Citate despre moarte și nisip
citate despre moarte și nisip (inclusiv în versuri).
Viața e ca nisipul mișcător. Cu cât te zbați mai mult, cu atât te scufunzi mai repede și mori.
aforism de Eduard Palade (24 martie 2011)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nuduri
Forme-apetisante, goale
Mai ales când sunt de VIP-uri,
Ca și mortul să se scoale
Și să umble prin nisipuri!
epigramă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2006)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vocea mea moare
Dacă vocea mea moare cât timp
Mai sunt pe pământ, du-o la malul mării
Și las-o acolo, pe nisip.
poezie clasică de Rafael Alberti din Rădăcini și aripi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproapele uitării
Aproapele uitării
scurtează munții și lungește apele.
Pasăre de pagubă, tu porți
prigoana cenușii în cioc.
Pe râuri și prund,
juzii se-ascund
ca nisipul.
Coc
semințe la morți.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu caravana mâine plecând din nou prin lume,
Nisipul și pustiul pe drum or sa mă-ndrume,
Dar azi ce-mi pasă mie, strângându-te, de-aud
Cum muezinul Morții mă cheamă lung pe nume.
rubaiat de Ion Pillat din Visări păgâne
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nisipul drumului...
Nisipul drumului
Lucea sălbatic;
O amară căldură
Îmi furnica mădularele.
Întocmeam către unii
Răspunsuri curtenitoare.
Trecuseră luni
De când vroiam să mor.
Văzduhurile lumii
Păreau a se-ngusta;
Orizontul cu munți
Mă strângea ca o cască.
Două luni de când
Noapte și zi
Îmi scorneam noime
De amânat moartea.
poezie clasică de Jules Romains din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ion Caraion
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea cuvintelor
Un chip de nisip
și mâini de nisip
și limba în gură mi-e tot de nisip
nu mai pot să spun nimic în apărarea mea
în acest tribunal de nisip
cu lumini de nisip
grefieri de nisip
amintiri de nisip
și cineva care întoarce clepsidra.
Tot ce-am iubit s-a transformat în nisip
tot ce-am greșit s-a transformat în nisip
și judecători de nisip
mă judecă
și mă condamnă la moarte
pe un eșafod de nisip.
poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare "Moartea cuvintelor" se refera la conditia poetului sau la trecerea irevesibila a timpului, care nu iarta pe nimeni?Nisipul din [...] | Citește tot comentariul
Numărătoare inversă
Mi-am adunat cele trebuincioase
Zicându-mi
Că moartea o să-mi dea un răgaz
Să număr firele de nisip din ochii mării
m-am urcat pe un val cu spumă albastră
cu picioarele adâncite în mine
să nu-mi ud tălpile
nu știam de unde să încep numărătoarea
așa că m-am aruncat în primul vârtej
și-am dat peste un albatros
ce încerca să-și ia zborul spre adâncuri
în loc de nisip am dat peste mii de ochi
ce mă priveau mirați
spre seară priveam la trupul meu mort
ce încerca să ajungă la mal
poezie de Lucian Alecsa din Asupra căderii (2002)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea nu ne caută. Ea doar numără firele de nisip căzute-n clepsidră.
aforism de Cornel Stelian Popa (22 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nepedepsită
nepedepsită
de a fi privit înapoi
cu mult
înapoi
îmbrățișând deșertul
ne-am întâlnit
în setea de a privi
femeia lui Loth
îmbrăcată în foc
cu privirile arse
femeia lui Orfeu
cu veșmânt de moarte
femeia deșertului
cu priviri iradiind
spre prăpastia
unui pat de nisip
nepedepsită
de nepedepsit
poezie de Marlena Braester din Uitarea dinainte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viețile tuturor oamenilor mari stau mărturie că putem să ne înnobilăm propria viața, iar moartea lasă amprenta pașilor noștri pe nisipul timpului.
citat clasic din Henry Wadsworth Longfellow
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despărțire
Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim
Ce-am sfărâmat aseară cu despărțirea noastră
Și nici atunci nu-i sigur c-am mai putea să fim
Eu creanga ta de aur, tu frunza mea albastră.
O umbră o să stee mereu între noi doi
(Noi care-am fost pe vremuri lipiți ca două palme
Pe pieptul unei moarte) și veșnic între noi
Vor crește neguri numai în aparență calme.
Cuvântul de-altădată nu-l vom mai folosi,
Tăcerea fără seamăn de-atunci n-o vom mai tace.
Vom sta mereu ca zeii deasupra și vom fi
Cu mâinile pe scuturi severi și plini de pace.
Triști, vom cunoaște ceasul nu după dezmierdări
Ci întrebând în stânga și-n dreapta trecătorii,
Mai morți ca morții, singuri și fără remușcări,
Ne vom ciocni în cosmos doar uneori ca norii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vocea mea va muri pe pământ
Dacă vocea mea va muri pe pământ,
Duceți-o la malul mării
Și lăsați-o acolo, pe nisip.
Duceți-o la malul mării
Și numiți-o căpitan
Pe o fregată cu vele albe.
O, voce a mea decorată
Cu însemnele marinei:
O ancoră deasupra inimii,
Și deasupra ancorei o stea,
Și deasupra stelei vântul,
Și-n vânt o velă!
poezie clasică de Rafael Alberti din din Rădăcini și aripi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria
Timpul stă captiv într-o clepsidră de nea
Dar fără să vreau am călcat pe ea,
Am spart timpul și mi-a tăiat talpa
Nu curge sânge că a înghețat ca apa.
Dacă eram mai atent trăiam veșnic
În zadar lipesc cioburile vieții de nemernic,
Vidul a fost distrus iar acum timpul curge
În valuri de nisip ce trupul mi-l frânge.
Am făcut cioburi infinitul cu al meu călcâi
Acum în rândul de muritori sunt cel dintâi,
Acum timpul arde ca în focurile iadului
Iar viața iubește tortura sufletului.
Starea mea tristă de fericire izbucnește
Timpul infinitatea și nemurirea o iubește,
Pentru că timpul e rege în abis
El stinge speranțe când tu vise ai aprins.
[...] Citește tot
poezie de Miron Iustin (4 martie 2017)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unor mori de vânt
O, strașini cu-aripi negre pe discul alb al lumii,
Care-și aduc aminte, așa bătrâne sunt,
De Don Quijote-n luptă cu morile de vânt
Zărite pe-nnoptate pe drumul Pampelunii!
Sub șița învechită își întocmesc lăstunii
În primăvară cuiburi de paie și pământ,
Și fiecare toamnă vă sapă un mormânt în stâncă,
Pe țărână, sau prin nisipul dunii.
Deși vă paște moartea cumplită an de an,
Tot mai păstrați trufie de nobil castilian;
Subțire, brațul vostru înalță parcă-o spadă...
Și cum stați nemișcate pricep: pândiți grămadă
Să vie-n licărire de zale ce răsun'
Hidalgo de la Mancha și visul lui nebun.
poezie celebră de Ion Pillat
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antarctica operată
moartea
îmi zâmbește dintre dungi de pijama
eu îi zic să se ducă-n
pinguinia
cu dinții ei de lumânare-n dovleac
4 lazări:
AdusulTăiatulVindecatul
și Eu
de ce ai băut Vasile-i curios
braconierul c-un pahar de Jack în față
de îngere... n-ai întrebat
cum ar fi fost să fiu un treaz în viață
oricâtă
pâine-mi dospește-n cuvinte
[...] Citește tot
poezie clasică de Vasile Munteanu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce suntem aici, pe pământ?
Viața noastră-i aici,
Un ceas între veșnicii,
Un popas între bine și rău,
Unde stăpân peste fapte,
Ești doar tu, om...
Tu ești lumină și noapte,
Pace și ură,
Nisip și ocean...
Tu ești întunericul în care-ți afunzi pașii,
Ori lumina în care te-nalți vis fraged
Cu aripipi filigranate
Și moi, parfumate.
Cum vrei să fie drumul ales?!
Transcendental? Retrovers?!
Ce taină mai ai de aflat?!
Viața e trecătoare,
Caută repede
Clipa care te desparte de moarte!
De moartea eternă...
Eși ultima piesă a bătrânului puzzle,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desincronizare
marea pipăie nisipul
cu umerii largi
căutând premisele
unui răsărit tumefiat
noi doi religie și moarte
împăturim tăcere
în ambalajul unei dimineți
relicva nopții trecute
apoi
răvășiți de detaliile noastre comune
seduși de goliciunea formelor
ne agățăm orbește
de fiecare desincronizare
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Necunoscut
Comentează! | Votează! | Copiază!
Virgula dintre viață și moarte
timpul meu e un autovehicul
cu motor pe lacrimi
din când în când
îi verific vâscozitatea
între degete
precum
nisipul gâtul clepsidrei
ca să-mi pot căra umbra
uneori trecem unul prin celălalt
până la dizolvare
lichidul nu are vâscozitatea zilei
și nu permite nicio trecere înspre mâine
știu doar că
ultima picătură
îmi va contura chipul
pe nisipul dinspre răsărit
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu o candelă de nisip
în fiecare seară cobor pe un drum
ce nu duce nicăieri
la marginea lui îmi întind umbra
sub care mă așez
grijuliu
o durere de moarte se prinde cu mine
sunt primitor și nu ripostez
nu caut cuvinte nici semne și nici răzbunare
în orașul din mine sunt doar ziduri
un ceasornic și o noapte
fără sfârșit
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și nisip, adresa este: