hidrogen şi stele

În Scorpionul au apărut mai multe stele noi, căci şi această constelaţie se află în Calea Laptelui, unde se găsesc stelele tinere şi imenşi nori de hidrogen şi helium, cari desigur vor da naştere la viitoare stele, viitori sori.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

motorul stelar -
mult hidrogen şi heliu
prin fuziune

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este cunoscut faptul că stelele sunt ca nişte centrale nucleare uriaşe, care convertesc încontinuu o formă de energie – atomii de hidrogen – în atomi de heliu.

citat din Charles Wang
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

în inima Universului
motorul stelar
atomi de hidrogen
fuzionând
la nesfârşit

gogyohka de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După milioane sau milarde de ani, timp ce depinde de masa stelei, continua transformare a hidrogenului în heliu produce o acumulare a heliului în nucleu. Stelele mai mari şi mai masive produc heliu mai repede decât celelalte stele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Heliul este, după hidrogen, al doilea element în ordinea abundenţei şi a greutăţii. Stelele convertesc hidrogenul în heliu, dar o fac într-un ritm foarte lent, aşa încât nu puteau da socoteală pentru marea cantitate de heliu care există în prezent în Univers. Gamow, Alpher şi Herman arătaseră însă că abundenţa heliului din Universul actual poate fi explicată dacă hidrogenul a fost convertit în heliu în momentele ce au urmat big bang-ului. Cele mai recente calcule ale modelului big bang estimau că atomii de heliu ar trebui să reprezinte 10% din totalitatea atomilor din Univers, cifră foarte apropiată de ultimele estimări bazate pe observaţii, aşa încât teoria concordă cu experimentul.

Simon Singh în Big Bang
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hidrogenul, cel mai simplu element chimic, este şi cel mai răspândit din Univers. Stelele noi sunt formate aproape în totalitate din hidrogen. Nu este de mirare că acesta este cel ce produce energie în stele. Patru protoni de hidrogen se ciocnesc, se alipesc şi formează heliu şi încă doi fotoni.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După ce steaua se naşte, intră într-o fază de echilibru, atât timp cât are loc procesul de fuziune a hidrogenului în heliu. Aceasta fază de echilibru durează diferit pentru stele, în funcţie de cât de masive sunt ele.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Priviţi cu binoclul stelele ρ şi ω din constelaţia Lebăda, mai sus de Deneb, sunt duble interesante. În apropiere de Deneb se află apoi o nebuloasă curioasă, foarte întinsă, care însă nici cu cele mai mari lunete din lume nu se vede. Nebuloasa aceasta nu poate fi contemplată decât pe placa fotografică. E însă una dintre cele mai măreţe. Deoarece forma ei seamănă foarte bine cu aceea a Americei de Nord, a fost numită "Nebuloasa America". E o imensă îngrămădire de helium şi hidrogen.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate stelele au o perioadă stabilă de viaţă, perioadă ce poate ţine mai mult sau mai puţin, în funcţie de cât de masivă este ea. Se spune că odată începută transformarea hidrogenului în heliu, steaua a intrat în secvenţa principală. Stelele se găsesc în diferite mărimi şi culori.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele şi planetele se nasc, de obicei, într-o nebuloasă stelară, adică un conglomerat de praf stelar, heliu, hidrogen, plus alte gaze stelare; materie stelară... Într-un asemenea mediu s-a format şi Soarele nostru, evident, împreună cu planetele sale (printre care şi Terra), în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani. Prin urmare şi noi, asemenea planetei noastre, minunata, albastra şi inegalabila Terra, suntem făcuţi din pulbere stelară; deci, în interiorul fiecăruia dintre noi străluceşte un întreg Univers, cu miliardele şi miliardele sale de stele... Desigur, în Univers există şi materie întunecată, ceea ce presupune că şi-n interiorul nostru se ascunde şi o parte întunecată; depinde de fiecare ce cale alege să urmeze în viaţă, pentru că stă în puterea fiecăruia să-şi aleagă propriul destin şi drumul pe care-l va urma, astfel încât Universul său interior să nu-şi piardă nicicând din strălucire.

Cornelia Georgescu în "Stanca" în… "Calea Lactee"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În toate stelele combustibilul nuclear, hidrogenul, se consumă după un timp, mai repede sau mai lent, în funcţie de cât de masivă este steaua. După consumarea acestuia steaua trece printr-o criză scurtă, când heliul încă nu a început să fuzioneze în alte elemente chimice. Ce se întâmplă mai departe depinde de cât de masivă este steaua.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele masive devin stele supergigante roşii spre sfârşitul vieţii, atunci când hidrogenul este consumat. Nucleul lor se contractă, iar straturile exterioare se depărtează de acesta. Astfel steaua se măreşte şi începe să piardă materie. Acestă fază durează în medie 500.000 de ani. Spre sfârşitul acestei faze steaua ajuge să fie foarte mare ca diametru şi să emită într-o secundă aceeaşi cantităte de gaz pe care o emite Soarele într-un an. După câteva mii de ani steaua va deveni o supernovă. Straturile exterioare vor fi atrase de nucleu, iar când vor cădea pe el se va produce o explozie termonucleară.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un moment dat, concentraţia de heliu din nucleu devine atât de mare încât interferează cu procesul de fuziune a hidrogenului. Până la urmă acest proces încetează. Straturile exterioare ale stelei sunt atrase de nucleu şi colapseasă (cad) pe acesta.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe Jupiter poţi face pluta. Pe un ocean de hidrogen lichefiat la o mie de grade celsius. De fapt, te vei scufunda şi vei rămâne acolo unde densitatea ta se aseamănă cu cea a planetei. Du-te acolo şi vei fi primul om care şi-a donat atomii unei stele ratate.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mă întrebi

