Citate despre grafică și lumină
citate despre grafică și lumină (inclusiv în versuri).
Săptămâna Oarbă
Era o lumină strălucitoare
Și nu te deslușeam decât pe tine
Ochii
părul
gândurile
Tăios de clare, ca într-o gravură de Durer.
poezie clasică de Doru Davidovici din Dezmințire la Mit (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerii revin
Revin îngerii acum
Aidoma în munții noștri
În grafică color
După ce au fost alungați
De noi și de ai noștri
Din porniri păgâne
Din rele credințe
Coboară acum
Peste piscuri
În zboruri sacre
În zale de lumină
În zile de sărbători
Cu zel și elan
I-am așteptat
Dintotdeauna
Ca să revină
De pretutindeni
Din spații juxtapuse
Din hiperspații
Dar mai ales
[...] Citește tot
poezie de David Boia (9 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am încălțat cu ziua de azi. Îmi strângea sufletul în căușul palmei, cu brazda fină a întunericulului ca o rază stingheră îmbrăcată în lumina rumenă a zorilor. Mi-am strâns șireturile timpului, cu grijă, domol, ca nu cumva să-mi ating tălpile albe cu noroiul suferințelor. Cândva au curs din ochii amintirilor, șiroaie adânci menite să limpezească urmele pașilor gravate pe drumuri anevoiase. De aceea, acum treceam agale printre gândurile vii, care roboteau harnic prin lumea mea aglomerată, ca un mușuroi de furnici. Azi vreau să-mi fie soare în suflet. Să-mi cânte visele și să ma-ndrăgostesc de viată și de misterul ei neînțeles. Să plecăm braț la braț într-o nouă aventură. Iar dacă se va lăsa peste noi amurgul, sau de-ar fi să rămân iar desculță prin pulberea vremii, timpul mă va încălța grabnic cu o nouă zi...
Andreea Palasescu (11 iunie 2017)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verbul A FI
mă-ntreabă ce văd în perspectiva fiirii.
În locul meu le răspunde
regnul spiralelor morții mugind
la muchii gravate pe sticla pătratului
despre care arșița de pe buzele luminii
mi-a spus că-i un pahar însetat de cercuri.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la grafică și lumină, dar cu o relevanță mică.
Între priviri și nuanțe
în ideea de a fi în inelul unei femei
privesc secvențele prin ochii dorinței
cu trupul alb și pași ușori
mireasa existenței
îmi programez visul
trec pe la notar să-mi autentific un loc
la loja oficială a șoaptelor
eu fostul hoinar
graficianul desenează un rid
relativ adânc în sinceritatea vârstei
clipele tinereții nu se mai întorc
mugurii de sete și-au găsit un rost
în enigma viitorului lumina difuză
aproape-i de penumbră
împletește fire ursite în șoptitul har
montura unui inel rar.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În atelierul minții
în atelierul minții experimentez impresii
vise amintiri speranțe toate trec prin polizor
gânduri frenetice se impletesc de zor
la lumina conștiinței se separă de obsesii.
gravez cuvinte pe o tablă de inox
ideile-s sculptate pe o marmură albă
din pietre fac steluțe le ornez în salbă
armonii ancestrale le-am tras la xerox.
vopsesc cu albastru columnele iubirii
n-aș vrea să le cuprindă mucegaiul
rapsodia zilei o interpretează naiul
compusă în tihnă cu patima vorbirii.
în atelierul minții domnește chiar raiul
universul se extinde pe frecvența dezrobirii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tâlhar la drumul mare
I
Un vânt întunecat se zbucima-n copacii vuitori,
Luna era năluca unei corăbii strivite printre nori,
Drumul, o dungă palidă peste posacul bărăgan;
Iar tâlharul la drumul mare venea călare
Călare călare
Tâharul a venit călare și-a oprit la vechiul han.
II
Pe cap purta tricorn francez, avea guler de dantelă sub bărbie,
Pantaloni fără-o încrețitură și haină de catifea vișinie;
Cizmele-i lungi până la pulpe, croite din cea mai fină piele,
Sclipeau în noapte-împrăștiind mărgăritare ;
Pistolu-i era gravat cu mărgăritare,
Iar pe mânerul spadei luceau mărgăritare, sub cerul plin de stele.
III
[...] Citește tot
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Săptămâna Paștilor
Cea mai dulce bucurie dintre toate, o binecuvântare,
Este pacea, să strângi mâna vindecătoare,
De bunăvoie întinsă ție,
Spunând, "acum nu mai există decât iubire și lumină!"
Zorii primăverii mele au dispărut pentru totdeauna;
Închiși în ocna mormântului, prietenii mei cu țărâna-s una.
Ziua-i la chindie,
Într-un amurg sângeriu aștept noaptea ce va să vină.
Cutreier prin cimitir și scrutez intens
Pietrele și crucile, amurgul devine tot mai dens;
Și gravat pe fiecare
Cruce citesc același cuvânt: Pace.
Apoi, revenind la drum,
Mă-ndrept spre-alt țel, spiritul meu năzuind acum
Să urce la cer pe-o rază salvatoare,
Înainte ca doliul ziua să îmbrace.
Tu, singur-singurel, privești luceafărul de seară,
Surâzând cum am surâs și eu, și-asculți ca mine-odinioară
[...] Citește tot
poezie clasică de Erik Axel Karlfeldt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transfigurare
Nici gandurile voastre, nici florile nu-mi spun,
Nici negurile toamnei, ca sunt iesit din minte
Ci numai mie-mi pare mereu ca sunt nebun,
De vreme ce-mi prind viata si moartea in cuvinte.
Ard in lumina zilei de parca uit ca n-am
Decat un drum prin iarba, un singur drum si-o poarta
Prin care voi patrunde ca luna-ncet prin geam,
Sau linistea din salcii rotind in Marea Moarta.
Ma bucur cand mai trece un an si-un anotimp,
Cand prin oglinzi straine imi rataceste chipul,
Si iar mi-aduce vremea acelasi dor sa-mi schimb
Inelul meu cu-al marii ce l-a-ngropat nisipul.
Traiesc mai mult cu roua campiilor, mai mult
Ca pasarea padurii si poate ca mi-e bine:
Vad ridicata steaua de-al carei semn ascult,
Vad risipita ora de plumb din care vine.
[...] Citește tot
poezie clasică de A.E. Baconsky
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul minții mele-i mintea pură
Poemul minții mele-i mintea pură
și nimeni n-are dreptul să susțină
că-i doar o carte îngropată-n tină,
fără de glas și fără anvergură!
Emoțiile-abundă în lumină:
pe pagini se întind ca o gravură
și se-aștern rapid cum se-așternură
pe urma zilei pete de rugină!
Din soare am făcut cenușă-amară,
zi după zi și lună după lună.
Și-au început imagini să răsară
din cearcăne adânci să-mi cânte-n strună;
poemul minții-arată ca o vară
ce se închide-n gând torid, nebună!
sonet de Ionuț Popa (25 august 2018)
Adăugat de I.m. Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilă
Ființa ta este sculptată-n
inima mea,
numele tău este gravat
în sufletul meu,
cuvintele tale sunt scrise-n
creierul meu,
graiul tă mă cheamă
mamăăăă!!!
este întipărit în gândul meu
chipul tău este pictura-n
ochii mei,
tu ești și ai fost arhitectul
vieții mele,
ai coborât precum Lumina
în sufletul meu,
stingând necazurile vieții
ca o picătură de rouă
ce face să înflorească
o floare,
razele de Soare
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertate de gânduri
picur slove mândre și desferecate
din condeiul meu cu peniță de aur
slendorile vieții strânse-ntr-un tezaur
transcend timpul cu zile fermecate.
n-am teamă de moarte de al beznei balaur
nu-mi las amintirile să fie sfârtecate
visele le separ de nopți complicate
gravuri în versuri croiesc ca un faur.
în flux nemărginit de gânduri delicate
împletesc lumini cu frunze de laur
pe furiș mă cuibăresc în cuib de graur
miracole cerești le vreau amplificate.
mă adun din lupte ca un vajnic taur
libertăți de gânduri sunt unificate
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilă
Ființa ta este sculptata-n
inima mea,
numele tău este gravat
în sufletul meu,
cuvintele tale sunt scrise-n
creierul meu,
graiul tă mă cheamă
mamăăăăă!!!!!
este întipărit în gîndul meu
chipul tău este pictura-n
ochii mei,
tu ești și ai fost arhitectul
vieții mele,
ai coborât precum Lumina
în sufletul meu,
stingând necazurile vieții
ca o picătură de rouă
ce face să înflorească
o floare,
razele de Soare
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe urmele lui Sisif
împing greu pe munte bolovanul ca Sisif
cu visul meu albastru scăpat dintre coșmare
ca poemul în lumină gravat în catastif
ce-n flux nemărginit vuiește ca o mare.
o oază de speranțe nutresc ca un calif
în mijlocul deșertului. cămile cu samare
trec dune de nisip cum a trecut Iosif
cu Fecioara Maria în vremuri amare.
în marea de probleme se-nalță un recif
răstoarnă vapoare. nu-i nici o asumare
a zeului Neptun. poate un logogrif
să mai amintească de o sublimare.
port pe piept o stea ca un șerif
mi-a dat romantismul cu sorți de afirmare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul albastru, vechi împrumută
Oricât de târziu ne vom trezi și mâine,
descâlciți de uimiri și-ndoieli,
cu visele clare hai să eludăm infinitul.
