imigraţie şi visare

Viitorilor imigranţi (minulesciană)

"Străinule ce baţi în poartă"
Să nu visezi mai bună soartă!

distih de Mihai Haivas din Haşmişuri umoristice (2010)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schimbări

"Visuri", visele au devenit
Şi proastele sunt în "succesuri"
Top; în politica de "dresuri"...
Făcăturile de îndobitocit!

"Şi" nu mai este o legătură,
E pus oriunde-ntre cuvinte
La snob şi la lepădătură;
Că dă şi "stil" şi ceva "minte"!?

Nivele sus, săpat tunele,
Cu "tune-up" nou acum sunt tun..."uri";
Cum populara ar fi manele
Şi toate rele ce-avem, bun... "uri"!?

Se umple gura de "pragmatic"
Şi aceleaşi poze-n "almanahe";
Pramatiile cu iz simpatic
Mai mult sau mai puţin... valahe!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 martie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marii magnaţi ai Hollywood-ului nu au greşit când au acţionat conform presupunerii că filmele ofereau imigranţilor americani un mijloc de autoîmplinire, fără nicio întârziere. Această strategie, deplorabilă totuşi în lumina "bunului ideal absolut", era în deplină concordanţă cu forma filmului. Aceasta însemna că, în anii '20, stilul de viaţă american a fost exportat întregii lumi prin intermediul conservelor. Lumea s-a aliniat la rând dornică să cumpere visuri la conservă. Nu numai că filmul a însoţit prima mare eră a consumerismului, dar a constituit şi un stimulent, o reclamă, precum şi un bun important.

Marshall McLuhan în Să înţelegem media, Filmele: lumea bobinelor
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea III - Parodia imigrantului

Imigranţi, copii de suflet ai lui ăla cu A mare
Nu puţini, milioane, după ultima estimare,
Răspândindu-se în roiuri întind corturi uriaşe
Şi ascunzându-se în ele fac planuri ucigaşe.

Iată vine-un imigrant ce părea mai descurcăreţ
Johannis privind la dânsul îl întreabă cu dispreţ:
- Was ist das?
- Was? Şi de mai ştii şi româneşte
Domnul nostru vrea să-ţi spună ceva ce te priveşte.

La un semn deschisă-i calea şi se-apropie de Cotroceni
Un imigrant atât de simplu că se pierdu printre bucureşteni.
- Tu eşti Johannis?
- Da imigrante!
- Am venit să-ţi cer să ne primeşti,
România e frumoasă, e o ţară ca-n poveşti.
- Orice gând ai imigrante şi cu orice planuri vei fi sosit
Cât suntem încă la pace eu îţi zic du-te de unde-ai venit.
Despre partea cu primitul, noi şi-aşa suntem săraci

[...] Citeşte tot

parodie de Rozsnai Zsolt, după Mihai Eminescu
Adăugat de Rozsnai Zsolt
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imigrant

E devenit aproape o rasă
Făr' de culoare definită.
"Exterior" îi este ispită...
S-a săturat, de viaţă "trasă".

Visează sigur motivat,
Câştigu-i doar mulţumitor.
Îşi face plan de viitor...
De unde e, s-a săturat!

Nimic nu vrea, nu mai îl leagă.
Renunţă fără să clipească
La neam, la ţara strămoşească;
Nu o mai vrea, nu-i mai e dragă.

Îşi vinde tot şi pleacă-n lume
Căci fiu de neam, este hulit.
N-are nimic, chiar de-a muncit...
Nu-i dintre fortunaţi, nu-i nume.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi face lucrurile cele mai remarcabile, indiferent ce gen de ierni îţi aruncă viaţa în cale. Oamenii pot atinge înălţimi de necrezut atunci când li se cere: o femeie a ridicat o maşină de două tone pentru a-şi salva copilul; un bărbat a supravieţuit într-un lagăr de concentrare, luptând cu foamea şi boala, pentru că visa să îşi revadă familia; imigranţii îţi încep noua viaţă spălând vase şi, peste cinci ani, strângând şi economisind bani, au propriile firme cu o mulţime de autohtoni pe statul de plată. Remarcabil!

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am văzut magnolii înfloriţi noaptea, iubite

Am văzut magnolii înfloriţi noaptea
Într-o splendoare cosmică, iubite
Ca o mireasmă, trupul de lună-mi miroase
A rouă brumată de la florile de magnolii frumoase.
Va veni pesemne primăvara-nnoită
Şi va imigra în sufletul meu târziu
Intrată pe uşa sângelui arămiu
Ca un poem de demult uitat
Strigându-te-n şoaptă şi ecou
Pe tine, îndrăgostitul la nesfârşit,
Va veni pesemne primăvara din nou
Ca o respiraţie domolindu-se-n somn,
Şerpoaică cu solzi verzi şi mărgele
Înmulţindu-se magic, va veni cu ielele
Într-un dans frenetic cu repetiţii erotice.
Miezurile de noapte fac dragoste
Dând la o parte perdeaua cu franjuri
A ploii intâmplate prima dată, în marte,
Noi stăm la geam – copii visători
Îmbătaţi de noroc şi dragoste

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!