Dacă mă întrebi unde locuiesc
locuiesc aici îndărătul munţilor.
Munţii-s departe dar eu sunt aici.
Eu trăiesc în altă lume
iar tu trăieşti în aceeaşi lume.
Nemărginită-i lumea noastră
totuşi greu de găsit ca şi heliul
de ce să aduni bani pentru zeppelin?
Mai bine revendică-ţi un filtru de nitrogen
un filtru de acid carbonic, un filtru
de hidrogen, un filtru de alte gaze.
Revendică-ţi un filtru de infamii
şi pe deasupra şi un filtru de viaţă.
Simţind că te sufoci tânguieşte-te.
Ei şi! Toată lumea se sufocă!
Şi totuşi toţi privesc cu braţele încrucişate.
Un mare înţelept a spus
"Şi se făcu o beznă atât de densă
încât n-am văzut stelele"
De fapt el s-a gândit doar la faptul

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Gunnar Ekelof, traducere de Petre Stoica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Povestea stelelor începe într-un nor imens de gaz (hidrogen) şi praf. În acel loc, există particule de gaz şi praf, aflate într-o continuă agitaţie. În aceşti nori, formaţi odată cu galaxia noastră, se găsesc ingredientele din care se formează stelele. Astronomii numesc aceşti nori de gaz şi praf nori moleculari, dar se foloseşte şi termenul de nebuloasă. Într-un asemenea nor se află între 100.000 şi 10.000.000 de ori mai multă masă de gaz, decât se află în Soare. Până acum s-au descoperit nebuloase ce se întind pe o distanţă între 50 şi 300 ani lumină. Dacă în regiunile obişnuite ale galaxiei noastre avem între 0,1 şi 1 particule de gaz pe cm cubi, într-o nebuloasă există câteva milioane de particule pe cm cub.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La prima vedere, rezolvarea problemei nucleosintezei nu favoriza vreunul din cele două modele cosmologice rivale. În final, atât modelul big bang, cât şi cel al stării staţionare puteau explica sinteza elementelor grele, invocând acelaşi proces stelar. De fapt, însă, big bang-ul devenise mai puternic fiindcă, în privinţa procesului de creare a elementelor uşoare cum sunt hidrogenul şi heliul, doar modelul big bang putea explica satisfăcător abundenţele lor.

Simon Singh în Big Bang
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miere şi sare

O traistă cu trucuri – nu-i aşa?
Şi-o partidă jucată de nişte fiinţe linguşitoare?
Dacă eşti priceput la jonglat c-un pachet de cărţi
sau la aruncatul zarurilor – asta ajută?
Dacă poţi spune bancuri şi fi un bun pretenar
şi poţi face impresie – asta ajută?
Când băieţii se întâlnesc cu fete sau fetele se întâlnesc cu băieţi –
ce ajută?
Toate ajută: fii plăcut, dar nu prea plăcut,
fii rezervat, fii sfios, misterios, dar numai aşa şi-aşa;
apoi uită tot ce-ai auzit vreodată despre dragoste
pentru că-i bronzul verii şi degerătura crivăţului
şi vine cum vine vremea, iar tu nu poţi schimba asta;
vine cum a venit chipul tău la tine sau picioarele tale
şi felul în care păşeşti, vorbeşti, îţi ţii mâinile sau capul –
iar tu nu poţi schimba asta – tu doar aştepţi şi te rogi.

Există vreun fel în care poţi măsura dragostea?
Da, dar mult prea târziu,
atunci când bătăile inimii tale au parcurs

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată moartea izbăvitoare vine într-o singură priză

ca un fel de înainte de orice înainte
când încă nu ştia nimeni să nu ştie
durerea facerii şi desfacerii
martorul trecerii prin fiecare dimensiune
este punctul
de dinaintea hidrogenului
chiar de dinaintea oricărui dinainte
arderea creatoare de lumină
izvorul din care se adapă timpul
precum un bidiviu nărăvaş
între două curse de galop cu sine însuşi
..............................................
îmi doresc să vă povestesc
câtă tăcere este între două stele
dar nu am destule cuvinte
...............................................
din vis în vis
prin suprimarea realităţii
îmi doresc cerul acesta plin de stele vii
cu veşnicii şi infinit cu tot

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!