Citate despre modeling și vorbire
citate despre modeling și vorbire (inclusiv în versuri).
Textele de mai jos conțin referiri la modeling și vorbire, dar cu o relevanță mică.
Transparență
lunga mea cădere în captivitate - intravenos bag substanțe care să mă vindece dar nimic destructibil
care să cutremure creșterea osoasă a corpului
dar venele, venele astea rămân tari ca o sârmă ghimpată ce capătă consistență
îmi vorbești despre pantofii stiletto și rochia roșie a manechinului din vitrină iar asta
declanșează un război în mintea mea când
liniștea e atât de puternică și se prelungește până la marginea orașului
unde eu stau cu piciorul pe o m i n ă gata să se declanșeze
trebuie doar să mă împingi dintr-un perete în altul
& voi deveni alt manechin / cel care așteaptă să nu moară de foame
la fel ca în secolele trecute când oamenii mureau
rând pe rând sclavi ai sistemului /asta ne consumă acum și pe noi
descarcerarea este o posibilă soluție / doar așa mai rămâi în viață cu viziuni
halucinante în starea asta care se perpetuează
până la oprirea definitivă a durerilor
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu frumusețea ei naturală, Lia putea concura cu orice top model al vremii. Și din acestă cauză, ca din multe altele, Lucian se simțise atras de ea, de cum o văzuse, de prima oară, deși părea că ea nu i-ar agrea deloc prezența lui, respingându-l mereu, iar ori de câte ori el încerca să-i vorbească, ea făcea tot ce putea pentru a-l îndepărta, fiind singura persoană care susținea cu tărie că nu-i plăcea caracterul și felul de a fi al lui Lucian, motiv pentru care nu pierdea niciodată ocazia de a-l cicăli, de a-l tachina, de a-l provoca, de a-l determina să-și piardă calmul, sau obișnuitul său control de sine, ceea ce nu se întâmpla, căci nu era ușor să-l facă pe Lucian să se enerveze (mai ales pe ea), însă ea nu se lăsa deloc, continua să-l încerce, ceea ce-l determina pe Lucian s-o admire din ce în ce mai mult.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dinspre est
aceiași columbi populează piațetele din Milano iar pe trotuare și străduțe trec fericiri cu tocuri subțiri bărbați ce seamănă cu Romeo care se așază tacticos la terase și țin în mâini viețile lor trupeșe
privesc vitrinele cu manechine inexpresive ce etalează luxul
miroase a parfum scump dar cerșetorii cu câini se hrănesc imaginar
nimeni nu are eleganța femeilor estice nici ambiția cu care traversează viața
pe culoare înguste
îmi amintesc de niște amfore goale ce se umplu treptat cu speranțe
așa cum își târăsc ele badantele timpul strangulat
până la terasa din colț unde un chelner român
rasat vorbește în italiană
ferindu-se de conaționalii săi
are o viață normală într-un oraș anormal de frumos
liniștea în Milano e ca un carusel care noaptea se odihnește
oameni pestriți împing cărucioare cu prunci mănâncă la terase și râd zgomotos
în lumea mea ca un vârtej din România liniștea se dă de-a rostogolul
și orice ai îmbrăca ești cea mai frumoasă femeie din cartier
dar orele tale atârnă simple de obrajii lunii
nu stau la balcon ca niște falii cenușii rupte de univers
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prieteni...?
Aveți prieteni cu adevărat?
Ați stat s-analizați prezentul?
Verificați întâi de-ați "up datat"
pe cel ce încă - nu de ieri - este absentul!?
Trăiți convinși că e la fel,
că din copil, copil rămâne,
îl aveți fără temei drept top model...
Nu știți că-ncetul cu încetul perfidia îl răpune.
Nici ce-n liceu erau, nu mai rămân
așa cum îi simțeai atunci, aproape...
S-au dus la alte școli, pe alt tărâm
și-au luat fără să știi, licența în... infidelitate.
Erați ca unu-n facultate,
totu-împărțind chiar și femei,
aveați proiecte de societate...
Însă pe-atunci, erați toți tineri, tineri, tinerei.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică rimată la cartea "Stanca" în... "Calea Lactee", de Cornelia (Stăncuț) Georgescu
Adolescența-i primăvara vieții,
Când ploi călduțe cad în ropot,
Cu farmec și elanul tinereții,
Vremea "hormonilor" să dea în clocot.
Tinere cochete și gălăgioase
Se-ntrec în modă, care mai de care,
Să fie-n tot provocatoare
Și din frumoase, mai frumoase,
Tot mai preocupate-n vreme
La dedesupturi cât mai fine,
De rujuri, farduri, gene și sprâncene,
Dorind să fie la-nălțime,
De prin licee s-au decis
Spre modeling, la cânt și joc,
Cum fiecare se vrea "miss"
Poate-or găsi har și noroc.
Doar autoarea "Stanca" în... "Calea Lactee"
În modestie, simplitatea-i ne-ntrecută
Și-a pus în gând altă idee:
Vrea reduta cărții cucerită!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alienare (versuri)
Sigur, iubita îmi spune
Ești un nimeni,
Sunt un nimeni,
Dar de unde vine vocea iubitei?
Iubita este în vinele mele albastre,
Ea circulă prin vase, prin inimă, prin creier,
Peste tot ea spune, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Nu mă îndoiesc nici o clipă, nu o contrazic,
De când m-am născut știam că sunt un nimeni,
Iubita era scaietele din curte, era drumul pustiu,
Ești un nimeni îmi spune norul plutind precum albușul
În crema lichidă, un nimeni, un nimeni, un nimeni,
Iubita pe numele ei, Mengele, Himmler sau Bormann,
Iubita este un bărbățel în chiloți, nu vă speriați, ea nu este femeie,
Ea este tot ce nu a fost feminin niciodată, ea nu este din coasta
Bietului Adam, este o mult mai veche ființă, fosila pe care noi
N-o vom găsi niciodată și leagă maimuța de om, ca răspuns
La-ntrebarea pusă de Domnul.
***
Eram păgân, aveam un munte,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă las trântit de "valuri"
Nu am adormit în posturi, n-am tras sfori sau brăcinare,
Chir de m-au târât pe coate, cu "afetul" în spinare.
În postul de santinelă nu am moțăit vreodată,
Fiind că patria mi-e sfântă, recompensă... fără plată.
Am jurat credință sacră și-am depus un jurământ
Să fiu țării de nădejde, până voi intra-n mormânt.
Știu că multora le place să m-adulmece cum pot,
Să-mi fure credința sacră, să mă cumpere cu-n... "zlot".
Dar eu!" Nu sunt de vânzare, unora ce-mi vor doar votul,
Nici chiar unor "manechine" ce se dăruie cu totul.
Am crescut în vremuri grele, generate de războaie,
M-am călit precum o stâncă, pe arșiță și pe... ploaie.
Și de-aceea aș vrea Doamne! Să trăiesc până când veacul
O să spulbere mocirla, o să dea la toate leacul.
Rănile să nu ne doară, să ne vindecăm rănirea,
Dacă vrem? Avem puterea, doar aste ne e, menirea.
Nu m-a fraierit trecutul, nici prezentul n-o s-o facă,
Fiind că n-am fost o povară, nici nu am crescut în "clacă".
Sentinelele de suflet nu au sforăit în... posturi,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de gânduri (30 octombrie 2009)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre modeling și vorbire, adresa este: