Citate despre glezne și inimă
citate despre glezne și inimă (inclusiv în versuri).
Mâinile Tale
Mâinile Tale, dulce Isuse,
mâinile care din lut ne-au creat,
întinse pe lemn se lăsară străpunse,
o, mâinile Tale ce totul au dat!
Gleznele Tale, glezne trudite,
pline de colb, și de spini, și de dor,
pe lemnul rușinii au fost țintuite,
ca dreaptă răsplată a dragostei lor...
Fruntea senină ca zările-albastre,
plină de milă adânc s-a plecat,
primind diadema batjocurii noastre
drept cel mai de seamă triumf de-mpărat.
Buzele Tale, pe care stătură
vorbele sfinte din cer coborând,
gustară paharul de fiere și ură
și râuri de sânge lăsară iertând.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doctorul inimii
Mai scutește-mă cu știința ta, Herr Doktor.
Nu prea îmi ține de cald.
Îmi spui că am inima încă bolnavă.
Ar trebui să-mi arăți mai mult respect!
Tu, cu unsuroasele tale tuburi de drenaj.
Tu, cu cablurile și electrozii tăi
prinși de gleznele și de încheieturile mele,
drenând acest piept biologic.
Cu aparatele tale pline de zigzaguri,
urcând și coborând asemeni graficelor de la bursă.
Cedează-mi cheia Phi Beta de care faci atâta caz
și o să-mi fac coroană de aur pentru un molar.
O să caut o lipitoare, dacă-ți face plăcere,
și o să-mi confecționez un apendice perfect.
[...] Citește tot
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocean de verde
Oceanul de verde ne-a inundat sufletul...
Au înmugurit sentiimente
Și flori colorează fiecare clipă
A vieții cu nume de primăvară.
Lumina a despicat cerul
Și fereastra stelelor, aurită,
A țesut argint la tâmplele universului.
Fluturi desenează linii frânte
Și păsări scormonesc
În clopotul timpului
Taina versului.
O nouă primăvară aleargă prin văi,
Cu gleznele inundate de mărgele de rouă.
E primăvară!
E primăvară iar!
Deschideți ferestrele inimii
Să vă bucurați de acest miracol.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripile cuvintelor
Îmi descalț sufletul de durere,
ca el să pășească cu tălpile goale
pe fericire...
Se afundă până la glezne
în iarba cosită de
cerul dragostei.
Ne amestecăm surâsurile
printre firele verzi cu miros
de ploaie,
chicotind în brațele clipelor.
Scutur inima de regrete,
atingând cu gândul visurile
închise undeva,
în biblioteca amintirilor.
Rămâne doar un zbor spre înalt,
doar un pas între sufletul meu
și al tău.
Îl străbatem împrumutând
aripile cuvintelor.
poezie de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Elena Lavinia Niculicea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumusețe solară
Îți simt genele când se ridică,
Dimineața minune a unui nou început,
Când privirea ți se reflectă în metal și în sticlă,
Și-ntreg trupul gol, rămânând mut...
Corpul tău lungit pe 5th Avenue
În raze ce-i descoperă frumusețea,
Doar un pictor de renume, un geniu,
Poate, pictându-i gleznele, să le prindă suplețea...
De tine m-am îndrăgostit, dintr-odată, pe loc,
Neutându-ți buzele roșii,
cum își cereau sărutările, în amurg,
Chiar și atunci când inima mi-o perpeleai, ca-ntr-un joc,
Când plecai, reântorcându-te apoi,
din valurile oceanului, reci, ce nu fug!
poezie de Alexandru Răduț (2020)
Adăugat de Andreea Stein
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mistral de soc
Calfă și caldă primăvară
Infloreste-i bucla pe seară
Cu flori de cireș și soc
Are o inimă de foc
Pe la glezne pune ciorăpei
Din lăcrimioare și lujeri
In ochii adu-i
Mistrale străluciri
Primavăra mea este
Cu adieri calde pe reci creste
Cu ploi calde și petale
E a inimii comoară
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armăsarul alb
Cândva,
Am știut un armăsar alb
Se umfla în pene
La fiecare tropot,
Ca să nu i se vadă pâlpâirea
Sub arcuirile de mătase
Își lua uneori zborul
Mai sus decât gândul,
Doar când nu era văzut,
Pentru a nu mistui vraja
Privea iepele doar la glezne,
Ochii lor erau cu două tăișuri,
L-ar fi putut despica
În curcubeie
Nu mai știu de el,
Doar îi mai aud trapul
[...] Citește tot
poezie de Lucian Velea (16 iulie 2016)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 4 comentarii până acum.
Iarbă
Iunie este
Verde poveste.
Iures sporește.
Iarba mai crește.
Ziua a șasea,
Sâmbăta ierbii.
Crește mătasea,
N-o calcă cerbii.
Cresc ale ierbii
Fire albastre
Pân la-nălțimea
Inimii noastre.
Asta-i măsura,
Pune natura
Luncilor margini,
Lege-n paragini.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Ea
Tocmai acum, tocmai acum
când o iubesc cel mai mult,
tocmai acum am mințit-o.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea ține cel mai mult la mine,
tocmai acum am umbrit-o.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea se gândește la mine fluier a pagubă.
Tocmai acum, tocmai acum
când ea e cea mai frumoasă de pe lumea
stelelor mele,
orbesc.
Tocmai acum, tocmai acum
când îi simt grația
străbătând toate zidurile orașului
surzesc.
Tocmai acum, tocmai acum
când simt că ei îi este dor de mine
îmi jignesc prietenii
nemaisuportând cât de dor poate să-mi fie de ea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Mara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inspirat
de nurii tăi expirați de doi ani
trag din fumul tău care se prelinge
albastru de invidie pe mesele tăcute
scriu poezie extirpată
din creierul îndopat cu ketamină
trag noaptea pe cap și mă plimb
cu privirea pierdută după glezne
trec pe lângă îndrăgostiții
care zac mustind de iubire
clocotită în inimi sângerii
inspir umedul sărut dat în fața
unui salcâm înflorit în grabă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb. Buzele sângerii sparg monotonia imaculată, eu mă apropii de ele și le sorb toată setea de dragoste. De sub paltonul lung până la glezne, inima ta bate furibundă, iar buzele înroșesc noaptea albă în timp ce devenim, tăcând, un singur om de zăpadă.
Cristian Lisandru în Alb (2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la glezne și inimă, dar cu o relevanță mică.
Fă-ți vara minunată și inima de amintiri bogată: când soarele nu are dinți, plimbă-te pe malul mării ca să simți cum încalță și înalță valurile sale gleznele tale și cum se lipește deodată nisipul umed pe degete ca o cremă de ciocolată preparată într-o lume fermecată!
citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să-i arăt
că nu mă tem și cu inima
bătând step mă îndrept
spre pat și îmi trec degetul
peste glezna ei goală
lovește cu piciorul și înjură
stă în umbră ferindu-se
de soarele care frige disperat
apoi cerul se întunecă
și ea se răsucește mușcând
buzele cu privirea ucigătoare
îndrăznesc s-o ating cu un deget
urmându-i linia umărului
până la încheietura mâinii
este metoda mea preferată
de a-mi face rău când vreau
rămâne tăcută și simt că sunt
în siguranță când văd un mic
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am căzut dar mă voi ridica
Ce-aveți cu mine toți, de mă priviți așa?!
Da, am căzut,... dar mă voi ridica!
Încă mai port în mine harul și divinul
Deși m-a îngenunchiat atât de rău destinul...
Nu plângeți păsări și îngeri azurii!
Știu, am căzut, dar îmi voi reveni.
Prin glezne, din strămoși, cresc rădăcini
Și-îmbobocesc iar trandafirii printre spini...
E undeva o geană de-albastru început?
Altă speranță naște în sufletu-mi tăcut...
Sfărâm în palme țărâna creatoare
Să știe că exist deși încă mă doare
Și mă avânt cu fruntea încrezător spre cer.
Știu, am căzut,... Ce-i inimă? Da, sper...!
Amurgul îmbracă totul în haină violet;
În mine, soarele răsare încet, încet,...
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trilogie
azi scriu cu raze un poem de suflet
lumini jucăușe se-ntind pe coala albă
atâtea splendori am strâns prin umblet
le arăt lumii înșirate în salbă.
un zbor de fluturi am tatuat pe cord
emoții curcubeice alunecă în glezne
culorile iubirii topesc hain fiord
umplu cu frumusețe abisuri și bezne.
nu mă cert cu norii nu mă cert cu vântul
răcoresc pământul când arșița e mare
eu m-am legat de cer și îi ofer cuvântul
diamant de spirit factor de alinare.
mi-am dat inima iubirii bate în magic ritm
Cronos îmi este prieten cu sacru algoritm.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin mine trec fluturi
Ea era sortită să-mi fie umbră,
gleznă subțire cu pulpa sonoră,
rotulă în fiecare cuvânt.
Se cățăra pe ploi
ca să înverzească pământul,
totul să înflorească.
De bucurie eu
o priveam ca pe-o minune
întinsă peste lume.
Strălucea mai mult decât e posibil
în ochii mirați
și nu observa nimic deosebit
la privitori.
Prin mine trec fluturi,
neoprite invazii
ca și literele arzând
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (6 ianuarie 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec tulburător
cum crești amețitor în templul meu
de carne aflată-n amurgul roșu, minunato
intrată pe poarta dimineții, tulburător cântec
se ivii în inima mea mărită de întrebările
nebunului hamlet și ale temerarului icar?
de-atunci, sunt viscolit de zăpezile jucăușe
ale îngerilor tăi dolofani ce alunecă undind
pe gleznele tale și pe cristalul meu aburind.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec tulburător
cum crești amețitor, minunato
în templul meu de carne
aflată-n amurgul roșu,
intrat pe poarta dimineții,
-tulburător cântec-
se ivi în inima mea
mărită de întrebările
nebunului Hamlet
și ale temerarului Icar?
de-atunci, sunt viscolit
de zăpezile jucăușe
ale îngerilor tăi dolofani
ce alunecă undind
pe gleznele tale tari
și pe irisul meu aburind.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mereu am crezut
că umbra este îndoiala
ce se prelinge ușor
dinspre inimă spre gleznă
sau poate dinspre pământ
către cerul pe care-l țineam
cu podul palmei ars de roua
din ochiul seminței ce nu știe
când va naște lujeri de flori
umbra se plimbă nestingherită
culoare incertă în carcasa viorii
regizorul trage cortina
și cade ucis de propria lui îndoială
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mijlocind curcubeie
eu spun
să ne facem nevăzuți
într-o șoaptă
de forma pământului
cu buzele maci
și genele iarbă
pe gleznele
apelor curgătoare
tu spui că
până în inima soarelui
treptele pavoazate
cu lumină
șterg pașii
amintirilor durute
acolo ne așteaptă
cheia poarta
cerul raiul
hai să batem palma
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre glezne și inimă, adresa este: