inimă şi magnetism

Magnetul inimii atrage şi cuie.

aforism de N. Petrescu-Redi din Maxime şi poeme (2006)
Adăugat de Petrescu Mariea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când două inimi intră în rezonanţă, devin magneţi.

aforism de Tiberiu Petre (octombrie 2009)
Adăugat de Tiberiu Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Homerice

Odiseu cel auster
- Mitologicul atlet -
Avea inimă de fier...
Însă Circe-avea magnet!

epigramă de Mircea Trifu din Epigramma (1976)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa roşie

în baza de date a lui Dumnezeu
inima mea e mereu şarjată
dacă îndreptându-mă totuşi
de odaia în care picură neâncetat hemoglobina
un magnet nevăzut mă ţine
pe circumferinţa verde
a satului de munte
unde lucrază mirific
aerul bine oxigenat şi
mi se pompează în infrastructură
combustia de a doua zi.

poezie de Ion Scorobete
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul individual (jivatman) îşi are reşedinţa în inima omului. El este întocmai ca o bucăţică de fier pentru sufletul universal (Paramatman) care este un imens magnet.

citat din Sri Ramakrishna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioara Maria rămâne cea mai celebră femeie din lume, demonstrând că puritatea trupească şi credinţa inimii sunt magneţi pentru minuni ce revoluţionează istoria omenirii.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiune

Pasiunea copilului pentru un cer plin de stele
Deschide şi închide mâinile ca o carte cu chipuri.
Peşti galbeni, albaştri
Joacă-n acvariumul ochilor lui.
Viaţa arde un dram de înţelepciune,
Mireasma vieţii lui.
Întinde braţele,
Şi profesorul îl ascultă, astru încremenit
Femeia leşinând,
Lumea dispare.
Încet, magnetul soarelui
atrage o clipă de nădejde.
Inima cumpăneşte trupul,
Sângele, seva;
Creanga susţine pasărea.
Adevărul spânzură de razele lunii,
Şi copilul îl soarbe cu-o răsuflare
La marginea unui cer sfâşiat.
S. O. S. Frumoasa corabie-şi întoarce pânzele,
Vis stins în spaţiu.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Edmond Vandercammen din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Prins de timp într-un film alb-negru şi mut
In privire mi-ai apărut!
Răsărind dintr-un mac roşu din al cincilea punct cardinal..
Unde, busola inimii se îndreaptă neabătut
Cu bătăi magnetice,... atrase de al tău sărut

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nesupusă sau temătoare?

Priveam în profunzime şi ascultam departe
Cum pâlpâia lumina pe foia mea de carte,
O oază de sclipire se naşte pe-al meu cer
Mă garniseşte teama uitând cum e să sper.

Destinele sortite cutreierară drumul
Descoperit odată, dar risipit ca fumul,
Din ignoranţă seacă şi negări nervoase
Ele rătăcit-au şi urma nu-şi salvase.

Vexat era un suflet ce îmi vorbea prin somn
Îşi căuta coroana prin care era domn...
Dar teama împietreşte spirite arzând, şi
Cele două suflete au câştigat pierzând.

Altundeva tot eu, acolo şi aici,
Jucam un joc uriaş cu mize tot mai mici,
Explozie închisă în resemnare împărţită
A simţurilor atrase magnetic spre ursită.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ochii tăi văd viaţa

În ochii tăi văd viaţa mea
N-am crezut nicicând că se va-ntâmpla aşa
O văd, o simt şi tu mi-o ţi în suflet
În timp ce inimile noastre dansează un duet.

Mă simt ca într-un veşnic paradis
Ca stropul de rouă care pe frunză stă prelins
Cu teamă în suflet stau că voi cădea în nesfârşit
Că o altă floare-a iubirii poate a ofilit.

N-am crezut că viaţa poate fi aşa
Mi-ai colorat-o, i-ai dat contur şi-o operă de artă tu ai făcut din ea
Mi-ai dat un sens la dragostea ce-o port în suflet
M-ai atras cu frumuseţea ta cum face un magnet.

Eu te iubesc cu toată inima ce tu mi-o încălzeşti
Asemeni unui fulg de nea tu mă topeşti
Mă vărs în râurile sufletului tău măreţ
Sperând că voi ajunge un val ce-ţi va schimba al vieţii sens.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Eparu
Adăugat de Ştefan Eparu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pot

pot să-mi umplu lumea dacă vreau, cu tine,
pot să-mi scutur cerul peste ochii tăi -
să se-nroureze nopţile-ţi cu vise
şi să-ţi ardă toate spaimele-n văpăi.
pot să-ţi curg în suflet cu uimiri candide
când îţi bate pleoapa alb peste cărări
şi când înfloreşte noaptea printre greieri
pot să-ţi şterg tristeţea altor întâmplări.
să renasc pot încă sub a ta suflare
sau sub dalta-ţi aspră de Pygmalion
care-mi sapă aripi largi în carnea pietrei
ce-mi crescuse-n tâmpla arsă de nesomn.
când te cheamă zarea dincolo de vreme
să-mi atârn privirea pot de ochii-ţi trişti,
să te duc cu mine-n capătul luminii
unde iarba verde ştie că exişti,
unde universul îngustat în inimi
face să nu doară că ne-a rupt cândva
din perfecţiunea unui tot magnetic
ursind două cioburi spre-a se căuta.

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Tărchilă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire magnetică

Suntem ca magneţii, mereu în mişcare
Etern ne atragem, cât putem de tare
Ne mai şi respingem, când stăm spate-n spate
Dar când ne întoarcem e o unitate.

Forţa noastră mişcă soarele, pământul
Împreună suntem puternici ca vântul
Eu sunt polul sud, tu eşti polul nord
Inimile noastre-s în deplin acord.

Că-mpingem sau tragem, forţa nu dispare
Forţa e iubirea care moarte n-are
Suntem ca magneţii de pe frigider
Iubirea ne leagă ca un pod de fier.

poezie de Caleb K. Loo, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arta scrisului

El îmi spuse:
scrisul este un mod de a încetini gândirea,
de a desena primitiv
chipul fiinţelor fără chip,
degetele pipăitului pur-
cel care a fost mai dinainte
de creerea degetelor şi a lucrurilor.

O, tu, viteză,
inimă în balans,
împingând migraţia popoarelor celule
roşii şi albe.

Inimă, tu, cea mai repede,
inimă, tu, zeitate a magneţilor!

Au făcut chip al tău din bronz
şi unul din fier,
dar bronzul e melodios, iar fierul
destul de sprinten este.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există mai multe moduri de îmbunătăţire a imaginii de sine. Aceasta poate fi transformată astfel încât să acţioneze ca un magnet foarte puternic, care atrage oamenii potriviţi, circumstanţele favorabile, sănătatea, bogăţia, fericirea şi orice altceva vezi cu ochii minţii şi simţi în profunzimile inimii.

Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instantaneu

(mareele sinelui)

închisă accidental în busola iubirii
ecranul fisurat al pupilei
caută nordul magnetic

tăindu-mi nemurirea în două decupez curcubeul din umăr

pe drumurile desfundate ale respirării cuantice
plouă torenţial
cu oameni de tablă

marea toarce molcom la ţărmurile inimii
fir de magie

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul

Aş sta, aşa cu faţa-n sus,
Lovit pieziş de vreme
Şi-ncet ca un izvor supus
Ţi-aş murmura poeme.

Şi patul de sub şira mea,
Podeaua care-l ţine,
Cu timpul s-ar dărăpăna
Şi-n casă-ar fi ruine

Şi peste molcomul prăpăd
Peste privirea-mi oarbă
Cu gura începând să vad
Eu, năpădit de iarbă,

Din somnul ca un trist magnet
Ce ştie doar să cheme,
Ţi-aş mai încredinţa încet
Mistere şi poeme.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oglinda timpului

Din mintea mea o mare de aburi
Aruncam câte un gând înspre
fântâna timpului abisal
Culegeam spaţiul rămas pe toate marginile
În căuşul palmei
La câte trei gânduri îmi puneam o dorinţă
Iar gestul se propaga magnetic
Abisul zămislea câte trei ecouri
Suflându-le către inima mea
Apoi îmi repeta un dor
Simţeam trăirea decupată empatic
Pe lungimea de undă a bătăii de aripă
Alergând sinusoidal pe raza tăcerii

poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!

Portal ratat

(sculptura duhului)

în căuşul inimii tale
obrajii sărutului meu se rumenesc uşor
smerenia roz a degetelor
schimbă polii magnetici ai raiului

rădăcinile mărului cresc punctul de fierbere căii lactee

pulsul colorează în busuioc
străfulgerările sunetului prin sângele orei

din cuptoarele pielii mireasma iubirii
iese aburindă
şi cântă

pietrarul uranic înfige dalta

poezie de Maria Elena Chindea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul morţii concrete

Cu parfumu-ţi de-absintină,
Tu m-atragi ca un magnet,
Ochii tăi de cabernet,
Răspândesc lumină lină...

Silueta-ţi feminină
Se pliază pe-un sonet,
Cu trei paşi de menuet,
Printr-o fantă de lumină!

Când ne-om întâlni la cină,
Vei veni cu un stilet,
Ca să mi-l înfigi, străină,

Drept în inimă – discret,
Tu, prinţesa mea divină,
Să mă vezi murind concret!

sonet de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duhul Vinului

A cântat în paharul meu, iar eu m-am împlinit,
Tot numai iubire, în parfumul acelei muzici,
În cântecul lui îmbujorat şi magnific.

"Eu sunt sănătatea, eu sunt viaţa!
Pentru că eu ofer, celor care cer,
Focul tatălui meu, Soarele,
Şi puterea mamei mele, Ţărâna.
Esenţa în marea ei inspiraţie,
Sunt învăţătură şi spirit pentru cei înţelepţi,
Muză vizibilă pentru poeţi,
Sufletul înflăcărat al celor îndrăgostiţi,
Geniul veseliei şi-al râsului.

Veniţi, sprijiniţi-vă de mine, voi, cei obosiţi!
Ridicaţi-vă, voi, cei suferinzi şi plini de îndoieli!
Grăbiţi-vă, voi, cei întârziaţi pe drumuri!
Eu sunt Mândria, mângâietorul;
Valoarea şi Nădejdea sunt scutierii mei;
Eu sunt Îngerul Tihnei.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!