Citate despre lumină și înot
citate despre lumină și înot (inclusiv în versuri).
Data: Doamnă consilier, știți că holospațiul poate fi programat să recreeze un mediu oceanic?
Deanna Troi: Data, pur și simplu nu e același lucru. Ai înotat vreodată în lumina lunii?
Data: Se poate înota în lumina lunii?
replici din filmul serial Star Trek: Generația următoare
Adăugat de Laura Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumini și umbre
Într-o mare de iubire
înoată cuvintele.
Strălucesc în valuri, șoapte,
luna-și spală pletele...
Sar delfini în joc de unde
din adâncuri, vești suind
și-n sinusoida asta,
eu renasc mereu, murind.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Instantaneu
Îmi plac fotografiile - la ceasul
când se preschimbă-n tigri: fiecare
își ține-n gură halca ei de timp.
Noi înotăm - în ochii lor: zâmbind,
mai facem gesturi mari și luminoase
sub cerul înflorit...
Dar dedesubt,
Însângerată, apă fără umbră
ne-a și vărsat într-o bulboană sumbră
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este fluturul
Primăvara să se nască, ca roza să treacă,
Pe-a zefirului aripi să înoate în văzduh,
Și pe sânul floricelei de-a se legăna să-i placă...
Hrana să-i fie lumina și a mirosului duh.
Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare
Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare...
Iată soarta fericită fluturașului vremelnic,
Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește,
Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic,
Și apoi, zburând în ceruri, acolo se liniștește.
poezie celebră de Lamartine, traducere de Constantin Stamati
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Audioteca Citatepedia
Recită: Michelle Rosenberg
În noaptea asta de lumină (II)
E senin și luna-i plină,
Stelele pe cer se-aprind.
În noaptea asta de lumină
Copiii pornesc colind.
Prin troiene ei înoată,
Cad, se scoală, iar pornesc.
Ajung și la mine-n poartă
Și mă-ntreabă de-i primesc.
În lumina din fereastră
Le-am făcut un semn cu mâna:
-Hai, ziceți colinda voastră
Că se luminează-acuma.!
Îi poftesc apoi în casă,
La căldură și lumină.
Le așez covrigi pe masă
Și-o bucată de slănină.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (20 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
E totul rânduit să se întâmple
Cum să trăiești frumos fără iubire,
Cum să visezi, să umbli, ori să zbori,
Cum să cuprinzi neliniștea din zori
Și pacea din amurg dintr-o privire?
Cum să înoți prin mările de flori,
Cum să te bucuri de întreaga fire
Și viața ta să-și afle împlinire
Fără minunea care dă fiori?
E totul rânduit să se întâmple -
Cu simplitatea unei adieri -
Când de lumină sufletul se umple,
Dar dacă-n schimbul sterpei mângâieri
Ghețarii urii se ivesc la tâmple,
Nu-ți vei afla iertarea nicăieri.
poezie celebră de George Țărnea
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oraș portuar
Hei, tinere marinar,
Uită apele marine!
Hei, tinere marinar,
Hai cu mine!
Vrei coniac
Sau vin parfumat?
Te iubesc, vino-ncoace.
Hai, vino la mine-n pat!
Lumini calde, tinere marinar,
Cearșafuri albe-n care să înoți.
Pământ solid, tinere.
Albe și sălbatice nopți!
Hei, tinere marinar,
Uită pustietățile marine.
Frumușelule, hai cu mine!
poezie clasică de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coaptă ca un fruct
Coaptă ca un fruct țin lumea în brațele mele,
ea s-a copt peste noapte;
coaja e pielița fraged-albastră
ce se boltește în jur,
și sucul e dulcele, înmiresmatul, încinsul și scânteietorul
șuvoi de lumină.
Adânc mă cufund, ca un înotător, într-un cosmos cu licăr de argint,
botezat pentru maturitate, renăscut pentru noi împliniri,
și uns pentru faptă.
Ușor ca un hohot de râs,
tai cu brațele o mare de miere-aurie,
căreia dor i-e de mâinile mele flămânde.
poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
În această lume
Totul este vechi,
Numai iubirea
Rămâne veșnic tânără.
În această lume
Totul este ciudat,
Numai iubirea
Rămâne veșnic candidă.
Câtă vreme mai există iubire,
Peștele înoată liniștit,
Pasărea zboară lin pe cer,
Noaptea este și ea luminoasă.
Dacă s-ar pierde iubirea,
Totul ar fi ca o harpă cu coardele rupte,
Ca un opaiț fără ulei
Și s-ar face frig în plină vară.
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înotând în pielea goală
La Capri, pe partea dinspre sud vest,
am găsit o grotă micuță, necunoscută,
unde nu erau oameni și am intrat în ea,
lăsând trupurile noastre să-și piardă
toată singurătatea.
Toți peștii din noi,
au evadat pentru un moment.
Peștilor reali nici nu nu le păsa.
Nu le deranjam viața personală.
Treceam în liniște peste ei
sau pe sub ei, eliberând bule de aer,
balonașe albe care se ridicau la suprafață
spre soarele care lumina ambarcațiunea
în care barcagiul italian dormea
cu pălăria trasă peste ochi.
Apa era atât de clară încât ai fi putut
citi prin ea o carte.
Apa oferea o astfel de flotabilitate
[...] Citește tot
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare de ziua ta
În salba anilor de aur,
S-adaugi veșnic daruri.
Cărări de fericire
Să calci ades în viață,
La gât să îți atârne numai lauri.
Și brațul tău puternic
Să înoate în torentul vieții
Tot mai bine,
În casa ta să lumineze,
Doar faruri înțelepte
Și iubiri creștine.
Când poposești pe-al vieții prag,
De bătrânețe lungă,
Cu litere de aur
Istorii despre tine să citești,
De care să fi mândră,
Că n-ai trecut prin viață,
Fără să lași în urma ta ecouri.
poezie de Valeria Mahok (6 septembrie 2005)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastrul Cerului
Privesc albastrul Cerului
Parcă-s ochii Visului!
In clocotul gândului,
Pe valurile norilor,
Aș vrea să urc și să cobor
Până la inversarea Timpului
Și Începutul Începutului!
O să înot printre Planete
Voi sfida Timpul cu ele.
Împrumut, Lebăda albă o voi cere,
Ca să plutim pe Marea Galaxiilor Semețe
Până când Farul Veșniciei
îl față ne va lumina.
Ancora Speranței atunci o vom arunca,
Lângă El vom acosta,
In Lumina Sa ne vom îmbăia
Până când in Lumină și noi ne vom transforma...
[...] Citește tot
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și poate de aceea...
Și poate de aceea, că nu suntem metalici
și nici încetiniți, și nici lemnoși,-
de aceea poate, când cocoșii galici
se bat cu penele-nfoiate și frumoși,-
noi ridicăm din noi, un glob de gând spre vid
și-l sprijinim în pălmi, deasupra, sus,
și soarele se alungește spre el și își deschid
încă ceva din ele
luminile de nespus.
și se curbează câmpul supt, spre globul
acesta, doritor,
și viitorul își întinse leneș lobul
înspre prezent, rupându-se din viitor
De-aceea poate apărăm mai palizi,
și-n largi mișcări orizontale, de înot,
un glob de gând întindem, tot și tot
mai sus, spre sorii candizi...
[...] Citește tot
poezie celebră de Nichita Stănescu din Roșu vertical (1967)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc la lumina
jarului de țigară aprinsă în noapte
știi că te doresc și nu pot
sta departe de ochii tăi
de buzele tale voi trece munții
și marea înotând nebunește
apoi o să rămân încovoiat
deasupra ta să te protejez
de toate
de nimic
te iubesc la lumina unui far
de mașină aproape stins
vom privi amurgul și răsăritul
îmbrățișați vom uita
de toate
de nimic
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înotând în alb
Din fiecare cuvânt curge
râu de lumină
ca o hartă
ce trebuie descifrată.
Un cifru de foc
ce topește cerul de gheață
al necunoașterii
și al neputinței.
Spre vindecarea binelui
trebuie dezlegat adâncul neștiut
a unui ocean
de alte cuvinte...
Dezlegând misterul
neștiind să înoți,
mori sufocat
în anonimat.
[...] Citește tot
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra copilăriei
Am învățat să înot prin viață și totuși,
adesea mă înec în valurile dorului
ce nasc din vântul uitării, din depărtări,
dintre cripte de mult ruginite.
Vântul acesta,
din când în când își drege glasul
și șuieră în tivgă chemarea,
o țipă!
În piept îmi crește un înger
și inima-mi plesnește de lumina lui,
eu duh mă fac îndată și mă evapor
într-o oază doar de mine știută.
Acolo, seara, cântă vesel pitpalacul sus pe deal
și greierul, cu un ecou de pace, îl îngână;
acolo, în vale, cântă broasca la lumina lunii
și stau și-ascult, măi frați ai mei,
ascult cu inima - e simfonia lumii!
[...] Citește tot
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsăritul lunei. La Tismana
Decât în frumoasa noapte când plăpânda-i lină rază
A iubitei mele frunte cu vii umbre colora,
O privelește c-aceea ochii-mi n-au putut să vază,
Lun-așa încântătoare n-am avut a ammira.
Și întâi, ca o steluță, ca făclie depărtată,
Ce drumețul o aprinde în pustiuri rătăcind,
În a brazilor desime, în pădurea-ntunecată,
Pântre frunzele clătite, am zărit-o licurind.
Apoi tainecile-i raze dând pieziș pe o zidire,
Ce pe muche se râdică, locaș trist, nelocuit.
Mângâie a ei ruină cu o palidă zâmbire,
Ca un vis ce se strecoară într-un suflet pustiit.
Apoi, glob rubinos, nopței dând mișcare și viață,
Se-nălță și, dimprejuru-i dese umbre depărtând,
P-ale ștejarilor vârfuri, piramide de verdeață,
Se opri; apoi privirea-i peste lume aruncând,
[...] Citește tot
poezie clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
ULTIMA SCRISOARE
Port în piept culoarea florilor de maci,
Mă înfioară iarna când te strig și taci,
Răsfoiesc scrisori închise sub cheie
Și te caut noaptea prin Calea Lactee...
Ultima scrisoare pe adresa mea
Era încărcată cu luciri de stea...
Era un adio, îmi spuneai că pleci
Înspre veșnicie... timpul să-ți petreci...
Și mi-ai scris atunci în două cuvinte
C-ai zburat cu fluturi până sus pe munte,
Că ți-am fost și apă, că ți-am fost și foc,
Dar te duci la stele... cu puțin noroc...
Eu mi-aplec genunchii, înot prin zăpezi
Îmbrăcată-n roșu... poate-ai să mă vezi
Și-am aprins lumina într-un felinar,
Pată de culoare-n ierni fără hotar...
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acoperire
stau goi la marginea stâncii
tot ce bem, tot ce scoatem din noi
la drept vorbind nu înseamnă prea mult
doar ceea ce e ascuns înseamnă ceva
dar poeții nu știu acest lucru
poate îl știu psihiatrii în halate albe
poate Iisus în cearceaful său de lumină
dar înainte de a mă împinge acolo încă
voi fi în stare să scriu ceva măr copac
măr pară și scrânciob lumina nu curge
lumina este iar ce e înăuntru e viață
mă întreabă ce e de făcut răspund da
pentru a nu o răni poți să-i scrii
ai un picior în izvorul întunecat
cu al doilea calci trotuarul gri și bați
ritmul iar colecționarea zilelor tăcerii
a încetat să mai fie atât de importantă
[...] Citește tot
poezie de Michal Pietniewicz, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dincolo de mare
În momentul când marea este cea mai sărată
Văd
Un om gânditor ghemuit pe o stâncă,
Și nu acel nor al înserării
În nuanțe de albastru.
Dilemele lui
Luminează în turnul farului.
El nu poate înota către țărm pentru că
Spatele lui înrădăcinat în nisip
Este împins înapoi de soarele care apune.
Astfel că în secret el marchează locul unei epave aflate departe
Pe tălpile lui.
poezie de Luo Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumină și înot, adresa este: