inimă şi simţuri

Tăcere a inimii. Tăcere a simţurilor. Tăcere a cuvintelor lăuntrice, căci e bine să regăseşti Providenţa, care e şi tăcere în eternitate.

citat celebru din Antoine de Saint-Exupery
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Karl era vânăt de frig, ba chiar aproape negru, dar nu simţea că i-i frig fiindcă Crăiasa Zăpezii îi luase cu o sărutare simţul frigului şi inima lui era ca un bulgăre de gheaţă.

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sofia: Ce nenorocită sunt; am nevoie să iubesc şi nu văd nimic care să îmi placă! Inima mea respinge pe toţi cei pe care simţurile mele îi atrag. Nu văd pe nici unul care să îmi aţâţe simţurile.

replică celebră din romanul Émile sau despre educaţie de Jean-Jacques Rousseau (1762)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Dragostea este cea mai puternică dintre pasiuni pentru că atacă, în acelaşi timp, capul, inima şi simţurile.

definiţie de Lao Tse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima se manifestă prin simţuri, ascunzându-se totodată în ele; simţurile divulgă inima, dar o şi închid între petalele lor carnivore.

Nicolae Manolescu în Arca lui Noe (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu se abate de la calea cea bună, îşi stăpâneşte simţurile, are ruşine, se poartă cum trebuie atâta timp cât nu pătrund în inima lui săgeţile privirilor nimicitoare de statornice pe care frumoasele cu gene lungi le aruncă din arcul sprâncenelor.

citat din Terenţiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mozaic de anotimpuri

Dragostea este un mozaic de anotimpuri care se completează cu revărsarea tuturor florilor într-o singură bătaie a inimii; ea te face să trăieşti mai presus de orice. Pentru că este capacitatea tuturor simţurilor profunde ale omului.

poezie de Camelia Opriţa din Universul Iubirii (25 decembrie 2005)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este un mozaic de anotimpuri care se completează cu revărsarea tuturor florilor într-o singură bătaie a inimii; ea te face să trăieşti mai presus de orice. Pentru că este capacitatea tuturor simţurilor profunde ale omului.

Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ancorăm în noi lumina

- O taină a inimii mele eşti,
misterioasa mea poveste de iubire!
O adiere a gândului meu eşti,
fără chip, nume, loc, timp,
cu soarele în priviri,
pe cerul tău îmi scriu zborul fiinţei.
Oricât ai vrea să te descoperi,
descoperindu-te,
în mijlocul timpului
ceva îţi va lipsi, persoana.
Acolo unde inimile se deschid
totul se transpune,
iubirea nu poate fi oprită,
uimiţi asistăm
la simfonia creaţiei născute,
dacă i-am cunoaşte rădăcinile
am zâmbi, mai mult de dragul nostru.
Să ancorăm în noi lumina!
- Simte-mi trupul gol,
înfăşurat pe deplin în al tău,

[...] Citeşte tot

poezie de Irina Lucia Mihalca (12 ianuarie 2017)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

O casă în care cresc copii va fi bună sau rea, după cum vor fi şi acei care o conduc. În cazul când în acea casă domneşte dragostea şi simţul datoriei, când capul şi inima comandă deopotrivă, când viaţa zilnică este cinstită şi virtuoasă, atunci ne putem aştepta ca din acea casă să iasă fiinţe sănătoase, utile şi fericite, care vor putea păşi pe urmele părinţilor lor.

Samuel Smiles în Fii om de caracter!..., Puterea căminului
Adăugat de Violeta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mă iubeşti

Dacă mă iubeşti,
dacă simţi cu putere că ţi-e dor,
un dor picurat de multe ori pe pleoape,
dacă simţi că ţi-e dor
chiar şi-atunci când eşti lângă mine,
dacă aştepţi ca timpul să-şi depene
cât mai repede,
caierul către o nouă zi,
repede,
ca vântul...
... ca gândurile hoinare,
atunci nu-mi scrie despre asta,
nici măcar nu-mi vorbi,
arată-mi-o...

Dacă mă iubeşti,
dacă ochii îţi obosesc
căutându-mă,
pe cerul toropit de soare
ori inundat de argintul Lunii,

[...] Citeşte tot

poezie de Alex Radu din Vals sentimental (2011)
Adăugat de Alex Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise dorite

E toamnă afară, e toamnă şi-n inima mea
Şi mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Căci e-nnorat şi nu văd nici măcar o stea,
Iar tu nu vii să-mi trezeşti simţurile adormite.
E toamnă afară, e toamnă şi-n ochii mei
Şi mi-e dor, atât de dor de vocea-ţi blândă,
Căci doar tu tristeţea din inimă poţi să o iei,
Doar lângă tine sufletu-mi ştie să surâdă.
E toamnă afară, e toamnă şi-n sufletul meu
Şi mi-e dor, atât de dor de şoapte de iubire,
Căci fără tine mi-e greu, te vreau alături mereu,
Să-mi cânte sufletul, să dansez de fericire.
E toamnă afară, e toamnă şi-n trupu-mi rece
Şi mi-e dor, atât de dor de-a ta mângâiere,
Căci fără tine dorul e crunt, nu-mi mai trece,
Iar de tristeţe simt că sufletu-mi plâns piere.
E toamnă afară, e toamnă şi-n gândul meu
Şi mi-e dor, atât de dor de tine, iubite...
Să-ţi ating inima şi sufletul... azi şi mereu,
Sperând să-mi îndeplineşti visele dorite...

poezie de Daciana Lazăr (10 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbătrânesc

Îmbătrânesc!...
Şi zi cu zi oglinda tot mai neagră-mi pare,
Căci zi cu zi în ea zăresc
Un rid mai mult,
Un por mai mare,
Un păr mai sur,
Şi-un zâmbet trist,
Ironic,
Care
N-acceptă nici o resemnare...
Şi-mi pare rău că mai exist.