Ne/însoțind spre altar gânduri ample,
cuminecarea în strai de emoții virgine,
gravează zilnic nerostite încuviințări.
Solemnele inimi, talismane albastre,
din vechea formă palpitări împrumută.
Nou altar de lumină stă-ntr-o clipă de noi.
Simfonii tulburate par desprinse de lume,
exclusivul distins prinde-o formă-n fiori,
ceremonia ia sfârșit; hipnotizezi cuvinte:
-Bună dimineața, te iubesc!
-Bună dimineața, ba eu te iubesc!
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Senzații vitale
bătrânețea m-a gravat cu cearcăne și riduri
suspine înfloresc precum scaieții în deșert
dar zâmbetele mai răsar printre sublime lieduri
sângele tresaltă în extaz ca la concert.
trena luminii trece peste infinit de gânduri
visele se nasc din insomnii și aprige dureri
dau contur și grație slovelor din rânduri
detașată de singurătate și tăceri.
înving totuși timpul îl inund cu miasme
disoluție planantă în dialog aerian
în lacrimile limpezi se scaldă fantasme
iubiri pasionale transcend peste an.
senzații vitale au scăpat de marasme
crezul meu solemn va dăinui mirean.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magii de la răsărit
M-am întors...
Zilele treceau greu departe de casă.
Mi-a fost dor de grădina cu meri,
De Ampoiul înghețat
Și chiar de trenul ce urca spre Zlatna.
Ulița satului este pustie...
Ici colo o lumină licărește la geam
Calc pe amintiri,
Mă aplec, le iau in brațe
Și-mi încălzesc cu ele inima.
Păpușa doarme într-un colț.
Săniuța mă strigă din pod.
Zăpada albă încoronează munții
Și acoperă liniștea din vale
Timpul s-a oprit în loc întrebător.
- Te cunosc de undeva?
- Da, mă cunoști, m-am schimbat, adevărat,
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un colț de cer
Pe un colț de cer voi scrie poeme
Cu pana unui pegas prins la jar mâncând,
Voi rescrie iubirea cuprinsă de vreme
Pentru tine Dragoste, să te văd zâmbind.
Verdele tău crud îmi va fi lumină
În nopțile ploioase ce în ferestre bat,
Îți voi recita sonete ce sufletul alină
Scrise pe colțul meu de cer, unde te-am gravat.
Un pahar cu vin îmi este călimară
Rămas pe masă lângă colțul meu de cer,
Cuvinte se preling ușor și se presară
Pe hârtia albă, învelind un trup de înger.
Și nu-mi ajunge veacul, nici chiar era
Să scriu ce simt pe colțul meu de cer,
Am scris, voi scrie ce viața îmi oferă
Te iubesc pentru că ești, semn de reper.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascunde-mă, iubire fără timp
Ascunde-mă în sufletul tău ca o floare albastră printre iarba
smaraldată din poiană, când soarele iluminează chipul in aprilie.
Iar de vrei să mă săruți, amintește-mă cu parfumul viorelelor
îmbobocite, când privighetoarea cântă madrigalul zorilor.
Ascunde-mă între pliurile timpului, ca o lacrimă
ce dăltuiește un rid pe chip, când plouă neîntrerupt.
Ține-mă strîns iar, iubite drag, în amintirea plimbării
în pădurea de pini mirositoare a reavăn în acea zi de mai.
Nu vei fi niciodată singur dacă vei atinge corzile vioarei,
ca o mângâiere de voaluri prețioase în sipariu,
un solfegiu proaspăt de nalbă de-abia șoptit.
Ascunde-mă iubire în hăul gravat al trecutului nostru,
între flaute pe dealuri și boncăluit al junilor cerbi,
fără timp și remușcări când apusul va coborî în noi.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul este turlă de cetate
Poetul care-i turlă de cetate,
și în cetate își caută universul,
aprinde zilei focuri mari de astre
și prin aorta inimii își trece versul.
Poetul ce-i stindard gravat în sânge,
nu-și zămislește bustul în senin
ci scormonește-n lava ce se scurge
din craterul fatalului destin.
Pentru poetul străfulgerat de viață,
ca lama prin carnea unui măr,
nu onomastica statuilor e lege
ci neornamentalul adevăr.
Cu-această grefă de sinceritate
pe cordul lui deschis spre patru zări,
el sapă în tăcerea pietrelor suspectă
tranșee de lumină și infinite scări.
[...] Citește tot
poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre grafică și lumină, adresa este: