lumină şi tornade

* * *

Ca o tornadă mă-ntorc la tine
In lumina iubirii petrec ultimele clipe de fericire
Sa fugim împreuna in noaptea stelara
Păsările cânta la răsăritul soarelui
E vis sau poate lumina ochilor tai
Pe care o voi păstra in amintirea nopţilor de iarna.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cioc, cioc, înserarea iată că a venit din toate umbrele, a început să-şi sărute genunchii
am închis ochi şi am privit ce aproape-i lumina
ce zgomot e in ape
mama plînge din vremi de osîndă
se nasc păsările focului antic
construim castele din nisip pe ţărm
sade pestele ucis şi romantic ca o tornada inima ta vine spre mine
lumina îmi îngheaţă în palme oprind timpii iubirii
m-ai alerg sa te văd dar ce întuneric sferic că o rază neagra
se joaca cu degetul pe nisip cum şarpele adoarme prin iarba.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub crucea-n care vidul putrezeşte

Se-ndepărtează umbra de lumină,
Şi ura de iubire şi dispreţ,
În suflet adevăru-i fără preţ,
Minciuna ne aduce în ruină.

Cuvântu-i de prisos dacă răneşte,
Gândul e un tuci înfierbântat
Pe care amintirea l-a uitat
Sub crucea-n care vidul putrezeşte.

În vis mai latră câinii întristării,
Întunericul se varsă-n vegetale
Când te ascunzi, nu-mi ieşi în cale,
Inima mi-am pus pe culmea zării,

Acolo îngerii cad în genunchi
Din zborul lor pornit între tornade,
Să vadă cum intrăm în canonade
Tăind lumina până în rărunchi.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Episod dramatic

nori negri se înghesuie unul într-altul
acoperă lumina prevestesc furtună
descărcări electrice fulgeră înaltul
în deşertăciunea cu păcate tună.

grindina striveşte splendori în grădină
florile iubirii le culcă la pământ
pe alocuri ploaia cânta în surdină
îi ascult mesajul sculptat pe cuvânt.

când suferă natura plânge şi Dumnezeu
arborii de cristal sunt frânţi de tornade
prin marea speranţei trece un alizeu
cu moartea pe aripi pretinde ofrande.

ne-am bătut joc de planetă e în agonie
omenirea se preschimbă într-o mare demonie.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Universuri paralele

De undeva răsare un univers
Din noţiuni, ce se combină
Un punct subtil, dar pe invers
Din seve stranii de lumină

Alt, infinit cu alte teorii,
Învolburat ca o tornadă
Împrăştiat prin galaxii,
În sunete de serenadă

Srăfulgeră, păreri din zbor
Concomitent, dar în alertă
Când din trecut spre viitor
Nesiguranţa-i tot mai certă

Ca pe-o paletă vie de culori
Apar, aci senzaţii de debut
Se reproduc de atâtea de ori,
Să reclădească un început

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (3 aprilie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătăile inimii pe zăpadă...

Ce zi frumoasă de colind,
Aruncă-ţi braţele în vânt,
Pe tâmple visele-mi aprind,
Toate să fie într-un gând.
Fură scânteia de la piatră
Şi-n suflet aprinde-o tornadă,
Soarele într-o cascadă
Lumină din lacul de ghiaţă.
Scară, curcubeu în soare,
Mă simt şi eu ca o ninsoare
Fură tăcerea la o iscoadă,
Apoi vezi bătăile inimii pe zăpadă...
Şi uite ninge-a nepăsare
Ninge cu fulgi de răbdare,
Cu fulgi de îngeri făuriţi
Ce astăzi şi-au ieşit din minţi...

poezie de Eugenia Calancea (28 noiembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie pe stradă

felinare pe stradă
şi-au pus peruci albe
paradă în nocturnă
imită stele pe cer
un gând fuge rebel
la tine se-agaţă
de ramul de viaţă
pacifist intimist
artist drumul de gheaţă
departe răsfaţă ochiul
ascuns în urechea unui fir
de aţă pe geam cos flori
din culori de fiori
uite-ţi cămaşa până la brâu
cu râuri din râu şi borangic
fulgii peltic se iau la sfadă
luminile străzii
intră-n tornadă
ca pâinea de albă
creşte zăpada

[...] Citeşte tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durere şi foc

E mare spectacol, e sărbătoare,
Ce tinerii cu vervă o petrec,
Muzica cu zgomot şi fervoare,
În raze multicolore se întrec!

Zgomot, ţipete, urlet de plăcere
Ce trepidează-n valuri hala plină,
Chitările cântă, o muzică ce cere
Raze de foc şi fum, lumină!

Amalgam, vise, ce se cerne,
Minţi încinse de muzică nebună,
Zgomotul monstru în versuri terne
Înteţindu-se de strigătul ce tună...

Ţâşnesc artificii-n plafonul încăperii
Ce umple de foc întreaga estacadă,
Începe să curgă de sus, focul durerii
A zilei tragice cu iz de tornadă!

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Dumitrescu (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe mirabile

sufletul meu romantic incurabil
îmbrăţişeaza lumea şi o cântă
freamătul iubirii în mod admirabil
viaţa în Paradis cu minuni mă încântă.

m rog la Dumnezeu să scoată din teroare
planeta noastră cu naturi divine
pacea în lume aş vrea să ia amploare
dragostea de oameni să circule în vine.

nu vreau să se mai nască furtuni şi tornade
clima să fie blândă în patru anotimpuri
doine şi romanţe pentru frumoase serenade
să se-nalţe la ceruri să bucure chipuri.

curcubeie pe boltă să formeze arcade
lumini armonioase să dăinuie în timpuri.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţe iluzorii

Cu inima zdrobită de stele căzătoare
Pierdut în labirintul de hăţişuri sumbre
Avid mi-a astâmpăr setea din recile izvoare
La adăpostul magic al umedei umbre.

Tornade de cuvinte îmi zdruncină gândirea
Prin fraze noroioase înot spre ţărmul vag
Şi-n şubrede speranţe îmi caut nemurirea
Trecând sfios dar sigur ca un cucernic mag.

În visul spre lumină aştept tăcut chemarea
Seninelor clipe ce-au rupt monotonia
Şi-mi amăgesc cu sure iluzii disperarea
Călită-n anii negri sfidând euforia.

În cercul strâmt şi palid îmi ferec existenţa
Cu cioburi de secunde zidite-n nori de scrum
Sub tainice cupole încerc să prin cadenţa
Culorilor din gânduri cu izuri de parfum.

poezie de Gheorghe Burduşel
Adăugat de Gheorghe Burduşel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înger zboară

- cu dedicaţie pentru Pescăruşul Fericirii

Un înger de lumină zboară
Prin fiinţa mea interstelară,
O blândă flacără mai arde,
În a durerilor tornade...

Şi din Pleiade urcă lin
Spre lebăda cu drept deplin,
Ca trecerea prin Univers
Să aibă-n viaţa asta sens.

Prietenia-i un amnar!
Este al vieţii noastre har.
Lăsaţi panerul cu minuni
Să ne-nsoţească în furtuni!

Noi suntem numai o petală
Ce s-a deschis în fapt de seară
Să vadă soarele-apune

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lacrima iubirii

februarie a trecut sau a zburat demult
o amintire roasă de un gând pe calendar
lacrima a curs şi s-a scurs între noi
cuvântul a sângerat la margine de veac
înlăcrimat cerşeam privirea, eu, ultimul damnat
fulgii cădeau în clipe apuse şi târzii
iar mugurii îngheţau în palmă
bătea o inimă pe ram şi ciripitul era taină
curgeau lumini peste timpuri
mă rătăceam prin anotimpuri
mirosea a zăpezi prin pădurile de ieri
căutam o femeie, prin tăceri, aici, pe nicăieri
nu veneai, eu plecam
eram veşnicul prezent pe un drum absent
lacrimi curgeau pe cearceafuri frământate de noi
cu patima iubirii dintăi
tornada iubirii răvăşise o mare în noi
eu scriam, tu tăceai
timpuri curgeau între noi, eu căutam un loc de doi
azi sunt doar un trecut

[...] Citeşte tot

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă de schimbare

Trec nori cenuşii pe sălbatice ape
Pământul, sub umbre deodat' s-a-ngropat,
Vin cioclii de friguri în suflet să sape,
Să caute visul uitat pe asfalt.
Trec gânduri-tornade sub platoşa minţii
Să spulbere taine şi lacrimi şi ploi,
Dar biochimia preschimbă arginţiii
În limbi de tăcere, în scrum şi-n noroi.

Trec nori cenuşii pe sălbatice ape,
Se iscă furtuna, din cer se cobor
Pe rând, în săgeţi de lumină, în noapte,
Ciorchinii de temeri în negru sobor.
E pleoapa cohortă de gânduri sinistre,
Se-aude de crime, de răni şi dureri,
Iubirea şi viaţa de-acum sunt doar vise,
S-au dus precum umbra trecutului ieri.

Pământul, sub umbre deodat' s-a-ngropat,
Sub temeri şi pleoape-mpietrite de zgură.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertare

Acum două mii de ani,
În grădina Ghetsimani,
Un Fiu mare de-mpărat
A fost aspru judecat,
Din porunca lui Pilat,
Să fim iertaţi de păcat.
În acea vreme de răscruce
El fu răstignit pe cruce.
Oh, Iisus Mântuitorul,
De greşeli izbăvitorul,
În grădina Ghetsimani,
Alături de doi tâlhari!
Iisus Sfânt şi Varava,
Cereau mântuirea Ta.
Strigă Petru, strigă tare:
"Nu te cunosc, frăţioare!"
Aşa a zis Împăratul:
Spre a ne spăla păcatul,
Să uităm cearta şi ura,
Să se-mplinească scriptura.

[...] Citeşte tot

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă marilor tristeţi

Mi-e-n suflet lacrimă şi plânsul concert din muzică de Bach,
Între ruine şi furtună mă zbat şi-n chingi supusă-s, ah!
Mă dor viorile ce-n plânsul de grâne şi de frunze-n vânt
Îşi lasă paşii peste ceruri, apoi se-ntorc către pământ.
Vulcani în umbre se înalţă din a tăcerilor arsuri,
Deschid cărări sub paşi şi-n timpuri se-aştern la tâmple, în cununi.
De ce atâta-ntunecare?! Nori negri, lacrimi, suferinţi...
Sunt doar o arcă rătăcită pe un ocean... Şi am dorinţi...

Mi-e-n suflet lacrimă şi plânsul concert din muzică de Bach...
Destin?! Pe cerul vieţii mele văd semne ce nu-mi sunt pe plac.
Cu litere de sânge, toamna, pe portative ruginii,
Îşi lasă notele funeste sub umbre veşnic viorii.
Vuieşte iar durerea-n lume, prin mine iarăşi trec tornade,
Mă-ndrept cu fiece secundă către neiertătoarea moarte.
Nu-mi răvăşi întunecarea poveştii mele de a fi,
Ori nu te temi că pentru toate tu vei răspunde într-o zi?!

Între ruine şi furtună mă zbat şi-n chingi supusă-s, ah!
Mi-e pleoapa-n ceruri plumburie... Opaiţ voi lumina, să ard.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!