legi şi sacrilegiu

Generalii

Motto: În cei 30 de ani de independenţă,
R. Moldova a "fabricat" 84 de generali.
Ziarul National. md

ţine-ţi minte în vechime

evul mediu-feudal

si iobagii-(azi puime)

si boieri-(azi generali?!!)

pân-mai ieri (azi or sa nege)

- feudalii- generali

îl slujeau pe-un "hoţ în lege "

hoţul- rege- ei vasali

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (30 mai 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recepţia

Motto: Plahotniuc a sponsorizat recepţia ambasadei României cu ocazia Zilei Naţionale

Pân-şi ambasada Ţării mele
S-a-nfruptat cu cenţi de la bastard
Înţeleg - o mână să mai spele
Însă cum să speli un miliard?!!

Chiar să n-aibă Ţara vin şi pâine
Să le pună-n masă la recepţii
Un şoric din pestă ei porcină
Nu mai zic de sarea din concepţii

Nu mai zic nimic de Centenarul
Ce-a ajuns prilej de sacrilegiu
-Să-l sponsorizeze ordinarul
Şi hapsânul nostru hoţ în lege

Nu mai zic nimic că România
Are-n teritoriu ambasadă
Ţara cu popor în begenie

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uimiri

Ne ruşinăm de actul sexual
Elogiind apoi maternitate
Şi naşterea ca pe o sanctitate...
Cât este de paradoxal.

Sex experimentăm şi lingual
Cu gusturi de fantasme inedite
Uitând de micţiunile-otrăvite...
Cât este de paradoxal.

Adulter e adesea imoral,
Perversităţile nu-s sacrilegii
În patul nupţial, ofranda legii...
Cât este de paradoxal.

Preocupaţi de apetit oral
Interesaţi de ce ingurgităm,
Ne-ascundem dacă defecăm...
Cât este de paradoxal.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recepţia

Motto: Plahotniuc a sponsorizat recepţia ambasadei României cu ocazia Zilei Naţionale

Pân-şi ambasada Ţării mele
S-a-nfruptat cu cenţi de la bastard
Înţeleg - o mână să mai spele
Însă cum să speli un miliard?!!

Chiar să n-aibă Ţara vin şi pâine
Să le pună-n masă la recepţii
Un şoric din pestă ei porcină
Nu mai zic de sarea din concepţii

Nu mai zic nimic de Centenarul
Ce-a ajuns prilej de sacrilegiu
-Să-l sponsorizeze ordinarul
Şi hapsânul nostru hoţ în lege

Nu mai zic nimic că România
Are-n teritoriu ambasadă
Ţara cu popor în bejenie

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irosiri

N-aveam nevoie de calculatoare
De creiere în timp am fi păstrat,
În loc de-al fi distrus pe cel ce moare
Şi din gândire-am fi recuperat.

Trăim perpetuând vechi sacrilegii,
Tot ce-am produs, lăsăm mereu să moară.
Reluăm la infinit, reluăm, povara legii
La nesfârşit, mereu e pentru prima oară.

Ne comportăm la fel ca egiptenii
Din hău de timpuri imemoriale;
Distrugem creierul de sute de milenii
Păstrând doar trupuri, oase, ţoale, oale.

Ca ei decerebrăm materie de liric,
- Nici cel puţin nu mai îmbălsămăm -
Atribuim doar corpului valori, empiric...
Nici simpla informaţie n-o mai păstrăm.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântul XII

Abia sfârşi fericea făclioară
cuvântu-i ultim şi-ncepu, zburând,
în roat-a se-nvârti divina moară.

Dar n-a-ncheiat deplin o roată, când
veni s-o-ncingă altă roată sfântă,
şi-n cânt şi-n joc acelaşi tact urmând,

un cânt ce-ntrece-n toate câte cântă
şi muze-aici şi-a mărilor femei,
cum raza primă-ntrece pe-o răsfrântă.

Şi,-aşa precum şi norii supţirei
fac arcuri paralel şi-ntr-o coloare,
când Iuno dă poruncă servei ei,

iar cel îngust dă celui larg lucoare,
precum fu glasul nimfei mistuite
de-amor aşa ca negura de soare

[...] Citeşte tot

cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Paradisul, traducere de George Coşbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu carul... alegoric

În fine, avem cu ce să ne mândrim şi noi acum
Că nu mai suntem ca înainte îngrădiţi în drepturi
Şi aşa am devenit încrezători să alegem drum,
Uitând justiţia, pe drept şi, ţara ne-am făcut-o acareturi,
Chiar de lucrăm şi acum tot pe la Stat... degeaba,
Avem mai mult curaj, tupeu să ne luăm partea parte
De averi... proprietari privaţi, ne-am repezit să punem laba,
Ca niciodată în viitor vreun cineva a nu ne mai desparte.
Pe alese ne-am numit indispensabili, strânşi pe corp de ţară
Şi legile avem proprii acum, interne numai nouă, intestine,
Ne vânzolind de-o cumetreală sănătoasă şi altora adversară,
Să moştenim pe veci pământul sfânt, cu tot ce pe el ţine.
Pe patrie am curăţat-o bine de învechit, de multe fiare
Şi de păduri la fel, căci de la sine-i înţeles, nu ar mai fi de nevoie,
Cum şi atâtea poluări de fabrici, de uzine, ar fi rănit, cum gheare,
Natura noastră, un sacrilegiu, ce-am oprit... "Pe aicea nu e voie!"...
Şi, banii strânşi, anapoda puşi la ciorap din etnice cutume,
I-am scos pe piaţă, îi făcând tezaur, piramide am făcut bănci,
Ce le-am golit să facem loc la alţii noi să vină, aşa cum e-n întreaga lume
Şi tunuri grele am inventat, să spargem bun comun, obştesc... dârji, încleştaţi în fălci.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 februarie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!