mândrie şi prezent

Astăzi însă ştiu şi înţeleg că iubirea este făcută pentru cei umili, că cei mândri nu vor putea iubi niciodată...

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi aş vrea şi eu să nu iubesc, aş vrea să fiu iar mândru, ambiţios, cuceritor... Dintr-asta se vede că sunt îndrăgostit!

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria de a fi pensionar

A crescut copii şi ţine
Tare mult la nepoţei
Azi e mândră că, în fine
Trăiesc toţi... din banii ei!

epigramă de Gheorghe Gurău (octombrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi ştiu şi înţeleg că iubirea este făcută pentru cei umili, căci cei mândrii nu pot iubi niciodată.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Andreea C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memorie scurtă

Orban antiemigraţie,
Dacă-n vremuri vechi trăia,
Mândra lui maghiară naţie,
Azi în Asia era...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pălăria

Azi "vedetele" la noi
Poartă pălarii de soi,
Dar precis sub pălarie
Nu-s motive de mândrie.

epigramă de Mike Farkas (16 noiembrie 2010)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mândru de trecutul lui. De prezent, va fi mândru mai încolo...

aforism de Mihail Mataringa (6 iulie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Horaţiu

Bătrânule Horaţiu, a Romei vechi mândrie,
De care toţi latinii în veci se vor mândri,
Iubirea-mi pentru tine azi este şi mai vie:
Iubindu-te pe tine, ioubesc pe-Alecsandri!

epigramă de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moda rimelului

Sigur, nu mai poţi să spui:
"Mândra mea cu ochi căprui",
Fi'ndcă azi, când le dezmierzi,
Toate sunt cu ochii verzi!

epigramă de Nicolae Dărăbanţ din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magna cum laude

Domneşti - comună unicat,
Azi cu mândrie te declar,
Căci doar aici s-a promovat
Turismul agro-literar.

epigramă de Ica Ungureanu din Concursul naţional "Pe aripi de măr domnesc" -Domneşti 2012 (iulie 2012)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria de a fi bunic

În viaţă am făcut de toate
Şi-s mândru azi că pot să spun:
Ascultă sfatul meu nepoate...
Iar el candid: Da' ce-s nebun?!

epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2014)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie satirică la moartea unui general faimos

Mândria se poticneşte-n povara ei de cruce –
Şi-nvaţă azi ce lucru trecător este un duce;
După ce-a primit nemeritate onoruri în trecut,
Se întoarce iarăşi în noroiul din care s-a născut.

epigramă de Jonathan Swift, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jignirile

Curg răutăţile, e vremea lor,
Şi par a nu se mai opri vreodată,
Se-aruncă peste oameni ca un zbor
De păsări mii în zarea-ntrunecată!
Curg răutăţile şi mândre ne cuprind
Şi ne privesc apoi triunfătoare,
Suntem mâhniţi şi suspinăm în gând
Şi printre lacrimi ne punem o-ntrebare!
Oare, sunt flori pe care de le-am lua
Punându-le-n trăirea celor care
Jignesc crezând că e normal aşa,
Ar înţelege că lasă supărare?
Oare, sunt raze şi-un soare-n Univers
Ca sufletul să le cuprindă-odată
Iar vorba lor să fie ca un vers
Ce-l repetăm, cu drag, până şi-n şoaptă?
Oare, câţi ştiu că a jigni nu e
O clipă când eşti bun şi-ţi dă mândrie,
E-o răutate... ucide zilele...
Dar astăzi, vreau s-o cred... copilărie!

[...] Citeşte tot

poezie de Lili Şipoteanu (17 noiembrie 2015)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Briza

Cuvintele mă scriu pe mine
cu o caligrafie sângeroasă.
O, tristă tu sălbăticiune
strigând, dureroasă.
Mă risipesc sub o silabă
cum primul muget de copil,
cum pâinea albă, foarte slabă
şi dusă în zimbril.
Da, spuse aerul şi da,
la sufocatul cel frumos
fuseseşi carne dumneata
iar astăzi, Dooamne, mândru os.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiii patriei

Pe drumu' lung, scăldat de soare,
Înmiresmat de zarzării înfloriţi,
Trec formaţii militare,
Fiii patriei iubiţi.

În calea lor apar agale,
Frumoase fete vin pe rând,
Să le arunce câte-o floare
Cu multă dragoste în gând.

Pe drumul drept, măreaţă glie,
Merg fiii tăi de azi,
Şi mândri sunt de-o Românie
Cu sonde, munţi, păduri de brazi.

poezie de Ştefan Radu Muşat din Adolescentina
Adăugat de Adi Muşat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presimţire

În tăcere se-adunară
Norii deşi pe chipul meu;
Soarta înciudată, iară
Mă ameninţă din greu...
Am s-o-ntâmpin cu răbdare?
Îi voi mai păstra dispreţ?
Voi avea ne-nduplecarea
Mândrei mele tinereţi?

După-o viaţă zbuciumată,
La furtuni nepăsător,
Poate şi de astă dată
Aflu ţărmul salvator...
Dar presimt de azi, şi sânger,
Ceasul neînduplecat,
Şi-ţi strâng mâna ta de înger,
Cât e vreme, înc-o dat'.

Blând, cu-a vocii tale vrajă
Bun rămas, şopteşte-mi dar,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Puşkin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefaceri

Ţară mândră şi bogată,
Plai de basme, lăudat,
Din păcate, azi ni-i dat
Să rostim: a fost odată!

epigramă de Ion Bindea din Ion Bindea, Epigrame 80 (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă de o săptămână
Mândra n-o mai ţin de mână
A plouat şi ieri şi azi,
Mândra moare de necaz.

catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi nu s-ar mai tângui aşa de jalnic lira ta, căci ai trăi aci în mijlocul unui popor care ţi-ar fi drag, între oameni al căror chip ţi-ar aminti trăsăturile mândre ale cetăţenilor romani şi în a căror limbă mlădioasă şi sonoră, ca şi versurile tale ai regăsi, cu atâta sfinţenie păstrate, urmele vii din graiul stins de mult al poporului tău.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Constanţa (Împăcarea lui Ovidiu)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de mândru ea mergea

Atât de mândru ea mergea
şi-atât de galeş, singuratic.
Vedere mult prea mult avea
albastru ochi al meu apatic.
Atât de tandru mirosea
când nara mea de bot de câine
mult lungă o adulmeca
şi azi şi mâine.
Atâta viaţă amărâtă
stătea în ea mai râsă-plânsă
atâta lapte de cucută
aş fi băut de doruri însă
ea s-a fost dus, ea s-a fost dus
doar de la mine
şi doar o vorbă nu i-am spus
în veşnicie.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!