Citate despre moarte și transporturi
citate despre moarte și transporturi (inclusiv în versuri).
Ultima dorință
Chiar și-acum când voi fi mort
Nu vreau mijloc de transport.
Cum știu prețul că e mare
Merg la groapă... pe picioare.
epigramă de Mircea Constanda din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur mijloc de transport mi-a rămas străin: dricul.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Oamenii și animalele sunt în realitate vehicule și canale ale hranei, morminte ale animalelor, gazde ale morții, acoperământe care consumă, ce își duc viața pe seama morții altora.
citat clasic din Leonardo da Vinci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biet nemuritor la zidul morții
Numai viteza mă mai ține viu
Și sclav măreț acelorași proporții,
Să mă opresc, n-am dreptul nici să știu
Că sunt alergător la zidul morții.
n-am timp la zidul morții să m-așez,
și combustibil am, de nicăierea,
probabil unii cred că și trișez,
dacă, de-o viață, îmi refuz căderea.
n-am mai dormit de când eram copil,
cu-aceste roți, cu-această șa sunt una,
iar dacă aț încetini, umil,
m-aș prăbuși din zid, pe totdeauna.
Distanțele pe care mi le-asum,
Paradoxal, sunt cele și rămase,
pe zidul lentei morți, de-atâta drum,
vehiculul mi s-a urcat în oase.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pluton
Aștept primăvara:
vreau să fiu dus de un pluton suav
la primul zid și împușcat cu muguri
și când voi muri să-mi înflorească toate rănile,
să vină toate albinele la rănile mele
și să mă transporte pe aripi
către tărâmul de polen unde merită să ajung
cu flori cu tot, cu tristețe cu tot,
cu primăvară cu tot,
acum și-n veacul vecilor.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Într-adevăr (1988)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Precauție
Duceți-mă acum, că-s mort,
Cu orice mijloc de transport.
Cu I. T. B.-ul nicidecum
Că risc să mă-nvechesc pe drum.
epigramă de Ștefan Boitan din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
După preot, moartea e doar o schimbare de domiciliu. El organizează transportul. Tot el operează în noua carte de imobil.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă fiecare dorință ar fi satisfăcută imediat ce și-a făcut apariția, cu ce și-ar mai ocupa oamenii existența, cum și-ar mai petrece timpul? Imaginați-vă că această rasă ar fi transportată într-o Utopia unde toate cresc de la sine, curcanii zboară gata fripți, iar iubiții se găsesc unul pe celălalt fără întârziere și se păstrează unul pe celălalt fără vreo dificultate: într-un asemenea loc, unii ar muri de plictiseală sau s-ar spânzura, alții s-ar bate și s-ar omorî între ei, și astfel și-ar pricinui mai multă suferință decât cea pe care le-o cauzează natura însăși.
citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte și transporturi, dar cu o relevanță mică.
- avion
- E-un mijloc sigur de transport:
Nici accident, nici tamponare.
Într-o viteză foarte mare
Te-aduce-acasă, viu sau mort.
Avionul
definiție epigramatică de Viorica Georgia Cristodulo-Verbovschi din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
‒ De ce PSD și ministrul Transporturilor (politrucul Sorin Grindeanu) au lăsat să moară oile prinse sub ruinele podului de peste râul Siret, prăbușit acum câteva zile (deși a fost "reabilitat" și "garantat" acum 6 luni de baronul PSD Ionel Arsene"), de ce n-au vrut să le salveze?
‒ Pentru că, speriate și înfometate, bietele oițe zbierau PeSeDe, în loc de behehe, arătând astfel cine e vinovat de prăbușirea podului.
George Budoi în Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete și satire (13 iunie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul din cartul de noapte al navei Charlotte Jane
E primul cart de noapte, frățiorii mei,
Vânturi mari, grozave, bat peste șapte mări*
Și stele reci sclipesc pe boltă, frățiorii mei,
Mistica lor deschide căi spre cele patru zări.
Prova navei noastre-și croiește drum
Prin apele cele mari, scăpărătoare,
Promițând locului pe care-l părăsim acum
Și locului spre care ne-ndreptăm bunăstare!
