mamifere şi timp

Breaking news: Azi-dimineaţă a răsărit Soarele şi ne aşteptăm ca el să apună în cursul serii. Pământul e rotund iar Luna are faze, cratere, ba chiar munţi şi mări. Oamenii au în general două mâini şi două picioare, dar numai un singur cap, din fericire... Iarna e frig, vara e cald, în timpul zilei e lumină iar în timpul nopţii întuneric. La Polul Nord e multă zăpadă de culoare albă, la fel şi la Polul Sud. Balenele sunt nişte mamifere foarte mari, care trăiesc în mări şi oceane. Muntele Everest e cel mai înalt de pe Pământ. Se aude că omul se trage totuşi din maimuţă, deşi lucrurile nu sunt foarte clare. Este ora douăzeci şi peste exact o oră va fi ora douăzeci şi unu. Până atunci, vă dorim toate cele bune.

Mihail Mataringa (2 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erele peste timp

Erele au fost depuse
În tolba lui Cronos
Şi transportate cu râvnă
În serii extrem lungi
Pe spinări de dinozauri
Când au dispărut dinozauri
Mamiferele au continuat
Să le transporte
În ritmuri mai alerte
Mai apoi au fost preluate
Din zbor de către păsări
Pe urmă le-au preluat oamenii
În avioane supersonice
În viitor vor fi preluate
Cândva de extratereştri
În nave cu viteze superluminice
Şi le vor transmite mai departe
Spre marginea infinitului
Încât şi Cronos le va pierde urma
Şi vor dispare cu tolbă cu tot

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (31 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate organismele vii au materialul genetic alcătuit din gene similare. Numai că în timp ce unele virusuri au numai 4-5 gene, mamiferele, de pildă, posedă în nucleul celular câteva zeci de mii de gene.

Petre Raicu în Genetica şi evoluţia vieţuitoarelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca urmare a schimbărilor sociale şi tehnologice uriaşe din ultimele secole, societatea nu funcţionează bine. Nu mai trăim în societăţi tradiţionale şi statice. Dar, opunând rezistenţă la schimbări, guvernele noastre se comportă ca şi când am trăi în astfel de societăţi. Dacă nu ne vom autodistruge complet, viitorul aparţine acelor societăţi care, deşi nu ignoră latura noastră reptiliană sau de mamifer, dau posibilitatea elementelor tipic umane ale fiinţei noastre să se dezvolte; acelor societăţi care încurajează mai curând diversitatea decât conformismul; acelor societăţi dispuse să investească resurse într-o varietate de experimente sociale, politice, economice şi culturale şi pregătite să sacrifice avantajele imediate în favoarea celor pe termen lung; acelor societăţi care tratează ideile noi drept căi gingaşe, fragile şi extrem de valoroase duc spre viitor.

Carl Sagan în Balaurii Raiului
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pacient

Eu n-am să mă fac bine niciodată,
Mereu voi suferi de-o boală grea,
Simţindu-mi conştiinţa vinovată,
Că nu e totul bine-n ţara mea.

Puteţi să mă-ntrebaţi: - Ce vrei, băiete?
În treburile mari de ce te bagi?
Am să răspund milos şi pe-ndelete:
- Eu ştiu că îmi sunt dragi cei ce-mi sunt dragi.

Mi-am investit şi nervi şi timp şi viaţă,
În drumul care m-a ademenit
Şi-am acceptat să dorm pe copci de gheaţă
Şi să trăiesc pe muche de cuţit.

Puteam să-mi fac în alte părţi avere,
Puteam să fiu un bun european,
Puteam să mă înscriu la mamifere,
Ins metabolic de la an la an.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele

unele animale pun inima
iar specia lor
nu îşi schimbă dramatic
sincere, cârpele-nfăţişării -
în milioane de ani
ele se spală pe faţă şi azi
ca în fiecare dimineaţă din jurasicul prietenos
cu sânge (?!) iar apă
acest machiaj seducător de
mamifer subtil evoluat
nu se face

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La naşterea mea

"Poezia nu e un mamifer
şi, totuşi, naşte pui vii şi îi hrăneşte cu lapte.
Îmi vine să deschid ferestrele larg şi să strig:
s-a născut un poem!
Aşa cum a făcut, în douăzeci şi cinci iulie, doctoriţa,
pe vreme de ploaie,
în anul o mie nouă sute cincizeci şi opt,
la orele două după-amiază, fix când pleca
ultimul escadron al Armatei Roşii din ţară.
Nu trăim deloc timpul lucrurilor definitive.
Nici eu nu m-am născut atunci pe de-a-ntregul,
mai netezesc şi acum la chipul meu armenesc, arămiu,
şi nici Armata Roşie n-a plecat de-a binelea vreodată.
Numai că, privind pe fereastră, doctoriţa şi-a pus palma la gură,
pe stradă tocmai trecea un cortegiu funebru,
cineva se hotărâse să moară, ca să-mi lase locul lui pe pământ.
Cât priveşte poemul, nu ştiu mai nimic despre el,
cine-i acela care îl va înţelege
şi dacă-şi va ţine cumpătul când cocoşul va cânta de trei ori.
Nu ştiu de unde vine şi din ce fel de lume

[...] Citeşte tot

poezie de Varujan Vosganian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cifre..., cifre... Totul este relativ şi depinde din ce punct de vedere îl priveşti. O vacă din rasa olandeză de lapte Holstein, de 600 kg, produce într-o lactaţie normală de 305 zile 6500 de litri de lapte, ceea ce înseamnă în medie 21 de litri pe zi, echivalent cu 35 l/zi pe tona de masă corporală. Dacă o balenă albastră (Balaenoptera musculus) de 200 de tone produce 500 de litri de lapte pe zi (cea mai mare producţie zilnică dintre toate mamiferele), asta înseamnă că produce 2,5 l/zi pe tona de masă corporală. Aşadar, o vacă de rasă are o producţie specifică medie (raportată la masă corporala) de 14 ori mai mare decât balena albastră. Dacă luăm în considerare recordul obţinut la Holstein, de 84 l/zi, asta înseamnă 140 l/zi pe tona de masă corporală, ceea ce înseamnă că vaca de rasă are o producţie specifică de 56 de ori mai mare decât balena.

George Budoi în Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (28 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plantele cu spini, în special protejează şi hrănesc pomii fructiferi tineri, şi la ferme pâlcuri de plante cu spini (murele sau una dintre rudele sale cultivate) pot fi utilizate pentru a exclude căprioarele şi vitele de a consuma din pomii noi plantaţi. Pe măsură ce pomii (măr, gutui, prun, lămâi, smochin) îmbătrânesc, şi plantele cu spini sunt umbrite, animalele cu copite vin şi mănâncă fructele căzute, iar copacii maturi (7 ani în sus) vor fi suficient de rezistenţi ca să reziste consumului. Strămoşii noştri din păduri probabil că au urmat o secvenţă similară pentru evoluţia unei livezi, ajutaţi de păsările indigene şi de mamifere.

citat din Bill Mollison
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura nerăbdării

În timp ce rătăceşte prin era digitală,
Valoarea-i disipată în fumuri fără foc.
Condiţia umană devine animală,
Fiinţa-i tulburată şi mintea stă în loc.

Viteza ne dă lecţii de viaţă liniştită
În fuga de noi înşine grăbiţi şi agitaţi
Şi fericirea astăzi de voie-i răstignită,
Pe crucea unui mâine ce nu-l mai apucaţi.

Se-adună-n jurul mesei doar scaunele goale,
Căci nu e timp de vorbă, taclale ori taifas.
Răbdarea e la margini de spaţii abisale
Şi termenii de pace expiră după ceas.

Cultura nerăbdării şi-a bâlciului ne prinde,
Gonindu-ne de-acasă pe care încotro
Şi nu mai e cultură nimic ce nu se vinde,
Mulţimilor deprinse să cumpere en-gros.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!