Îmbătrânesc!...
Şi tinereţea
N-am cunoscut-o niciodată.
Când cei de vârsta mea
Jucau,
Cântau
Şi se înveseleau,
Eu eram mamă,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţine persoane cunosc forţa acestor neobişnuite porniri ale inimii. Îndeobşte, oamenii sunt supuşi numai la patru sau la cinci tensiuni, în cercul cărora îşi trăiesc viaţa şi la care se reduc toate frământările lor. Luaţi-le iubirea şi ura, plăcerea şi durerea, speranţa şi teama şi ei nu vor mai simţi nimic. Dar firile mai sensibile pot fi mişcate în mii de feluri. S-ar părea că aceşti oameni au mai mult de cinci simţuri, că pot primi idei şi senzaţii care depăşesc marginile obişnuite ale naturii; şi fiindcă au conştiinţa grandorii care-i înalţă deasupra a tot ce-i vulgar, de nimic altceva nu sunt mai mândri. Iată pricina pentru care ei îndură atât de greu dispreţul şi batjocura, iată de ce ruşinea este pentru ei un simţământ din cele mai violente.

citat clasic din romanul Manon Lescaut de Abatele Prevost (1731)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu se abate de la calea cea bună, îşi stăpâneşte simţurile, are ruşine, se poartă cum trebuie atâta timp cât nu pătrund în inima lui săgeţile privirilor nimicitoare de statornicie pe care frumoasele cu gene lungi le aruncă din arcul sprâncenelor.

citat din Bhartrhari
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub crucea vieţii

Un anume om a fost silit la lupta
cu greutăţile limbii străine.
Şi, prin veşnica rivalizare a simţămintelor,
s-a legat cu paradoxurile neştiutei culturi,
unde culoarea neagră se îmbină cu albul.

Voia să fie expresia valoroasă la simţul fericirii,
în această lume contradictorie, dar l-a înşelat iluzia.
Purtat de propria mândrie,
care nu-i permite să revină pe meleagurile natale,
păstrează în inimă un ghem de frici şi speranţe.

Şi trăieşte printre homeless – pe cheltuială publică
în îngrăditurile propriilor visări, pline de cărări
care nu duc nicăieri.

poezie de Piotr Kasjas din Miłość i tożsamość (Iubire şi identitate) (2013), traducere de Alexandru G. Şerban
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne vom petrece eternitatea...

iubito, ne vom petrece eternitatea
acolo unde stixul desparte
cele două lumi posibile
lumea mitică, de lumea lucrurilor
doar avem simţul cosmosului
nu suntem prizonierii contingenţei
acolo va fi o iarnă nesfârşită
în eternitate,
grădina noastră pe poale
va fi învăluită în gheţari,
ţărmul eternităţii va fi străpuns
de lagune şi golfuri, de ape sclipitoare
mii de flori vor dansa sub tălpile tale în sandale
când dansezi, interiorul tău se face
copil, pasăre sau lună nebună
înghiţită de lupii suri pe furtună
alteori eşti faţa luminii din visuri
înecându-mă în ale tale abisuri
dar nebunia nu se termină aici
intri in văzul meu zburător

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mister de beznă

O ceaţă deasă mi s-aşează peste ochi,
Ei se mişcă haotic căutând, dar fără rost.
O lumină, o mişcare, puţină culoare
Dar nu, mă aflu într-o beznă îngrozitoare.

Pătrunsă-n necunoscut, bâjbâi pe nesimţite.
Ia-mă de mână, de parcă-ar fi o plimbare,
Prin parcul unde domneşte doar mirare
Şi-n care misterul nu stă la pândă pe-ocolite.

Atunci vedeam misterul, dar nu-l înţelegeam,
Îl simţeam în spate, gândirea mi-o îngheţa
Acum însă mă înconjura, inima abia-mi bătea,
Simţul cel mai de preţ îmi fura.

Stătea în faţa mea, când nu-l puteam vedea
Aproape că-i simţeam arzând pe piele,
Privirea lui flămândă, nebună.
Ţeapăn mă fixa, întunecat şi fără inimă.

poezie de A.I. Raluca Băceanu (8 februarie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia este ciupirea coardelor inimii şi slobozirea muzicii divine cu ele...! Poezie este sfinţenie, solitudine şi ispita vieţii iluzorii, este farmec al privirii îngerilor şi nebunia căderii în neantul simţurilor!

citat din Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Note curbe

În ploaia care cade peste urbe
nu-i nici tristeţe, nici melancolie,
ba chiar, pe strada mea, e-o bucurie
în dansul unduit pe note curbe.

Nu este-un dans timid, e-o revărsare
de simţuri ce-au tânjit spre-o altă viaţă,
uitată de-a necazurilor gheaţă,
e dansul inimilor visătoare.

Nimic în dansul tău nu e pervers
şi totuşi, din figura ta, din straie,
se simte spre iubire un demers.

Desculţă, arcuindu-te în ploaie,
îmi pari chemarea unui univers
în care tu eşti singura văpaie.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!