Citate despre moarte și păcăleli
citate despre moarte și păcăleli (inclusiv în versuri).
Ce păcăleală și viața aceasta! Dar... moartea?
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Suntem păcăliți; ni se spune că a mai trecut o jumătate de oră, sau că e șase - ca și cum asta ar avea vreo importanță. Important e faptul că Timpul nostru, așa zis al Vieții, e un Timp al Morții.
Mircea Eliade în Noaptea de Sânziene
Adăugat de Roxana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să iubim viața, pentru că moartea e o păcăleală.
citat din Frank Sinatra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viceversa
Dacă-mi spui că mă iubești,
Înviez imediat,
Iar dacă mă păcălești,
Mor încet și amânat.
Așa că, mai bine taci,
Dacă nu știi cu folos
Toate astea să le faci
Invers, adică pe dos.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (10 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se pare că insectele sunt cele care exploatează cel mai crunt automatismele victimelor lor; nu este ceva neobișnuit ca victimele să fie, la propriu, păcălite de moarte.
Robert B. Cialdini în Totul despre psihologia persuasiunii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ave Maria
Nimic din tot nu ne mai place
Și ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Semnăm tratate pentru moarte
Și mii de morți sunt mărturia
Când însăși viața ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Și nu mai punem preț pe carte
Și am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din șoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din gară în gară
Cea mai urâtă faimă ne omoară
În Europa ultimelor știri,
Suntem români, fugim din gară-n gară,
Din patria strămoșilor martiri.
Vom pustii de tot această țară,
În contul unei lente prăbușiri,
Și vom preface-n muzică ușoară
Vechi voievozi cu degete subțiri.
Iar pe aceia care încă ară,
Iar pe acei ce încă fac zidiri,
Îi vom lăsa în jalea milenară
Și-n focul tânguitei lor uniri.
Noi emigrăm târâș, din gară-n gară,
La granițe bocim ca musafiri
Și facem România să tresară,
Ca vagabonzi la ultimele știri.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Premoniție
Nu mă păcăli, Toamnă,
cu mângâierile tale formale,
cu peisagii zăcând pe simezele
romanticilor întârziați
Prea multele-ți naturi moarte
ascund în ele premoniția
viforniței ce mă va îneca
în albul uitării...
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fața sa se deschideau două drumuri, ca două guri flămânde ale unui destin-vânător pe care nicio strategie elaborată minuțios, pe timp de zi sau de noapte, nu l-ar fi putut păcăli vreodată, în fața sa se deschideau două drumuri, ca două condamnări la moarte, pe care dintre ele o vei alege până la urmă?, dar întrebarea nu se desprinse de pe buze, iar drumurile acelea pietruite unduiau în fața sa, bizare, părelnice, tăiate în utopie și străjuite de insinuări abia date în pârg...
Cristian Lisandru în Două drumuri (mai 2013)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou
Îmi vine parcă să te strig
Și să-mi răspunzi că mă iubești,
Chiar dacă iar mă păcălești,
Aș învia, cât e de frig.
Îmi vine parcă să suport
Minciuna ta, încă o dată,
Chiar dacă e resuscitată,
M-ar învia, cât sunt de mort.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veșnica evaziune
Evaziuni în mod frecvent,
Se-ntâmplă, dar cum e știut
Impozitul mai de temut
E ortul popii, evident
De el nu scapi, e permanent,
Ca "fisc ceresc" e cunoscut
Și mulți de-ai noștri ar fi vrut,
Să-l ocolească, indecent
Dar în condiții-aleatorii,
Și-aici evaziunii, sportul,
Cu mult succes, din "vechi istorii"
Îl practică adesea mortul
Căci sărăntocii, cerșetorii,
Îi păcălesc pe popi, cu "ortul".
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine iese ultimul din țară?
Sărăcia noastră ne omoară,
De atâta marș ne doare splina,
Cine iese ultimul din țară
E rugat să stingă și lumina.
Noi mereu le-am suportat pe toate,
Ducă-se dezastrele de-a dura,
Dar de ce, în plină libertate,
Cea mai mare să devină ura?
Pluralismul tuturor ne place,
Chiar dacă îl facem numai unii,
Dar vedem, de-atâta timp încoace,
Pluralismul cinic al minciunii.
Sfântă-i opoziția pe lume
Și organic preferăm răspărul,
Dar de ce, în păcăleli și glume,
Nu se mai distinge adevărul?
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte și păcăleli, dar cu o relevanță mică.
Și eu
nu.
se întâmplă nimic
și strănutul își strânge buzele între două rostiri.
amăgit de un gând,
renunță la ultima tușă de culoare aruncată pe pânza albă.
în pumnul gândirii nu e loc de libertate.
te răsucești absurd până când sângele îți umple gura de vid.
murdar vid.
ecoul a murit de mult iar sufletul tace cu părul ars de fluturi.
prea mulți fluturi au plimbat aripile pe lampa de carte și filele
s-au crezut pentru o clipă nori.
cer mi-a fost tavanul de o noapte.
am uitat să mai cresc atât cât fulgerul ideilor au născut un poem.
l-am scris undeva, în memoria umplută de câlții dezamăgirilor.
mă mai nasc dimineața. mă mai nasc.
niciodată nu se repetă plânsul.
doar râsul lumii, hohotul ei de satisfacție. atât.
îl aud mereu de patruzecișidoideani
cum îmi toarnă fierea promisiunilor de viață.
mai aștept un hohot.
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu (6 august 2011)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuga
Frați oameni, lăsați-mă să respir alături de voi,
Vă spun un basm despre vulturul de munte, un basm moral,
mi-aș pune o grenadă în dreptul inimii să zbor spre voi,
nimeni nu va muri, dimpotrivă, moartea dușmanului este moartea mea,
viața prietenului este viața mea, iubirea iubitei este iubirea mea,
fuga fericirii este fuga mea, încotro?
Informatorii leproși s-au ascuns, a venit echinocțiul nebunilor,
Chei oculte nu se mai găsesc nici la vehituri,
Conjurația sixtină pune un nud în față, fiica Afroditei,
Iluminații păstrează secretul Templului antic,
Un vultur însângerat plutește deasupra lumii,
Lirica 25 de miligrame capsula poate ucide?
Epileptic răspunde scepticul criticul meu dominator,
Reacții adverse, cum se păstrează lirica? Ce dureri lecuiește?
Ce anxietate? ARSURĂ, PULSAȚIE, JUNGHI, CRAMPE,
Furnicături sub inimă.
V-am păcălit, este vorba de doamnele Lyrica și Doretta.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare către guvernul României
Ce sorcovă și târguri ai în steag
Și ce poșircă îți băltește-n sânge,
Guvern al inaniției, beteag,
De nu auzi Ardealul care plânge?
Tu nu-nțelegi coșmarul vieții lor
Că sunt abuzuri cu nemiluita
Și că n-au cui să-i ceară ajutor
Românii din Covasna și Harghita?
De propria ta țară te ferești
Și imposibil s-o conduci îți este,
Că ai ajuns să fii, la București,
Guvernul unei alte Budapeste.
La noi acasă, alții sunt stăpâni,
Bați temenele la Înalta Poartă,
... Persecutați, doar fiindcă sunt români,
Românii din Ardeal nu te mai iartă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu (1997)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partea din care lipsesc
ceea ce nu știe moartea despre mine
e partea pe care dorm
nu întotdeauna aceeași
de altfel a devenit o plăcere
să păcălesc moartea
voi continua să mă trezesc
din când în când
o să mă întorc pe partea cealaltă
nu întotdeauna aceeași
când îmi va pipăi șoldul
senzațiile se vor amesteca și
dezorientată va privi
înspre partea din care lipsesc
nu întotdeauna aceeași
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada concursului de la Blois
Lângă fântână mor de-al setei chin,
Încins ca focul, clănțănesc din dinți,
În țara mea sunt pe meleag străin,
La gura sobei, dârdâieli fierbinți,
Gol ca un vierme, îmbrăcat în prinț,
Cu lacrimi râd, în vană așteptare,
Alean îmi este trista disperare,
Mă bucur, dar plăcerile-s străine,
Lipsit de orice vlagă mă simt tare,
Bine primit, gonit de orișicine.
Nu-mi pare sigur decât ce-i neclar,
Ce-i limpede, de nepătruns îmi pare,
De ce-i în mână zic că n-am habar,
Stiința-mi vine doar din întâmplare,
Câstig mereu și pierd fără-ncetare,
Zic "bună seara" când zorile mijesc,
Mă tem, întins pe spate, că mă prăbușesc,
Sunt înstărit, dar n-am un ban la mine,
N-am rude, dar aștept să moștenesc,
[...] Citește tot
poezie celebră de Francois Villon, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul m-a mințit!
Am să te cânt prin muzicale versuri,
Cum nu am reușit să te-nțeleg...
A ta eternitate mă irită,
Pentru că mi te-ai dat fără s-aleg.
M-ai păcălit și nu mi-ai dat povețe,
Te-ai prezentat în înțelept și-ai fost farsor...
Foc în aparență, dar înăuntru rece
Ucizi clipele de care-atât mi-e dor...!
Mă caută uitarea să-mi dea un anestezic,
Aș vrea să cumpăr timpul ce-a trecut...
O ușă mă aruncă afară din calvarul
Plin în giuvaiere doar de împrumut.
Prieten te-am dorit al inimii mele,
Măreț și strălucit te-am crezut în toate...
Ești doar o minciuna, iluzii de otravă,
Viața lângă tine, este de fapt moarte!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balanța
Perfidul nume, fără acoperire
-Corespondent, absent în realitate-
Doar simplă noțiune despre cantitate,
Crezută de novici!... E-o ispitire!
E judecata oarbă-ntr-o minciună
Înșelătoare-n dublul de-nțeles;
E neputința, la dreptate, fără acces,
Ce moare iluzoriu-n vis... fără arvună.
Ustensil zilnic, mască la sustras,
Ce-nclină-n avantaj de numerar;
Cu unic sens la cel ce-are cântar
Cu greutăți apăsătoare, într-un tas.
Înclinație paranormală-n caracter,
Cu iz de explicație astrală;
Un simplu horor scop ce-ți spune boală,
Ori ghinion, averi... ce-ar fi din cer.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai grijă, române
O, tu române, cel harnic și cinstit
Așa ușor, se pare, te lași păcălit
Te mint, cu nesimțire, când îți cer votul
Ajunși iar la putere, ei uită totul.
Ai inima creștină și încredere naivă
Visezi la trai mai bun, ei dimpotrivă
Devin budihace, ajunși în Parlament
Își văd de interese, tu mergi la faliment.
Dar până când, române, atâta umilință
De ce să suferi tu, ce ai multă credință?
De ce ai tăi copii, să crească în sărăcie
Cum poți tu suporta, așa netrebnicie?
De la un an la altul, ciocoii se-nmulțesc
Iar la tine frate, doar taxele tot cresc!
De-ajungi la spital, jalea-i tot mai mare,
În întreg sistemul, e multă nepăsare
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (14 martie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și păcăleli, adresa este: