jurnalism şi tipografie

editor de ziar

Editorii de ziar sunt oameni care separă grâul de pleavă şi apoi tipăresc pleava.

definiţie clasică de Adlai Stevenson
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni comit crime pentru niciun alt motiv în afară de acela de a-şi vedea numele tipărit în ziar.

citat clasic din Gustave Flaubert
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziarele sunt nocive, te distrag de la lecturile serioase. Tipăresc ce n-ai nevoie să afli, tot felul de fapte rele, iar cel care citeşte gândeşte despre sine: "Iată ce bun sunt eu!"

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcia provoacă suferinţă, iar dorinţa mea de a corecta lucrurile poate părea romantică dacă nu chiar naivă pentru al treilea mileniu.

Am cumpărat ziarul în fiecare zi de când sunt la Roma, dar din păcate pentru tipografii, în ultimii ani am trecut cu toţii la informaţiile digitale.
Personal, nu-mi pot imagina o dimineaţă devreme fără ceai cu lapte şi ziar.

Camelia Opriţa în Palimpsest, (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina: Vrei să ştii de ce mor cititorii? Din cauza ştirilor! Unele sunt toxice! Altele, şocante. Mijloace de informare în masă se transformă treptat în mijloace de distrugere în masă...
Mişu (exaltat): Minţi! Ziarul nostru e aşteptat de milioane de oameni! Foamea de senzaţional e de nestăpânit! De aceea presa este nemuritoare! Haite întregi de cititori flămânzi pichetează tipografiile!
Nina: Serios?
Mişu (declamă): Orice luptă e-n zadar
Nici o zi, fără ziar...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai bună utilizare a unui ziar este să tipărească cea mai mare cantitate de adevăruri importante - adevăruri care vor face omenirea mai înţeleaptă, şi, deci, mai fericită.

citat din Horace Greeley
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt aproape cinci secole de când invenţia lui Gutenberg a pus la îndemâna oamenilor mijlocul rapid de comunicare a ideilor. Tipografii au luat locul scribilor, cartea, dintr-un obiect de lux rezervat doar oamenilor foarte bogaţi, a devenit un mijloc de cultură populară. De la ziarele-manuscrise – "avvisi", mijloc costisitor al regilor, bancherilor, ca Fugger, de a informa şi a se informa, ziarul modern este la îndemâna celui mai sărac care participă nu numai la viaţa statului căruia aparţine, ci şi la viaţa planetei.

Pamfil Şeicaru în Istoria presei, O încercare de sociologie a presei (2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Samson: Ce impertinenţă! Tocmai intram în sediul guvernului, cu geanta plină de probleme sociale, când acolo, o fiinţă minoră, un pârlit de locotenent major îmi cere legitimaţia! Ai înţeles? Vrea să mă legitimeze pe mine, pe majestatea mea, deşi portretul meu e tipărit e în toate ziarele centrale!
Lili: Uluitor!
Samson: L-am izbit cu putere de perete, să-l trezesc la realitatea românească. S-a ales cu dublă fractură de claviculă! Un fleac! Spune tu, Dalila, ce nevoie are un locotenent major, de claviculă?

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O eroare tipografică s-a strecurat într-o zi într-o publicaţie social-democratică. În reportajul cu privire la o anumită solemnitate, se putea citi: "Am remarcat, printre cei prezenţi, pe Alteţa sa, Kornprizul" (în loc de Kronprinz, prinţul moştenitor). A doua zi, ziarul a încercat să dea o rectificare; scuzându-se pentru eroarea sa, scria: "fireşte, am voit să spunem Knorprinz" (de asemenea, în loc de Kronprinz). Vorbim, în aceste cazuri, de un geniu rău care trage sforile greşelilor de tipar, de spiriduşul din caseta tipografică, expresii care depăşesc semnificaţia unei simple teorii psihofiziologice a erorilor de tipar.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu: Alo! Tipografia? Ziarul nu e gata, oameni buni! De două ore aştept nişte ştiri de ultimă oră... Aveţi şi voi răbdare... Serios? Aţi fost încercuiţi de cititori? Vor ştiri proaspete? Daţi-le şi voi nişte ziare mai vechi! Cititorii noştri nu sunt pretenţioşi! Citesc orice! Îmi pare rău! Trebuie să rezistaţi!

replică din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu (ridică receptorul): Alo, Tipografia? Aveţi fraţilor, răbdare! E doar şase fără un sfert... Ce să tipăriţi? Ziarul nu e gata!... Dar nici ziua nu s-a terminat! (Închide telefonul.) Nina! Am nevoie de ştiri...
Nina: Şi interviul?
Mişu: Îl voi înlocui...
Nina: Cu ce?
Mişu: Nu ştiu cu ce! Ceva grafică... Nişte integrame! O natură moartă...
Nina: Natură moartă? Pune poza primului ministru!
Mişu: Nina! Te rog să încetezi cu aluziile politice! Suntem ziar independent, autonom şi echidistant!
Nina: Şi autocefal...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada preţului cu colţi de argint

Redactorii-şefi iubitori de cultură
Să-şi vândă revistele încă sperau,
Adânc detestând a spinării curbură,
Scriau, corectau, tipăreau şi ziceau:

- Veniţi să citiţi la chioşc de ziare
Articole, versuri, umor, ca şi proză,
Ce zilnic susţin un tiraj ce nu-i mare,
Dar face să fie viaţa mai roză...

- Dar costă o groază, spunea difuzarea
Şi banii sunt rari prin cultură pe-aici,
Mai bine (la alţii aşa creşte vânzarea!)
Tipărim porcărele şi goale pisici.

Redactorii, însă, sperau cu oftatul
C-o să investească-n cultură şi statul.

- Priviţi cum înghite pământ ca şi cer,
E preţul uriaş în bancnotele noi,

[...] Citeşte tot

parodie de Corneliu Vasile din Epigrame şi alte versuri umoristice, după Ştefan Augustin Doinaş (septembrie 1996)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţa vine

cu parfumul ei înainte de prima
ţigară din care tragi cu sete
la aburul cafelei
cercetezi primele ştiri
în format electronic şi te apucă
nostalgia după ziarele tipărite
şi creierul te duce la mirosul
hârtiei imprimate seara târziu
când unii oameni fac dragoste
sau mor după bunul plac
primele raze de soare le vezi
preocupat mai mult de ştirile
politice şi ultimele decizii tâmpite
luate de cei aleşi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aniversarea celor 54

de ani ai mei a venit
cu poezie de amor bolnav
stau în camera cavou
fără marijuana şi vodcă
iubita a şters-o în state
să se facă actriţă celebră
aproape o sfârşeşti singur
fără ţigări sau ketamină
o să citeşti în ziarele de mâine
moartea ta de azi
lângă soba de fier rece
ca o nordică scăpată
pe un sloi de gheaţă

o să afli că nimeni nu mai
vinde ziare tipărite
de zeci de ani lumină
fac bani dimineaţa
pornind propria matriţă
cu trabucul în colţul gurii

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişu (exasperat): Trebuie să fie tipografia... Nu mai pot, Nina!... Simt că-mi cedează frânele...
Nina (se aruncă asupra lui): Mişule! Desfrânează-te şi tu puţin! Lasă telefonul să sune! Suntem tineri şi plini de elan! Dă-l dracului de ziar! (Se întinde peste el.) Muncim pe brânci! Ne spetim pentru a spori miliardele unor milionari de carton... Aşa nu se mai poate... Avem şi noi dreptul la puţină viaţă personală... (Îl sărută.)
Mişu: Te iubesc, iubito... (O sărută.)
Nina (îl imită, plină de dragoste): "Te iubesc, iubito!"... Scumpule! Te rog frumos! Fără pleonasme...
Mişu (drăgălaş): De ce mă întrerupi?
Nina (oficială): Corectura intră tot în obligaţiile mele de serviciu...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger persecutat

Noi, Dimitrie Stelaru, ne-a fost străină Iubirea
Noi n-am fost mângâiaţi decât de Dispreţ;
Cât mai ai de gând, înger persecutat, cât mai ai
Să-mi ningi în Mai cu Decembre?

Ne-am scris stihurile pe foi de ambalaj,
Pe şerveţele, pe manşete de ziare –
Toţi ne-au respins, aroganţi,
Toţi, toţi...
Cu fiecare încercare ne umileam
Şi plumbul ni se făcea şi mai bont

Trufaşi editori ne-au trântit uşa-n nas
Ordonând paznicilor să tragă zăvorul,
Încadrându-ne după strâmbele lor tipare la
"Grafomani, scribi, aiuriţi! Caracuda simţirii,
O casă de cultură ajungă-le! Exclus editură!"

Cândva – între coperţile unui volum colectiv
Ne vom găsi numele tipărit şi vom muri de fericire,

[...] Citeşte tot

parodie de Constantin Ardeleanu, după Dimitrie Stelaru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celular

E drept că azi e necesar
Ca fiecare,-n orice loc,
La lucru,-n gară, la talcioc,
De e şomer, milionar,
Aiurea chiar, fără vreun scop,
În China, Peru sau Maroc,
Să aibe-un celular,

Fi'n'că ştiinţa ne-a adus
În ritmul ce evoluăm
Acolo-ncât nu ne mirăm,
Din răsărit până-n apus,
Chiar de plătim de ne uscăm,
Cu Polul Nord să discutăm
Şi chiar un pic mai sus...

Că, frunzărind ziaru' local,
Găsesc... să-l ierte Dumnezeu (!)
Pe cel mai bun amic al meu
Ce–l doar văzui marţi, la Predeal...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către Silvia, Secretar General în retragere

(la prima suflare)

"Încurajare"
când mă gândesc la ideea asta de încurajare
o simt cum mă trage dinspre Interior înspre Exterior.
Este un îndemn de a ieşi din tine însuţi.
De a te scoate din minţi cumva.
Câte minţi? De ce "minţi"?

Curaj. De exemplu când vezi un politician vorbind la televizor
să crezi pentru o clipă că el e de fapt un prinţ din poveste
visător, curat, iubitor, pur, sincer, credul, îndrăgostit
dar blestemat de o vrăjitoare
şi transformat în spurcăciunea care gâlgâie acum pe ecran.
Iată curajul.
Să patinezi adică pe fundul prăpastiei întunecate
pavate cu muci de copii. Copilule.
Copilotule al meu.
Rătăcitor.

[...] Citeşte tot

poezie de Şerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobodiness menhir

Veioza luminând serafic filele văratice ale amurgului
Biped distilând mila din ciorchinii lacrimilor
Inspiraţie fugitivă (...)
Culori necontinuate de nimeni pe cenuşii pânze acoperite de praf
Poate doar albastrul fiecărei înserări licărind în negrul frunzelor
Vopseaua abajurului aerodinamic reflectându-mă
(...)
Happening iniţatic desenându-mi o ideogramă pe faţă
Pe birou rămurele de busuioc şi pete de culoare
Câteva piese de jazz incandescente precum steagul Revoluţiei franceze
Când nu ne mai rămâne nimic muzica ne inundă urechile
Unghie înnegrită de uşa tramvaiului radioul devenit lichid
Litere carolingiene acoperind hârtia ruptă a curburii becului
Reflectoare holbate peste iarnă în oraşul devenit ceaţă şi întuneric
Statui înţepenite hierofantic printre oglinzi
Bronz acoperit cu tatuaje de oxid pe chip
Muze gracile însufleţind templele în paragină
Singurătate totemică strălucind în stelele duble ale privirii omului
Din faruri rotunde efemer ţâşnesc fascicole verzi
În intersecţia năclăită de noapte

[...] Citeşte tot

poezie de Felix-Gelu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!