Citate despre lumină și sacrificiu
citate despre lumină și sacrificiu (inclusiv în versuri).
Eu vă spuneam de multe ori în timpul ceremoniilor focului: Învățați să descifrați ce se întâmplă în fața voastră. Aceste ramuri negre, răsucite, din care eu am făcut focul, priviți ce produc: câtă splendoare reprezintă acest foc! Atunci, de ce vă încăpățânați să vă păstrați toate ramurile moarte în sinea voastră, în loc să le sacrificați, pentru ca ele să se transforme în căldură și lumină? Ah, nu, cuvântul sacrificiu îi face pe oameni să tremure, le este mereu frică că vor pierde ceva. Ei bine, ei nu vor avea nici căldura, nici lumina.
Omraam Mikhael Aivanhov în Ce este un maestru spiritual?
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea este armonie, dăruire, miez de lumină sufletească, sacrificiu, bucurie, împlinire, spiritualitate!
aforism de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Mama - iubire, lumină, caldură, răsfat, alinare, lacrimă, sacrificiu! Tata - zid, pavază, joc, râs, mândrie, fortă, temeritate, izbandă! Amândoi - un drum, o casă, o poveste!
Daria Dalin în Lacrimile tulipanului, Capitolul 15 (2009)
Adăugat de SUCIU ANDREIA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul și femeia
Bărbatul este cea mai elevată dintre creaturi. Femeia este cel mai sublim ideal.
Dumnezeu a făcut pentru bărbat un tron, pentru femeie un altar.
Tronul exaltă, altarul sfințește.
Bărbatul este creierul, femeia este inima.
Creierul primește lumină, inima primește iubire. Lumina fecundează, iubirea reînvie.
Bărbatul este puternic prin rațiune, femeia este invincibilă prin lacrimi.
Rațiunea convinge, lacrimile înduioșează sufletul.
Bărbatul este capabil de eroism, femeia - de orice sacrificiu.
Eroismul înnobilează, sacrificiul aduce sublimul.
Bărbatul are supremația, femeia are intuiția.
Supremația semnifică forță, intuiția reprezintă dreptatea.
Bărbatul este un geniu, femeia este un înger.
Geniul este incomensurabil, îngerul este inefabil.
Aspirația bărbatului este către gloria supremă, aspirația femei este îndreptată către virtutea desăvârșită.
Gloria face totul măreț, virtutea face totul divin.
Bărbatul este un cod, femeia este evanghelia.
Codul corijează, evanghelia ne face perfecți.
Bărbatul gândește, femeia intuiește.
A gândi înseamnă a avea creier superior.
A intui, simțind înseamnă a avea în frunte o aureolă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Victor Hugo
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sacrificii
descendenți ai marelui neam
de mii de ani
statornici aici
precum Carpații
penetranți prin chiuloasa de plumb
a năpastelor.
timpul ne-a cerut sacrificii
și le-am dat
așa cum dă lumina viață
și stropul de rouă bucurie.
poezie de Marin Ifrim din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia este Lumină și Întuneric! Este înger și demon! Te aduce pe lume; îți netezește calea pașilor; te ridică și te mângâie, când viața te lovește; preia povara zilelor negre pe ai săi umeri și uită a fi femeie, după ce devine mamă. Femeia te învață Arta Sacrificiului Suprem, atunci când în ea predomină partea luminoasă. Și tot femeia este cea ce te determină să te lași pradă instinctelor primare, atunci când Întunericul îi este Călăuza Sufetului. Femeia este Yin și Yang, însă doar ea știe care îi sunt proporțiile acestei dualități.
citat din Rita Drumeș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacrificiul lui Bruno n-a fost zadarnic. Flăcările rugului său au adus puțină lumină în noaptea istoriei.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
În absența culorii
despre ce o să fie
voi scrie cândva
pe giulgiul gri
captiv și el
în frunza subțire
să fie-n oglindă
galop de potcoavă pierdută
în mirajul acelei lumini
cu mult mai adâncă
decât lumina lumânării
călăuză
pe lungul drum
cred c-am să pun cândva
pe pânză
poemul cailor sălbatici
sacrificați
de noaptea minții noastre
ireversibil
[...] Citește tot
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plângea și Crucea însângerată
PLÂNGEA ȘI CRUCEA ÎNSÂNGERATĂ
De noaptea când pe Golgota, Crucea-Și ducea Iisus,
Toată omenirea știe că s-au cutremurat
Pământul și Cerul, de -Fiu ce-a fost sacrificat
Cu voia Celui de Sus.
Dar Iisus îndura chinurile în tăcere,
Cu sângele să spele păcatul necredinței;
Pe om să-l lumineze cu flacăra căinței,
Prin a Sa Înviere.
De mila Lui lăcrima Crucea însângerată,
Când spinii rugului Îi răneau fruntea divină,
Iar El chema pe Dumnezeu, în Duh Sfânt să vină,
Să-i curme crudă soartă.
Doar strigăt din rugăciunea Maicii se auzea
Peste întreaga suflare de la Pământ la cer,
Că numai Tatăl știa de-al Învierii mister,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă (2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre pace aripa
nopții se-ntinde luna-i un pumnal
în geam pătrunde unde zâmbetul
se crapă prin munca lui o așteptare
de-a lungul străzii a izbucnit lumina
pătrunde vidul inimii încet și șoptit
iubirea deschide mugurii ca o revărsare
până la sacrificiu crește iarba
înaltă seara cu greieri care topesc
aerul mișcător în balade se coace
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tărâmul cunoașterii
Lumina se ascute astăzi devreme
Lame bine ascuțite pătrund prin dimineți
Îngrijorate
Despre sărut vom dezvolta percepții luminiscente
Car povara lui Atlas pe umeri de sticlă
Limbi de lumină pătrund prin vitraliile tristeții
Mi-am luat provizii din ieri și alaltăieri
Pentru o simplă călătorie spre îngrijorări
Tărâmul plin de nisipuri umblătoare cere sacrificii
Mi-am luat cântece și dansuri, culori și pensule de toate mărimile, să picteze zâmbete abstracte pe umbra zilei de azi.
Pentru azi ajunge
poezie de Codruța Corbei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hârtiei...
File albe cizelate din esență de stejar
Sper să nu fie uitate sau zvârlite-n vreun colțar,
Ele-au fost și tipărite pentru a ne lumina,
Desenate și gândite, nu pentru-a le-asasina,
De n-ai suflet pentru slovă, prețuire pentru tuș
Ești mai dihai ca o vovă, inutil, fără retuș,
Măcar pune preț pe filă, pentru-n trunchi sacrificat,
Poartă-te cu ea din milă, fi măcar civilizat,
Pune-o într-un raft mai bine, poate-n timp altcineva
Se va îngriji de sine și-apoi se va releva;
De la simpla fabricare pân' la gânduri ce se-aștern
Să iubești natura care îți dă minte în etern!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (3 iulie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învierea
Tu ai știut tot ce ne doare, griji, suferințe și nevoi
Tu, care te-ai sacrificat și-ai fost cruce vie pentru noi,
Ne-aduci lumina sfântă, să putem găsi calea dreaptă
Ne-nalți spre Dumnezeu,, conducându-ne treaptă cu treaptă.
Venim cu sufletul deschis, de Paști să ne împarți lumină
Să pogoare peste noi har și milostenie divină;
De sacrificiu-ți suprem și azi tresaltă mânăstirea,
Iar clopotele umplu cerul, vestindu-ți nemurirea!
În mila-ți nemărginită i-ai iubit pe cei ce te-au trădat
Pentru mântuirea lor, tu crucea pe Golgota ai purtat;
Poate că lumea mult mai frumoasă și mai curată-ar fi
De n-ar fi cei care te răstignesc în fiecare zi!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la lumină și sacrificiu, dar cu o relevanță mică.
Niciun adevăr nu e mai mișcător ca cel lăuntric al animalelor ...
Câinii vagabonzi sunt condamnați la o existență mizeră printre ruine,
insule gigantice de gunoaie.
Oamenii au rămas la fel de nepăsători
de mediul înconjurător; dezinteresați
de a construi o formă de solidaritate
și supraviețuire armonioasă cu tot ce îi înconjoară.
Îndepărtați de poruncile lui Dumnezeu, lunecă
în mijlocul singurătății ca o revărsare neagră a nervilor
într-o lume sumbră și n-au cum să vadă
sinceritatea din ochii animalelor abandonate.
Niciun adevăr nu e mai mișcător ca cel lăuntric al animalelor.
Ele nu destăiunuie nimic, sunt necuvântătoare,
dar devotamentul lor e capabil să topească aerul polar,
să cânte mugurul în inima ierbii.
Și animalele iubesc, sunt gata de a-și oferi iubirea
până la sacrificiu.
Gândiți-vă ce înseamnă un suflet de animal cu zâmbetul larg
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul din lumina condeiului Literatură pentru minte, inimă și suflet
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zborul de noapte
zborul cu fluturii
pare a fi o stare de bine
pentru cei care văd
fântâna în dimineți umbrite
câtă rouă li se scurge din aripi
îngerilor sacrificați
pe altarul de iarbă
și ce stare de bine revine
în ochii străpunși de lumină
ai celor care-au "trădat "
ciutura legănată de vânt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri de noapte
mă pierd în miezul orelor târzii
visul e hoinar nu a venit la timp
dar mă scufund în val de poezii
însămânțez gânduri pe al nopții câmp.
bat bucuria în cui ca pe-o icoană
să mă închin la ea atunci când nu dorm
tremurul privirii se simte-n sprânceană
când aș vrea în lumină să mă transform.
nutresc iluminarea fără să mă sacrific
steaua mea e prezentă îmi dă imbold
să ating universul iubirii prolific
vibrația luminii coboară spre șold.
târziu în noapte am un gând specific
fluxul creației filigranat în gold.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săptămâna Neagră
tăcerea mieilor, masacrul mieilor
rasa umană e crudă și barbară
curg lacrimi grele din lumina ochilor
blândețea se stinge ca viața amară.
Săptămâna Neagră e însângerată
nu pot să fac nimic să schimb ceva
măcar o făptură curată și nevinovată
să o ascund în sufletul meu undeva.
sunt și eu oaie în turma lui Hristos
îl urmez îndeaproape cu mare credință
durerea mieilor o simt până la os
de-ar fi sacrificiul un sens de biruință.
de s-ar transefera candoarea de la miel la om
miracolul Înălțării ar răsuna în atom.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adagio
iubirea Lui Hristos- religie supremă
lumina Lui ne cuprinde pe toți
credința în El e gândire extremă
o apăr de tâlhari de netrebnici hoți.
sacrificiul Sau și azi destramă plângeri
ne vrea pe toți fericiți mereu împăcați
o parte din lume se compune din îngeri
în toate cele sfinte profund implicați.
adagio e poemul cu care-l preamăresc
acoperit cu praful fin de stele
cu vis de zi de noapte îl urmăresc
să îmi dea mântuirea păcatelor mele.
ascensiuni pe spirală capătă noi forme
descopăr astfel cerul cu iubiri enorme.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acatist pentru călăreț
Doamne, ne lăsăm în mila ta,
dar mai tresărim la cotitură,
vremuri infernale vor urma,
hoții de cârlani mai dau din gură.
Cine-a zis întotdeauna "da",
spune "nu" acum și naște ură,
Doamne, pe pământ nu ne uita,
într-un grajd uitat de aventură!
Vremea nu e bună sau ni-i rea,
cineva lucrează în natură
contra lui și-a ei și-a ta și-a mea,
cineva în univers murmură.
Doamne, să ne ai în grija ta
și să ne aduci la forma pură,
să cădem în rai, când vom pleca
din această dărăpănătură!
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din Româniada, 1993-1994 / Trilogia căruntă I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Părinților noștri între esențial și etern
(poem în proză)
Printr-un joc ciudat al luminii, soarele cucerește cerul,
simbolizând avântul implacabil al vieții
care rezultă după marile purificări ale flăcărilor din interiorul lui.
Dar adevărata purificare există în arderile de clipe
ale părinților noștri care mor puțin câte puțin
în flăcările din interiorul lor. Unii mor atât de tulburați în ei,
obsedați de ideea că n-au făcut suficient pentru copii,
murind într-o inconștiență dulce.
Au învățat că dintr-o mare suferință se ridică
iubirea fără margini pentru vlăstarele lor,
dragoste care îi devorează până la moarte.
Le-a fost dat să se nască pentru a răsări din ei altă viață,
deși sufletele lor sunt adevăratele flăcări ale unui soare invizibil.
Când îi apasă pământul, copiii descoperă neliniștea metafizică
și un timp se lasă dominați
de aceeași adâncire între esențial și etern.
Iată-mă la căpătâiul unei lumânări ca o singurătate cosmică,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Cuvântul deschide gândul omului - Editura Sfântul Ierarh Nicolae - 2019 (11 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumină și sacrificiu, adresa este: