Citate despre iubire și recoltă
citate despre iubire și recoltă (inclusiv în versuri).
Bine-ai venit, stimată Doamnă,
Cu gând și inimă curată,
Îți mulțumesc, iubită Toamnă,
Pentru recolta cea bogată.
catren de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- pace
- Pacea este recolta iubirii, deoarece războiul este rodul urii.
definiție de Joan Walsh Anglund
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânt
În floare vreau amprentele iubirii
Insectelor ce-și duc la stup recolta,
Vreau urma sângeroasă-a amintirii
Ce-a dăruit-o lutului revolta.
Vreau dorul tescuit din har în luptă
Vreau aripa ce mai schițează zbor
Chiar dac-a fost de vânt ori luptă ruptă,
Dar tot s-avântă către viitor.
poezie celebră de Mihai Beniuc din Lupta cu îngerul
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubiri de stele partea a VII-a
Pe colțul-alb al fluturelui stea
Ninge tăcut cu fulgi de catifea...
Iubire nepermisă, călătoare
Transcendental... Și nu mai e culoare
În universul dintre noi și stele...
Și nu mai e nici ură, nici păcat.
Pe drumul alb al fericirii mele
S-a risipit motivul "vinovat".
Din lacrimile albe, ceruite,
Un alt sistem celest s-a înființat,
O lume de iubiri și de poveste...
Și timpul s-a oprit... Ce minunat!
Pe sânul tău eu am pictat săruturi...
Cu buzele, vin să-mi culeg recolta,
Căci am trecut spre alte începuturi
O viață-mi e de-ajuns a fi Golgota.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Victorie fulger
Pasărea sapă ogorul,
Șarpele seamănă,
Moartea ameliorată
Aplaudă recolta!
Pluto în ceruri!
Explozia în noi.
Acolo doar în mine.
Nebun și surd, cum aș putea să fiu mai mult?
S-a isprăvit cu sine-însuși, cu fața schimbătoare, s-a isprăvit cu anotimpul pentru flacără și anotimpul pentru umbră!
Odată cu ninsoarea lentă coboară și leproșii
Deodată dragostea, egală teroarei,
Cu-o mână nevăzută încă oprește focul, saltă soarele pe cer și ne clădește iar Prietena.
Nimic nu prevestea o existență atât de viguroasă.
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebi oamenii ce vor și ei spun că vor bani, iubire, sănătate cu niște garnitură de vocație și încredere în sine. Apoi le spui oamenilor să învețe despre inima și sufletul lor, să învețe despre empatie, să se cunoască mai bine, să își dezvolte abilități de personalitate, să învețe să asculte, să facă multă muncă interioară. Oamenii nu au timp și chef de muncă interioară. Ei vor rezultate exterioare fără muncă interioară. Până când nu înțelegi corelația dintre cele două vei aștepta să culegi roadele fără să fi plantat și îngrijit recolta. Cum se numește omul care vrea să culeagă fără să planteze și să îngrijească?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar iubirea
Eu am crezut, de când mă știu, și am simțit și-am vrut și am iubit
Ca, pestetot, pe unde am umblat, să am ceva de spus, de luat, de dat!
Eu am pretins, de când mă știu, că, a zidi iubirea, mi-e datorie castă,
Fără putință de refuz, prejudecăți, tăgadă, pretext de inutilitate!
Ca și cum Fericirea ar fi iubirea însăși, Omul etern, credința, viața!
Dar dac-ar fi ca, toate-acestea să nu mai dea speranței niciun credit,
Și, mâine, între oameni, inoportună să devină, iubirea pe Pământ...
Și, dacă singur-aș citi, cândva, îndemnuri la iubire, bunătate, omenie
Și, nimeni să nu mai vrea să-adune în ființă Fericirea, fir cu fir,
Ca și cum astăzi, Omenirea n-ar mai avea oameni adevărați pe Tera,
Eu, totuși, aș rămâne-aici să dau, să întregesc, să cred, să împlinesc!
Aș sta aici etern, să semăn, să plivesc, să recoltez grăunțe proprii!
Dar, când efemeritatea, inutil, bizar m-ar sechestra eternității,
Țărâna-mi, ireversibil, coagulant, credibil s-ar preface în iubire!
Ca și cum, doar iubirea ar fi utilul, legitimul sentiment al omenirii!
poezie de Iulia Mirancea
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă 2014
După o vară destul de fierbinte,
Iată că a sosit o toamnă cuminte.
Anotimp blând pe alocuri ploios,
În care culgem recolta, ce-i de folos.
O toamnă cu alegeri prezidențiale,
Ce nu par a fi deloc senzaționale.
Aceeași mizerie în politica românească,
Nimic corect, doar banul să crească.
Mă uit pe geam și văd frunze pe pământ,
Copacii sunt dezbrăcați, de puternicul vânt.
Monotonia se așterne în fiecare seară,
E toamnă, și iarna cât de curând o să apară.
Anotimp romantic pentru cei îndrăgostiți,
Căci doar prin iubire oamenii sunt sfințiți.
E timpul să ne luăm rămas bun de la natură,
O să vină frigul și ne vom retrage la căldură.
poezie de Ovidiu Kerekes (9 noiembrie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recolta din gânduri
nori albi pufoși plutesc pe cer
în curând se vor așterne ploi
e toamnă blândă și încă mai sper
că nu o să aducă valuri de nevoi.
strânse-s în cămări recoltele de toamnă
și-s mii de nunți cu miri îndrăgostiți
e pace în lume și asta înseamnă
că oamenii sunt tot mai fericiți.
toamna e cochetă în costum pastelat
lauri ruginii poartă pe tâmple
lieduri răsună în lung și în lat
bucuriile vieții sunt tot mai multiple.
am strâns în suflet bogatele gânduri
se transformă-n slove rânduri rânduri.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transfigurând tăcerea
cerul s-a extins și în sufletul meu
constelații de stele vibrează ne-ncetat
cu credință pură îl cuprind pe Dumnezeu
absolutul iubirii mereu am căutat.
gânduri se strecoară în culorile toamnei
dragostea din aer o respir în plămâni
mă simt pătrunsă de lumina icoanei
transpune pozitiv traiul printre români.
din recolta toamnei îmi extrag puterea
cu soarele pe creștet mă străluminez
dintre sute de gânduri azi alung tăcerea.
un codru de speranțe freamătă în crez.
în noian de versuri transfigurez tăcerea
vise mă îndeamnă luceferi să urmez.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vegheați!
În acest început de septembrie
Cu zilele de culoarea bucuriei,
Fiecare fărâmă de soare mă mângâie.
Amiază. Pe poarta școlii țâșnesc în iureș
Zburdalnici iezi
Copii cu șorțulețe și funte,
În priviri rouă
Și pe fiecare deget
Degetar de cerneală(monorimă albastră).
Vârstă de aur
Muguri de aur.
În poartă, mame. Inima căuș plin de nădejdi
Și tone nerăbdare.
(Unde, unde să comande o pereche ciuboțele
De șapte poști? Să-l vadă mama mai repede mare...)
Ca dintr-o țară a arhivelor,
Fără voie, amintiri se adună.
Acele zile de demult
Crengilor de trandafiri le asemui:
[...] Citește tot
poezie clasică de Sașa Pană din Culoarea timpului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La tinerețe, iubești nebunește, irațional: ești ca Fluviul Galben, din China, în sezonul polios, care se umflă, rupe totul în cale, trece peste maluri, se revarsă de o parte și de alta și mătură totul în cale; la maturitate, iubirea devine rațională în sensul bun al cuvântului, fluviul revine în matca sa, între maluri, se calmează, iar mâlul fertil pe care-l lasă de o parte și de alta a malurilor dă recolte bogate.
aforism de George Budoi din Dicționarul dragostei (4 decembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Călimara
Mi-ai dăruit, frumoasă doamnă, o călimară de argint
Cu două guri întunecate, ca două porți de labirint,
Prin care gândurile mele s-or afunda neștiutoare
Și-adesea n-or găsi ieșire din bezna umedă, la soare.
Cu două guri ca de fântână, din care ultimul meu vis,
Scafandru mic, privind cu spaimă spre fundul negrului abis,
Va încerca, zadarnic poate, s-adune înșirată-n salbe
Recolta de mărgăritare a viitoarelor nopți albe.
În călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini
Ce vor cădea cândva, inerte, pe câmpul alb al unei pagini,
Închipuiri neplăsmuite și gânduri negândite încă
Pe care stropul de cerneală le-nchide-n noaptea lui adâncă,
Cuvinte șterse peste-o clipă, fantome de idei defuncte,
O ploaie miniaturală de-accente, virgule și puncte -
Și-acele negre arabescuri pe care-o vagă fantezie
Sau numai mâna mea distrată le zugrăvește pe hârtie.
În ea, tăcute și smerite stau viitoarele regrete,
Alături de bilanțul zilei și de adresa unei fete;
Scrisoarea de condoleanțe pe care, poate, o voi scrie
Unui amic în doliu după vreo rudă care-i încă vie;
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la iubire și recoltă, dar cu o relevanță mică.
Toate aparatele de fotografiat sunt stricate
M-a sunat să-mi spună
că va muri în curând,
nu înțeleg de ce tocmai pe mine.
O altă zi, un alt apel telefonic banal,
aceleași țigări, același ceai...
Nu am reușit să-mi pierd optimismul încă.
În stația de autobuz nu e azi nimeni,
ceața coboară ușor peste oraș,
fabrica funcționează la capacitate maximă,
toți sunt fericiți
dorm într-un pat cald,
au un loc în autobuz
cu puțin noroc poate se vor bucura
și de pensie.
Gina de la etajul trei
a rămas iarăși gravidă,
Dumnezeu iubește proștii
și insectele dăunătoare.
Bani sunt, dar nu pentru noi,
lăcustele atacă recoltele bogate,
[...] Citește tot
poezie de George Cătălin Cudalbu (20 ianuarie 2017)
Adăugat de George Cătălin Cudalbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă proștilor
Motto:
Cu prostul care n-are școală
Te lupți puțin și-ai câștigat.
Dar duci o luptă colosală
Cu prostul care are școală!
De-ar fi să-i luăm pe toți la rând,
Și actualii, dar și foștii,
Cei mai deștepți de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROȘTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ți facă-n viața ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare:
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveți atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pribeagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ogorul meu de dor
Hai, vino și culege ogorul meu de dor,
Cămara-mi este goală și-i anul rodiror
Ori poate până-n seară-l vom strânge amândoi
Să nu înceapă norii un recital de ploi!
Te suflecă degrabă căci pe ogorul meu
E rouă -bat-o vina- și-am lăcrimat-o eu
Iar de vreun spin obraznic, în palmă îți va sta,
Să nu te dai bătută căci ți-o voi săruta!
E soarele șăgalnic, adie vânt ușor
Și-atâra de bogată recolta mea de dor
Și tu așa frumoasă cu părul despletit
Pe-acest pământ cu doruri din patimi de iubit!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mijlocul toamnei...
Un verde mai rar
Mai mult doar din var,
Un galben pistrui
Pe dulce-amărui,
Zăplaz roșiatic,
Prind jocul cromatic...
Covor fâșâind
Pășit gâfâind,
Voal cenușiu,
Îmbibat pardesiu,
Idei ocupate
Și munci recoltate...
Penaj croncănit
Puțin ciripit,
Pereți afumați
Dovleci animați,
Bobițe zdrobite,
Priviri cherchelite...
Prin zvonul de știri
Aceleași iubiri,
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capriciile toamnei
toamna s-a strecurat sub tâmplele mele
cu damigeana plină de vin euforic
lumina duioasă trece prin perdele
pe masa de scris e un poem retoric.
recolta de prune s-a transformat în țuică
în satele ticsite de de pură hărnicie
și-s nunți în cămine și-i toamna voinică
dragostea rurală se scurge în vecie.
emoții de toamna le ascund sub nuc
livada cu meri are haina nouă
răsună sub sălcii cântecul de cuc
din crizanteme albe curge încă rouă.
trăiesc o toamnă blândă de poveste
și transform în slove visele celeste.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantezia toamnei
toamna îmbrăcată-n rochie de cașmir
se plimbă pe alei cu ploaia pe tâmple
din palme i se scurge cerescul mir
revarsă bucurie peste lucruri simple.
cordon de frunze ruginii poartă la brâu
nostalgice covoare așterne la picioare
pregătește-n taină recoltele de grâu
cu elixirul dragostei umple ulcioare.
la festivalul vinului se prinde-n horă
recolte de fericire etalează-n târg
fantezia toamnei este multicoloră
pictori și poeți o prezintă cu sârg.
se strecoară-n vers ca-ntr-un castel
mândrie lucidă cu trup de pastel.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem în lumină
puterea poeziei mă imobilizează
cred că las în urmă lumina ei blândă
cred în versul meu împletit cu rază
destramă beznele ce stau la pândă.
sentimente în versuri sunt mândre izvoare
anii mi-au adus și amar și dulce polen
dar m-am înconjurat cu multă splendoare
și-am câștigat în lume mirabil teren.
am împlinit în viață tot ce am dorit
toamna mea-i prolifică, plină de recolte
suflet mereu flămând naturi am iubit
veșnicia iubirii și-n cer să se dezvolte.
voi scrie în lumină până la asfințit
și-n moarte printre stele voi recompune bolte.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre iubire și recoltă, adresa este: