ingineri şi medici

Căsătorie între o doctoriţă şi un doctor inginer

De la prima remarcare
De iubire n-au scăpat,
Dar nu-i grav, căci fiecare
Are doctorul la... pat!

epigramă de Mircea Ciugudean din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctor inginer multiplu

Vremurile sunt ingrate
(Gândea în sinea lui tăcut)
Am atâtea doctorate
Că nici nu ştiu când le-am făcut!

epigramă de Alexandru Truţă
Adăugat de Alexandru Truţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din partea lui Mircea Geoană: Dominus vobiscum!

Asigur slujbe la şomeri:
Profesori, medici, ingineri,
Ofer şi-o Sfântă Liturghie,
Cu preotul din parohie.

epigramă de Mike Farkas (1 decembrie 2009)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

O ţară cu cât este mai civilizată are cu atât mai multe elite: artişti, ingineri, doctori etc.

citat din Victor Duţă
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

În privinţa Ciberneticii, doctorul Rosenblueth are proprietatea incontestabilă asupra matematicianului Wiener, iar Facultatea de Medicină Harvard are, la rândul ei, prioritate asupra Institutului Tehnologic din Massachusetts. Iniţiativa a fost a medicilor, nu a inginerilor şi cu atât mai puţin a matematicienilor, chiar dacă ulterior inginerii şi auxiliarii lor matematicienii au luat un avans important asupra medicilor, depăşindu-i şi umbrindu-i. În fapt, Cibernetica fusese expusă pe larg în 884 pagini în "Psihologia consonantisă" de dr. Ştefan Odobleja, editată la Paris, 1938-1939

Ştefan Odobleja în Liceul "Ştefan Odoblej"a Drobeta-Turnu Severin, Centenar Ştefan Odobleja, O viaţă – un destin, 2002 (1 august 1978)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul din lucrurile pe care le-am învăţat a fost că nu se poate generaliza în legătură cu o femeie care poartă voal. Nu te poţi gândi că ştii povestea ei; ea poate fi inginer, sau diplomat, sau medic.

citat din Geraldine Brooks
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii de artă, a căror sensibilitate răsare din inimă - pictorii, poeţii, muzicienii, dansatorii, actorii - sunt cei iraţionali. Ei sunt creatori de mari frumuseţi, dar total neadecvaţi într-o societate rânduită de cap. Societatea îi consideră pe artişti aproape nişte paria, puţin nebuni, un gen de oameni săriţi de pe fix. Nimeni nu vrea ca odrasla lui să se facă muzician, sau pictor, sau dansator. Toţi vor ca fiii sau fiicele lor să fie doctori, ingineri, economişti, oameni de ştiinţă, pentru că aceste profesii rentează. Pictura, poezia, dansul sunt periculoase, riscante, pentru că cel care le practică ar putea sfârşi ca cerşetor pe stradă, cântând la flaut.

Osho în Creativitatea
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândăcelul

Am şi eu o viaţă oarecare...
Nu mă călca în picioare!
Am şi eu un rost al meu,
Ce mi l-a dat Dumnezeu...

Ştiu că sunt aşa de mic
Şi nu v-ajut cu nimic...
Dar pot învăţa şi eu!
Nu cred că-i aşa de greu!

Şi când mare-am să mă fac
Poate-am să vă fiu pe plac!
Voi fi doctor, inginer...
Dar mai aşteptaţi niţel!

poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiţă din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă (Pamfletul omului nou)

Să fiu ceva, înţeleg,
Ce să fiu, e greu s-aleg...
Din atâtea meserii
Cunoscute de copii.
M-aş face şi eu zidar,
Dar mă umplu de mortar.
Cismar, mi-ar trece prin cap,
Dar mă murdăresc cu pap.
Fierar, ar fi toate bune,
Dar mă mânjesc cu cărbune.
Croitor, pot să mă fac,
Însă mă înţep în ac.
Tapinar, ar fi mai bine,
Dar cade vreun pom pe mine.
La câmp, ca agricultor,
Ar fi mai atrăgător,
Dar prea este mult noroi
Când e culesul în toi.
Ca brutar şef-cocător,
Prea te coci lângă cuptor,

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mi, Doamne, ticăloşia

Iartă-mi, Doamne, ticăloşia
De a-mi suporta propria ticăloşie, ca şi pe a altora,
Trădarea şi falsa prietenie, dă-mi răbdarea de a asculta
Vocea şarpelui. Fericirea? Dă-mi fericirea nefericirii.
Orice pe lumea aceasta are un sfârşit.
Domnul, doamnă, mirosiţi a toamnă.
Duduie, duduie, iubeşti o statuie,
Un inginer de aur şi fier,
Domnul doctor, chemaţi-l pe Proctor,
Tinere, ginere, nu ai reţinere,
Lasă mireasa, cuvântu-i melasa,
Oaspeţii cântă, aiurea, pe lângă,
Hei, ospătar, adu un homar,
Ori un homer, un dalembert,
Bună dimim"neaţa, tavarăşa Ratza,
Sal"tare, bărbate, ia-o la spate,
Adio, tataie, primeşti şi-o bătaie,,
La revedere din Belvedere,
Ne-aşteaptă iubirea şi monastirea,
Comnplice şi martor, mi-eşti frate şi tartor,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În USA, la Harvard au avut loc, în perioada 1938-1946, întruniri conduse de dr. W. Rosenblueth – medic neurofiziolog, unde erau prezenţi ingineri şi matematicieni, fiziologi şi neurofiziologi, psihologi, ingineri specialişti în comunicaţii şi în maşini de calcul. Aici se discutau aspecte ce erau furnizate constructorilor de maşini de calcul-calculatoare electronice, precum şi maşini de gândit, informaţii, date, repere, modele, principii şi indicaţii pentru realizarea maşinilor de calcul şi de gândire

Ştefan Odobleja în Liceul "Ştefan Odoblej"a Drobeta-Turnu Severin, Centenar Ştefan Odobleja, O viaţă – un destin, 2002 (1 august 1978)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragul meu, este complet fals şi hilar să crezi că dacă tu ai terminat rolurile minţii, gen: "inginer, mecanic, doctor, politruc, etc. etc." te ocupi cu "ingineria, mecanica, medicina, etc." Cu excepţia lui Maharaj, toţi oameni fără nici o excepţie, adică de la vlădica până la opincă vă ocupaţi cu gândul, iar Maharaj doar vă dezocupă de el. Cu excepţia Jnaninului, a înţeleptului, absolut nimeni nu te poate scoate din ghearele minţii, pentru că toată lumea se identifică cu această închisoare a suferinţei omeneşti inepuizabile!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai veche meserie

De când este lumea lume, cea mai veche meserie
E, desigur, cea de curvă, asta orişicine ştie.
Multe altele, desigur, apărut-au pe pământ,
N-aş putea să le enumăr toate, toate câte sânt.

Colindând prin lumea largă, prin celebre cimitire,
Şi prin multe mai micuţe, curios cum sunt din fire,
Am văzut că, des, pe cruce, lângă nume de persoană,
Scrie şi ce-a fost în viaţă: inginer, actor, soprană,

Scriitor, poet, profesor, avocat, judecător,
Sculptor, pictor, medic, preot, cântăreţ, compozitor;
Dar, niciunde-n ţări străine şi niciunde-n a mea ţară,
N-am văzut să scrie curvă pe vreo piatră funerară.

poezie satirică de George Budoi din Pamflete şi satire (14 noiembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!