Acum, aplecați-vă-n tăcere, frățiorii mei,
Frunțile deasupra vinului sfânt,
În memoria strămoșilor morți, frățiorii mei,
De un sânge cu noi, din același pământ.
Deși mormintele lor sunt la fel de departe ca luna
De-acest ocean albastru, adevăr spun vouă,
Spiritul lor ne va însoți întotdeauna
Acolo unde mergem, în țara cea nouă.
[...] Citește tot
poezie de James Edward Fitzgerald, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ninsori de noapte
în mănăstirea vremii nezidită
de nefiind ți-s ochii veci, fecioară,
de hram în stih cu taină ce-mi coboară
născută dintr-un vis de stea cumplită.
și ou de clipă se înșiră-n sfoară
având esența-n liniști învelită;
la demiurg eternitate-n sită
e-n pasăre ce-n ultim cântec zboară...
iubirea ta-mi aleargă prin aortă,
lumină-n sânge mi se face mult
la tine-n cețuri a senin exult,
pe gând corăbii șoapte-n miez transportă.
și mai era și-o noapte ninsă foarte
de o trezie către vămi de moarte...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Nox
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceste nopți
teama măsoară toamna tăcerea
când frunzele sugrumate de frig
se adună, li se taie emoția
devin insule scorojite,
trec nepăsător pe lângă moartea
scufundată în silogism,
întodeauna mai există o șansă
îmi reiau supraviețuirea cu alfabetul,
primele litere le aflu din gura mamei,
următoarele ca niste gloanțe
pătrund creierul încarcă gândurile în cuvinte
ca în niște vehicule cu farurile aprinse
să împraștie întunericul,
seara tata îmi aplică corecția
am uitat să iubesc,
costă o viață,
restul se repetă noapte de noapte
cu acribia sfârșitului.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plecarea imediată a ambulanței fu, în ochii experților Bedeker-ului din Maculburg, mai grăitoare decât un certificat de deces semnat; căci chiar într-o țară atât de stranie precum Jormania, s-ar fi găsit în cele din urmă o posibilitate de-a o lăsa să intre în parcul ticsit de trupe, de-ar mai fi fost ceva de salvat. Iar în cazul când doctorii ar fi hotărât, de pildă, că agonizanții erau intrasportabili, ar fi trebuit să fie aduse de urgență aparate de transfuzie la domiciliu. Or, nici un transport de felul acesta nu fusese semnalat de observatorii Bedeker-ului camuflați în pomi de-a lungul tuturor șoselelor naționale. Și în orice caz, ordinul Bedeker-ului fusese formal: convoiul ar fi trebuit să fie oprit cu orice preț, cu ajutorul minelor-fluture. Fiind încredințat de moartea președintelui Gologan și a soției sale Mortu, Imperiul declanșă, în noaptea de 30 aprilie 1989, operațiunea Omega, cea mai secretă ce fusese vreodată întreprinsă spre a restabili armonia într-o țară-satelit.
Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartele cerului
Ades vre-o cometă apare'n constelații
De care însăși luna rămâne eclipsată
Și care împreună cu coama ei perlată,
Transportă'n alte ceruri umanele-admirații.
Dar când din fundul nopții revine iar spre soare
Ne-apare despuiată de gloria-i divină,
Profetică fantomăce scutură'n lumină
Intensul frig ce-aduce din neagra depărtare.
Ni se urăște apoi întoarcerea-așteptând.
E oare sfărâmată în goana-i, semănând
Cu stele căzătoare imensa ei orbită?
Sau, dusă de menia-i în haosul acel
În care nu pătrunde al sorilor apel
Neantului și pacei rămase'nlănțuită?
poezie de Gabriel Donna din revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când "cântă" armele
De câte ori "cântă" armele
muzele tac în lacrimi fierbinți
iar cerul nopții își ascunde stelele
de avioane, rachete și proiectilele
ce seamănă calvarul,
dărâmă construcții milenare
fierb casele și blocurile
în praf de pușcă și trinitrotoluen
migranții cu milioanele își părăsesc
ruinele și orașul și țara
pentru o altă țară mai ferită de război...
Vapoarele sunt scufundate-n porturi,
trenurile mor pe șinele ruginite
bombe termobarice și cu fosfor
topesc pământul, casele, spitalele.
O racheta se luptă cu o altă rachetă,
drone inteligente topesc vehicule amfibii,
tancuri, tunuri, lansatoare de rachete...
De o parte și de alta nu mai rămâne timp
de număratul morților nici de îngropăciune,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai iubire?
Motto-
Cum poți iubi o fantomă?
Poate nu este o fantomă, este un om,
o femeie este un om, o fantă-om.
Sunt paznic la castelul
Măriei Tale, Doamnă,
Împart bilete celor
Care doresc să doarmă
În brațele divine ale Măriei Tale,
Nu Ți-am vorbit vreodată
și nu Ți-am stat în cale.
Sunt duhul Tău ce toarce
În Tine visuri roșii,
Să se desfete-n patul
Tău moale, ticăloșii.
N-am fost gelos, nici rece,
Doar paznic eu Ți-am fost,
Cum să ridic privirea
La Tine, eu, un prost?
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nava de linie e-o doamnă
Nava de linie* e-o doamnă,-ntotdeauna mândră și semeață,
Crucișătorul, soțul ei, îi oferă protecție și o răsfață;
Dar vai de navele comerciale, pistrui pe apele marine,
Umblând de colo până colo, ca tine și ca mine!
Umblând, Jenny, din port în port, de la ponton la ponton,
De la docurile din Portsmouth la tramvaiele din Fratton;**
Tot așteptând, Jenny, îmbătrânim între-un dig și-alt dig,
Rătăcind de colo colo, Jenny, așteptând în frig!
Nava de linie e-o doamnă sulemenită și plină de strălucire,
Când dă peste-un necaz, pentru toată lumea e-o nenorocire.
Crucișătorul, soțul ei, stă mereu lângă ea, gata-n ajutor să-i sară,
Dar vai de navele comerciale, care trebuie să-ncarce sau să moară!***
Nava de linie e-o doamnă, iar rutele ei sunt sigure pe orice ape;
Crucișătorul, soțul ei, întodeauna-i este-aproape;
Dar vai de navele comerciale pe care nimeni nu le protejează,
Trebuie să-și facă treaba cum pot, fără niciun fel de pază!
[...] Citește tot
poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Procedeu
Uită absolut tot ceea ce știai până acum
și uită-te în ochii nemiloși, abrazivi
ai nonsensului prezent, care altul?
Ai sau n-ai putere, totală este moartea ta de trup.
Merg în rânduri oamenii legați cu lanțuri unii de alții,
și toți dimpreună înlănțuiți ca molecule metalice
în evoluție numai aparentă.
În fond, doar stând.
Autobuzele nu respectă culoarea roșie a semaforului,
nu există alte mașini, doar vehicule colective.
Pentru că în ziduri cu urechi auzul s-a umplut de vopsea,
nici trădarea nu mai e ce-a fost.
duhnește de te împietrește
cauza acestei alte idei
răvășind clipele acelor maimuțe.
Substanța aerului au pierdut-o într-o vară, cândva;
[...] Citește tot
poezie de Cosmin Brehoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soldiers
e târziu și soarele ca o drujbă taie
cerul în două. muniții păstrate pentru mai târziu când vom avea nevoie de ele.
soldați pregătiți pentru război / asta suntem. apoi soare/ vid.
cizme murdare înfipte în noroiul de pe străzile
ce ne duc ca benzile transportoare înspre cazarme.
// acolo se petrec dramele / când liniștea se omoară încet
ca un animal învelit în blana lui caldă străpuns de gloanțele lor cenușii //
liniște artificială în dimineața de februarie / pentru că toate
sunt ascunse sub pământul murdar.
tac asemeni unui munte pe care niciun alpinist
nu poate să-l urce.
ceva urlă pe văile sale / nevoile noastre de stabilitate și control.
// tac și-mi descopăr fricile ca pe o rană. în capul meu se învârte o balerină.
cu căt învârt cheia cu atât mai repede se mișcă. //
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și transporturi, adresa este: