
se-apleacă la cheremul privirii-ți deocheate.
Ce pot să fac când moartea mă trage de-un picior
și-mi tot repetă, gravă, "aruncă-te-n cuvinte"?
Să te aleg pe tine, căci altfel am să mor,
și te-aș alege, scumpo, de-aș ști că nu mă minte.
Ce pot să fac în clipa în care m-ai uitat,
mai bine decât gerul să îl invit în gene?
Dar viața îmi răspunde, atunci, pe înserat:
"ți-a mai rămas o șansă: iubește-o în catrene".
Ce pot să fac? Lumina catrenelor e oarbă,
nu vrea decât din trupu-ți lumină să absoarbă!
sonet de Ionuț Popa (2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Liber Amicorum Liviu Pop. Reforma dreptului privat roman in contextul federalismului juridic European" de Ionuț Popa este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la << < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ger și viață, adresa este:
