Citate despre moarte și respect
citate despre moarte și respect (inclusiv în versuri).
Trăirii îi datorăm respect, însă morții îi suntem datori numai cu adevărul.
citat celebru din Voltaire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îi datorăm respect faptului de a trăi și trebuie să fim onești cu gândul că vom muri.
citat celebru din Voltaire
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
- înmormântare
- Înmormântare. O procesiune prin care atestăm respectul nostru pentru mort prin îmbogățirea dricarului și ne întărim amărăciunea printr-o cheltuială care ne adâncește suspinele și ne dublează lacrimile.
definiție aforistică de Ambrose Bierce din Dicționarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există lucruri mai cumplite decât moartea și suferința..., atunci când omul își pierde respectul față de sine.
Sandor Marai în Lumânările ard până la capăt
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Unui medic cu renume
Acestui om respect să-i porți,
C-a vindecat bolnavii - mii.
E drept că n-a-nviat din morți,
Dar a-ngropat pe mulți de vii.
epigramă de Nicolae D. Pârvu din Epigrame și epigramiști (1973)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziaristica este o profesie frumoasă, dar din păcate nu se bucură de respect. Am fost în America, iar ziariști am întâlnit peste tot, colegi ziariști în politică fiind foarte mulți. Acolo ziariștii sunt a treia profesie plătită bine după juriști și medici. În Moldova, ziariștii mor de foame.
Nicolae Dabija în ziarul Everyday Journalism, interviu (17 decembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plaudite amici
Eu știu de ce românii mei
Aplaudă la-nmormântare:
Nu-i creștinește ce fac ei
Dar ce spectacol! Ce-ncântare!
Da, îi aplaudăm pe morți
Fiindcă cei vii sunt de ocară
Nu merită respect să porți
Acelor ce-și bat joc de țară.
Pe cine vreți să salutăm:
Pe cei ce mint fără rușine?
Nimica nu le datorăm
La palme să îi luăm, mai bine!
Așa că dăm în cimitir
Expresia recunoștinței
Zvârlim un fir de trandafir
Și plângem din adâncul ființei.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (7 septembrie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânele oxigenate
Bătrânele oxigenate
Cu gura plină de metal
Slujeau de mult, orizontal
În temple zilnic profanate.
Acuma, cu pensionari,
Mai joacă pocher prin familii:
Lolotte, Clare și Emilii,
Lucind prin timpii seculari.
Locotenenți din depărtări,
Lipsiți de șapte ani de-acasă,
Respectuos le plimbă, ca să
Învețe bunele purtări.
Cu gura plină de metal
Bătrânele oxigenate
Le spun de frumuseți fanate
Și fete moarte la spital.
poezie celebră de Victor Eftimiu din Oglinzile (1939)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dascălul
Deși la țară școala-i "moartă",
Menirea lui e încă sfântă
Și mult respect țăranii-i poartă,
Căci dascălul... cu popa cântă.
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean (2010)
Adăugat de Ștefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai există, domnule, nici măcar respectul ordinii în funcție de vârstă din autobuzul morții. Unii, în naivitatea lor, se cam grăbesc.
aforism de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Când pierzi dragostea, pierzi totul. Pierzi visele, speranțele, încrederea, demnitatea, respectul de sine, dorința de viață... Altarele din suflet se prăbușesc cu zgomot, iar icoanele la care te-ai închinat cu credință și venerație se scufundă în mocirlă. Lumea moare sub ochii tăi și nimic nu pare s-o mai poată salva. Totuși, în adâncul sufletului, rămâne o minusculă sămânță de lumină, din care poate izbucni orcând, din nou, focul dragostei.
Pavel Coruț în Vara ultimei iubiri
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 7
Uite! În Orient, când milostivul soare
Se-nalță înflăcărat, toți cei de pe pământ
Omagiu îi aduc, fiindcă din nou răsare
Și-admiră cu respect frumosul disc preasfânt.
Netulburat el suie ca pe un deal ceresc
De parc-ar fi un tânăr ce are mult curaj
În timp ce muritoare priviri îl însoțesc
În auriul său măreț pelerinaj.
Dar când de la zenit, cu carul ostenit,
Ca-n vârsta neputinței, începe să coboare
Ochii ce pân' atunci smeriți l-au urmărit
Văzând că vine-n jos privesc spre altă zare.
Așa pățești și tu în viață, mai târziu,
Nu mai atragi priviri și mori dacă n-ai fiu.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Explicație
Când trece dânsul, iute mă descopăr,
Mânat, reflex, de nu știu ce resort.
Cred că-i respectul față de tradiții:
Să stai descoperit când trece-un... mort.
epigramă de Aurel Iordache din Epigramiști români de ieri și de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
... De-apoi
Viața de-apoi sigur există
Prin gând, cuvinte de urmași
Ce fac că EUL îți persistă,
Dar nu participi tu... Îl lași.
De-abia atunci ești... spiritual,
Nepreocupat de existență,
Subiect, obiectiv, total
Sclipitor, tocmai prin absență.
Și nu mai plictisești defel,
Căci doar arar ești, amintire
În scris; "DECES" în carnețel...
Util la act de moștenire.
Noroc că totul e o roată,
Cât Universul sau Planetă,
În care amintiri se-ngroapă
În același ton vechi, de flașnetă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Multiple
când voi avea ce spune -am să tac
când n-oi avea ce spune- am să spun
și chiar de mă veți socoti nebun
eu pe sicriul vostru am să bat capac
și când mă va durea eu am să râd
când fericit voi fi eu am să plâng
și chiar de mă veți socoți nătîng
am să respect surâsul vostru hâd
iar dacă se va întâmpla să nu mai pot
nici plânge nici zâmbi și nici oftă
să nu mai imputați și altceva
nătîngului nebun nebun de tot...
poezie de Iurie Osoianu (19 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început, este greu de crezut că sentimente ca respectul, stima, venerația ar putea avea legatură cu cunoașterea, având în vedere că există tendința de a considera cunoașterea ca fiind o facultate în sine, independentă de tot ceea ce se întâmplă în viața interioară. Se uită un lucru: că sufletul este cel care cunoaște. Și sentimentele sunt hrana sufletului tot așa cum alimentele o reprezintă pe cea a corpului. Dacă un corp primește pietre în loc de pâine, activitatea lui moare. La fel se întâmplă și în cazul sufletului: respectul, stima, devotamentul sunt substanțe hrănitoare ce asigură sănătatea și puterea activităților lui în general și a cunoașterii în special. Pe când disprețul, antipatia și denigrarea paralizează și distrug forța cunoașterii.
Rudolf Steiner în Treptele inițierii
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ș-acum douăzeci de ani, tot pe-aici, prin locurile acestea de-atâtea ori stropite cu sânge, s-au întors ostașii noștri biruitori din câmpiile Bulgariei. Rărite erau rândurile, și steagurile zdrențuite de gloanțe, dar pe chipurile uscate și pline de praf ale acelor viteji cari văzuseră moartea așa de-aproape strălucea ca o lumină dumnezeiască; toată lumea se descoperea cu respect înaintea lor pe străzile orașului flori li s-aruncau din balcoane, și ochii se umezeau de lăcrimi privindu-i, lăcrimi de iubire, de recunoștință, de admirație.
Alexandru Vlahuță în România pitorească, Turnu-Măgurele (1901)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred că utilizarea animalelor pentru hrană e un lucru etic, însă trebuie să îl facem așa cum trebuie. Trebuie să le oferim acelor animale o viață decentă și o moarte fără de suferință. Le datorăm acest respect.
citat din Temple Grandin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la diferență sau, mai pretențios spus, respectul alterității ar putea să fie reclamat de orice slugă a securiștilor. Admit că nu știu cum să mă port cu acești colegi de specie. Nu îndrăznesc să-i iert, pentru că, iertarea fiind un act personal, nimeni nu are dreptul să ierte în numele altora, al victimelor, în primul rând. Ar fi imoral. Nu merită să-i urâm, pentru că nu merită să cădem atât de jos. Nici să le plângem de milă nu este cazul; nu suntem la fel de sentimentali ca ei. Autorilor atâtor vagoane de delațiuni, care au contribuit cu succes la aruncarea în închisorile politice a milioane de cetățeni onești, la moartea în detenție a sute de mii, la răspândirea fricii în toate structurile sociale, la destrămarea familiilor, la terorizarea populației și la o mulțime de ticăloșii mărunte, nu le-ar strica puțin dispreț.
Florin Pavlovici în Tortura, pe înțelesul tuturor (2001)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vipera
Dacă pure iubiri lăudate-n respect
Te înșală în gânduri și în ochii tăi mari,
Nu ating niciun punct din vreo cută, perfect
Păzesc visu-ți cucernic, prea-curat, de cleștar.
Ce vedenii albii, cu fecioare cuminți,
Tinerețea-ți în floare, le crează bizar!
La picioarele lor varsă-ți lacrimi de sfinți
Și aprinde parfumuri pe-al lor mistic altar!
Dar amarul venin ți-este-n vene intrat,
De plăcere te plânge, de tristeți în amurg;
Vei căta în zadar leac la chinu-ți cabrat:
Vast, neantul, și spaima fluvii-n inimă-ți curg.
În genunchi, fără chin și rușine fapt brav
Fără răul oribil, pe deplin țintuit!:
Smulge vipera rea de la sânu-ți suav!
Sau, de nu, mori cum vrei, nesătulă-n iubit!
poezie clasică de Leconte de Lisle din Poeme barbare, traducere de Savin Badea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și respect, adresa este: