informatică şi matematică

Partea I - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):

1. Leon Livovschi, un pionier al informaticii româneşti şi colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil; 2. Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil şi unul din primii profesori de informatică; 3. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români; 4. Dragoş Vaida: matematica şi informatica, în consonanţă; 5. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un iniţiator şi dezvoltator de cercetări în simularea stochastic; 6. Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană ; 7. Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State; 8. Octavian Bâscă, un pionier al informaticii româneşti ; 9. Nicolae Ţăndăreanu, un pionier al informaticii româneşti; 10. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician; 11. Ioan Tomescu, creator al şcolii româneşti de teoria grafurilor;

Marin Vlada în Volumul III, cap. 6, proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea IV - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus): 32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generaţiilor de informaticieni; 33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii româneşti; 35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 37. Mihail Cherciu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician; 39. Mircea Adam, un formator al generaţiilor de informaticieni; 40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician; 41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician; 42. Petre Preoteasa, matematician-informatician; 43. Constantina Ioan, matematician-informatician.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matematica este Regina ştiinţelor, spunea Gauss. Ea are mai multe fiice (prinţese): Aritmetica, Algebra, Analiza matematică, Geometria, Trigonometria, Statistica, Probabilitatea, Informatica teoretică‎, Biologia matematică (Biomatematica), Combinatorica, Computaţia, Criptografia, Lingvistica matematică, Optimizarea, Poetica matematică, Teoria grafurilor, Teoria jocurilor (Matematica jocurilor de noroc), Teoria numerelor şi Topologia‎.

aforism de George Budoi din Matematică şi Matematicieni (14 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea III - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
23. Denis Enăchescu, un informatician expert în metoda Monte Carlo, Data Mining şi Inteligenţa Articială; 24. Anton Bătătorescu, un informatician expert în statistică şi cercetări operaţionale; 25. Ştefan Ştefănescu, un informatician specialist în modele statistice, algoritmi şi prelucrări de date; 26. Marin Popa, un matematician expert în reţele Petri şi reţele de calculatoare, formator al generaţiilor de informaticieni; 27. Rodica Ceterchi, un matematician al limbajelor formale, teoriei categoriilor şi al algebrelor universale; 28. Marin Vlada, un informatician expert în Grafica pe calculator, Inteligenţa artificială şi tehnologii e-Learning; 29. Ileana Streinu, un matematician-informatician cu cercetări în Inteligenţa artificială şi în geometria computaţională; 30. Mihaela Maliţa, un informatician al inteligenţei artificiale şi al tehnologiilor; 31. Monica Tătărâm, un formator al generaţiilor de informaticieni;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea II - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
12. Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii; 13. Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii româneşti; 14. Gheorghe Păun, un matematician-informatician iniţiator al modelului de Membrane Computing: P systems; 15. Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuţii în teoria algoritmică a informaţiei şi calcul cuantic;
16. Horia Georgescu, promotor al limbajelor şi tehnicilor de programare; 17. Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale şi prelucrării limbajului natural; 18. George Georgescu, un profesor de logici fuzzy şi de teoria combinatorică; 19. Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale şi al structurilor matematice discrete; 20. Ileana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 21. Tudor Bălănescu, Şerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică şi formalizată a metodologiilor de programare;
22. Ioan Roşca, un matematician expert în metode numerice şi metoda elementului finit;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), prima unitate de informatică înfiinţată în România. Anul 1962 – acad. Grigore C. Moisil înfiinţează Centrul de Calcul, pe lângă Catedra de Algebră condusă de Moisil, cu statut de laborator, ce va deveni Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB) la Facultatea de Matematică, primul cu acest profil din ţară. În activităţile organizate pentru utilizarea calculatorului s-a pregătit un număr de cercetători din care erau matematicieni, ingineri, fizicieni, economişti, lingvişti, logicieni.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Informatica a devenit o ştiinţă deoarece utilizează metode, tehnici şi instrumente proprii pentru investigarea obiectelor şi proceselor pe care le defineşte şi cu care operează. Tezaurul ştiinţific al Informaticii este rezultatul unor simbioze de cunoştinţe şi cercetări provenite şi de la alte ştiinţe (matematică, cibernetică, microelectronică, fizică, chimie, etc.), şi care prin metode şi tehnici proprii, şi utilizînd echipamente speciale (sisteme de calcul, dispozitive input/output) prelucrează informaţii şi cunoştinţe pe care trebuie să le interpreteze, să le transforme şi să le comunice.

Marin Vlada în Informatică aplicată (2012)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instituirea zilei de 10 ianuarie ca Ziua naţională a matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii, ziua de naştere a acad. Gr. C. Moisil. Activitate finalizată în cadrul proiectului ROINFO, cu ocazia întâlnirii grupului "Moisil", la 10 ianuarie 2020, pentru omagierea acad. Grigore C. Moisil - Proiectul ROINFO.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (aprilie 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proiectul unei istorii a informaticii în ţara noastră, evident, este de mare complexitate din cauza multitudinii de instituţii şi de orientări ştiinţifice implicate, nu în ultimul rând, şi din cauza întrepătrunderii şi interacţiei cu matematica, biologia, chimia sau fizica, de exemplu (a se vedea "At the intersection of computer science with biology, chemistry and physics - in memory of Solomon Marcus

Gheorghe Păun în 100 Romanian Authors in Theoretical Computer Science", eds. S. Cojocaru, Gh. Păun, D. Vaida, Ed. Aca
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

După desfiinţarea CCUB - anul 1993. Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obţinuseră titlul de doctor, au ocupat posturi didactice în diferite facultăţi: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Ştefan Ştefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga, Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică; Gheorghe Petrescu, Dumitru David şi Paul Radovici la Universitatea din Piteşti; Marin Vlada, Liviu Sofonea şi Cor­nel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la Universitatea "Spiru Haret"; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind primul meu doctorand) la Academia Militară şi Universitatea Hyperion; Maria Tudor la ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Ştiinţe Politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor au fost îndrumaţi la doctorat de acad. Solomon Marcus, prof. C. P. Popovici, prof. Leon Livovschi şi de subsemnatul. Alţi foşti colaboratori ai CCUB predau în universităţi străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian şi Gheorghe Doina în Sheffield (Anglia); Şerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri din ţară şi peste 20 străini, şi-au pregătit tezele de doctorat în Catedra de Informatică sau la CCUB.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începutul informaticii româneşti: 1953, 1957 sau 1959. informatică românească?
Se poate lua ca reper anul 1953. În perioada 1953-1954, ROMÂNIA ocupa locul III în lume, după SUA şi URSS, în activitatea de cercetare privind "Teoria circuitelor de comutaţie" – după nr. de articole (Gr. C. Moisil, Activitatea CCUB, revista AMC, Editura Tehnică, nr. 13-14, 1970). Pentru aceste rezultate acad. Gigore C. Moisil primeşte - în anul 1996, Computer Pioneer Award (IEEE - Computer Society).

Se poate lua ca reper anul 1957, când România şi-a construit propriul său calculator electronic. În perioada 1955-1957, ROMÂNIA a proiectat şi construit primul său calculator electronic numeric (anul 1957, calculatorul CIFA 1), de către un colectiv condus de ing. Victor Toma, la Institutul de Fizică Atomică (IFA) – Măgurele Bucureşti. Astfel, ROMÂNIA a fost a VIII-a ţară din lume ce a proiectat şi a construit un calculator electronic cu tuburi electronice (1957).

Se poate lua ca reper anul 1959, când în România a apărut secţia "Maşini de calcul", la iniţiativa acad. Grigore C. Moisil, care a funcţionat în ultimii 2 ani terminali din cei 5 ani cât dura programul de studii la Facultatea de Matematică şi Fizică din acea vreme. Aceasta a funcţionat până în anul 1971 când s-a introdus secţia "Informatică".

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (15 mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă Matematica nu ar fi fost, "nimic nu ar fi fost": nici zero şi nici fizica, chimia sau arhitectura, nici roata şi nici calculatorul, nici tiparul şi nici telefonul, nici informatica şi nici cibernetica. Dar, faţă de toate aceste entităţi materiale inventate de om, şi faţă de universul cunoştinţelor acumulate, cunoaşterea îl ajută pe om să gândească toată viaţa, să creeze şi să-şi imagineze, să iubească natura şi pe semenii săi, să fie emotiv şi curajos, să fie consecvent şi ordonat, să viseze şi să fie fericit.

Marin Vlada în Gazeta Matematică – 115 ani de apariţie (2010)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea I- O istorie pentru un proces, eveniment, concept etc. poate fi o descriere mai simplă şi care să ofere coerenţă, unele legături şi explicaţii cu diverse concepte şi termeni. În schimb, "Istoria informaticii româneşti" nu poate fi tratată matematic în termeni de teoremă sau teorii ce necesită definirea de ipoteze şi concluzii. Se poate porni de la definirea sau de la ideea că, ISTORIA este reprezentarea cunoştinţelor pe care o persoană le are prin diverse căi şi metode pentru a explica: evenimente, decizii, procese, evoluţii etc. Astfel, Istoria este la fel ca ÎNVĂŢAREA.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1969 - demisia lui Gr. C. Moisil de la conducerea CCUB. În anul 1968 Guvernul României a început să dezvolte industria proprie de calculatoare. La începutul anului 1969 s-au cumpărat câteva calculatoare IRIS-50 împreună cu tehnologia corespunzătoare de la firma franceză CII=Companie Internationale d'Informatique. Atunci s-au înfiinţat multe Centre de calcul şi a început o activitate intensă de pregătire de cadre prin cursuri de informatică. Deşi CCUB nu avea suficient per­sonal, totuşi a organizat multe astfel de cursuri [2]. În vara anului 1969 Comisia Guvernamentală de Informatică (de fapt un organism politic!) a organizat o întâlnire cu toţi managerii Centrelor de calcul din ţară. La şedinţă (cred că pe nedrept) Moisil a fost aspru criticat pentru că nu folosea eficient calculatorul IBM. Cum Moisil era un om mândru, s-a supărat şi şi-a anunţat demisia de la CCUB. Probabil, el a sperat ca Decanul Facultăţii de Matematică, prietenul său de o viaţă, acad. Nicolae Teodorescu nu-i va accepta demisia, dar datorită presiunilor politice demisia i-a fost aprobată. După demisie Moisil a fost foarte afectat.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

13, o cifră deloc plăcută de părinţii acestor tineri, nu datorită superstiţiilor legate de acest număr, ci din cu totul alte motive. Cum ar putea să se împace cu gândul unei despărţiri îndelungate, de cel puţin 13 ani şi cum să accepte atât de uşor acest gând? Nu li se părea deloc posibil. Evident, tot cu acest gen de probleme se confruntau momentan şi părinţii tânărului informatician. Dar el habar n-avea! Ochii lui albaştri scăpărau de bucurie. Îşi invită colegul în camera lui, să-i arate cei doi roboţi şi computerul despre care vorbise. Matematicianul ar fi refuzat, dar nu vru să-i strice tânărului buna dispoziţie. Urcă deci cu acesta până în camera lui, deşi nu-şi putea da părerea în legătură cu roboţii, nici cu computerul, nu pentru că nu s-ar fi priceput chiar deloc, ci mai mult pentru că nu-l prea interesa acest aspect, îi era indiferent ce roboţi sau ce computere vor fi la bordul navei în cursul misiunii. Totuşi, văzând roboţii, îi plăcură, cel puţin în privinţa aspectului; i se părură nostimi. Cât despre eficienţă, rămânea să afle în curând, deşi pe el personal nu-l prea interesa acest amănunt; nu el va lucra mai mult cu roboţii sau computerele, ci chiar Mihai, fiind informaticianul. Cât despre computer, i se păru absolut la fel ca oricare altul, nu putea sesiza nici un fel de diferenţă, deşi probabil că acestea, normal, existau.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai şi Nistor intrară în camera informaticianului, pentru a vedea cum e cu geografia. Geografia – o ştiinţă plăcută, mult mai uşoară decât matematica, sau poate că nu... Totuşi, Mihai avu ocazia să constate că nu era chiar atât de uşoară cum părea, chiar dacă nu trebuia să rezolve probleme şi exerciţii complicate; erau însă atât de multe amănunte de reţinut... Bineînţeles, Nistor, ca un bun geograf, nu le încurca deloc. Pe lângă o lecţie de geografie, Mihai avu parte şi de bomboane, biscuiţi, ciocolate, alte dulciuri pe care Nistor i le oferi... Oricărui elev i-ar plăcea un asemenea profesor, de la care să primească nu doar explicaţii, ci şi dulciuri; interesant! Mihai îl găsi pe geograf un tip destul de amuzant; lunganului îi plăcea să glumească, până una alta, chiar şi de înălţimea lui. Nistor îi cunoscu pe Pedro şi pe cei doi roboţi pe care-i vor lua la bordul navei albastre, dacă vor mai pleca în misiune. "Simpatici roboţi; şi eficienţi, sper..." se gândi geograful.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Simpatic papagal...
Nistor: Tu de ce-ai venit pe la şefu'?
Mihai: Eu?! Vinerea viitoare am examenul de licenţă şi vroiam să-i arăt proiectul meu de diplomă, să-şi spună părerea.
Nistor: Ah, tu cu intenţii din astea umbli... Ce-i, mă, ţi-e teamă că n-o să promovezi? Vrei să trişezi?
Mihai: Nu, dar el ştie mai bine, e mai priceput, deci, nu strică să-şi spună părerea. În plus, luni am proba la mate' şi i-am propus să mă ajute niţeluş.
Nistor: Aha... Deci, vrei să te ajute? Şi şefu' a fost de acord?
Mihai: Da, a fost; de ce nu? De fapt, dacă tot eşti aici, m-ai putea ajuta şi tu cu ceva.
Nistor: Eu?! Scuză-mă, dar matematica mea... Eh, ştie şefu' cum stă treaba; cât despre proiectul tău de diplomă, fiind vorba despre roboţi, informatică, la ce ţi-ar putea ajuta părerea unui geograf, doar n-ai şi vreo hartă strecurată pe acolo?
Mihai: Nu, dar tu m-ai putea ajuta exact la geografie, am o probă şi la geogra' într-una din zilele următoare...
Nistor: Aşa ar mai merge; sigur, te-aş putea ajuta, da' nu acu'. Tre' să plec, că doar d'asta am venit pe la şefu': Să-l rog să mă ajute să scap de cei doi body-guarzi azi şi mâine, în week-end, deci, nu conta pe mine zilele astea două.
Mihai: Să scapi de body-guarzi? E posibil?
Lucian: Da, l-am putut ajuta, dar sper să nu-mi ceri şi tu ceva asemănător, pentru că... Deja l-am deranjat de prea multe ori pe dom' director pe tema asta; nu cred că ar fi dispus să intervină din nou.
Mihai: Păi, cu domnul director aţi aranjat?!
Lucian: Cu cine altcineva? Şi ia stai; să-l rugăm pe blond să se uite puţin peste proiectul tău de diplomă, înainte ca el să plece cu Nis; cine ştie când se mai întoarce?
Mihai: Tatăl tău pleacă undeva?
Nistor: Da, mă; cu mine.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!