muguri şi suflet

Ninsorile

Ninsorile sunt sufletele licuricilor urcate în sori -
Se spune că iarna-i făcută din muguri de flori.

distih de Camelia Opriţa din Enigmele sufletului (31 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prăpastie înmugurită, sufletul se adânceşte... în exterior!

aforism de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

O dată înmugurite, sentimentele există întotdeauna în adâncul inimii. Adorm sau se trezesc iar, după capriciile întâmplărilor vieţii; dar rămân acolo, iar existenţa lor modifică negreşit sufletul.

Balzac în Femeia la 30 de ani
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilăria - mai întotdeauna ea trezeşte în sufletul omului un sentiment de melancolie: lumea tihnei în care visează gingaş şi cu sfială mugurul omenesc ce abia se deschide la viaţă e palidă şi săracă. Vârsta de aur? Nu, vârsta neputinţei şi a sensibilităţii aproape bolnave.

citat clasic din Ivan Alexeievici Bunin
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărirea Luminii (sonet)

RĂSĂRIREA LUMINII
(sonet Pascal)

Răsare Lumina Domnului Hristos
Din covor astral, împletit cu stele,
La Înviere, când vine Paştele,
În altarul sufletului credincios.

Din mugurii ei se-aud cuvintele:
"Luaţi Lumină!" din spirit maiestuos!
Ca să sfinţească sufletul virtuos,
Când îngerii aprind candelabrele.

Lumina coace rod în suflet mănos
Cu flacăra ce urneşte muntele
Şi miracolul gândului luminos.

E mister care înalţă templele
Credinţei, la Paşte în miei sângeros,
Când spirite bântuie mormintele.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu din Sonete Pascale (5 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muguri de suflet

Sunt flăcări în sufletul meu
Şi-n muguri de suflet e floare...
Aşa se întâmplă mereu
Când tu mi-l parcurgi, sclipitoare.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pagina de fericire

Primăvara aceasta
Ne luminează pagina de fericire
Înscrisă în calendarul uitării.
S-au deşteptat literele
Născându-se frunze
Şi florile au înmugurit
În irişi.
Genele de ramuri s-au unit
În pădurea de suflete.
Sângeri sunt de-acum clipele
Vânt dulce cu iubirea dator,
Trilul de pasăre şi susurul de izvor.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ţi-e sufletul strâmt nu-i poţi da trup dragostei, iar mugurii ei se prefac în cioburi de gheaţă.
Şi oriunde te duci blestemul te urmăreşte, te chinuie. Oricât ai bate la uşa ursitoarelor care ţi-au anulat destinul, universul nu te va scuti de nefericire.

Camelia Opriţa în Enigmele sufletului
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a înmugurit vioara

Primăvară de cleştar
mi-ai pus sufletul pe jar

Cum se-nalţă soarele
cântă iar izvoarele

Cântă ca nebunele
înroşindu-şi strunele

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (21 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerşetor

Bătrân, gârbovit, cu tremur în mână
În prag de metrou, când viaţa mă-ngână,
Pe ziarul întins, ca-n pomenit sărindar,
Cerşesc la ziua cu muguri în dar;
Cu ochii pierduţi în orbite, ca-n hău,
Cerşesc o felie din sufletul tău!

poezie de Nicolae Rolea (29 octombrie 2010)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni,
cum te mângâie cald şi drag pe pântec,
o, verde pur, ţâşnit de pretutindeni,
din ziduri şi din brazde şi din cântec...

La noapte poate, în ultimul răsuflet,
cu luna coborâtă lin pe muguri,
cu pumn de-arginţi ţi-oi arunca în suflet.
Dar cel de-acum, te voi iubi de-a pururi.

Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrie-mi

Când vântul suflă printre copaci
Şi vrei să fii singur, nu vrei să vorbeşti cu nimeni
scrie-mi
Când găseşti in oameni
Doar ipocrizie
Tu nu mă uita
Şi dacă nu ai nimic de spus
Nu iti face griji voi intelege
E suficient să ştiu
Că te gandesti la mine...

Scrie-mi când nu vrei să vorbeşti cu nimeni,
când aduni în suflet singurătate,
când găseşti în oameni stelele apuse.
Scrie-mi când nu ai nimic de spus şi vrei să taci...
Dacă eşti un gând sau eşti doar o văpaie,
ştiu că mă păstrezi într-un mugur de lumină
unde sufletul meu arde fără căinţă în umbra ta.

poezie de Camelia Opriţa din Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Primăvara sufletului meu, clădită din cuvinte (22 februarie 2008)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin tot ce a simţit, prin tot ce a gândit – omul – se vrea prelungit în infinit. Deşi cele ce se petrec în jurul lui îi dau motiv să creadă că totul e trecător şi el însuşi e muritor, el doreşte, cu înfocare, parcă, să ştie că poate fi nemuritor. Nemuritor în ordinea morală prin "Umanitatea gândurilor şi faptelor lui", nemuritor în ordinea fiziologică prin mugurii odrăsliţi din corpul lui, prin copiii lui, prin fericirea şi mulţumirea sufletească pe care prin acţiunile lui o realizează în sufletul celor din jurul lui.

Dan Begu în Umanitatea şi pacea (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sufletul arid
cireşul întinereşte
primenindu-şi coroana
cu verdele mugurilor
ce-mi hrăneşte existenţa

gogyohka de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ar fi o oroare să crezi că sentimentele se reproduc? Odată înmugurite, oare nu vor exista ele întotdeauna în adâncul inimii? Adorm sau se trezesc iar, după capriciile întâmplărilor vieţii; dar rămân acolo, iar existenţa lor modifică negreşit sufletul. Aşa încât, orice sentiment nu va avea decât o singură zi mare, ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă a celei dintâi furtuni.

Balzac în Femeia la treizeci de ani
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

apar muguri noi
la floarea din fereastră
dar şi pentru sufletul meu
sunt la fel de noi
un fel de începuturi.

gogyohka de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi poet

A fi poet...

şi în "A fi"
încolţeşte
un static mugur.

Pe el îţi întinzi
Sufletul,
când doare,

ca o lingoare
netămăduită,
ca o plagă
imortalizată,

atunci când
nemurirea
e cel mai viu păcat-

imuabil destin,

[...] Citeşte tot

poezie de Lilia Manole
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul nostru sălăşluieşte într-un corp în care, peste 90 la sută, se află Apa, compuşii Apei. Aşadar, datorită corpului, noi suntem mugurii Apei, o ramură a Apei. Dintotdeauna, mitologiile / mitosofiile (Cosmogenezele) ne relevă Apa râului (Lethe, Styx etc.), la hotarul dintre Lumea Asta şi Lumea de Dincolo, dintre Ţara-cu-Dor şi Ţara-fără-Dor.

aforism de Ion Pachia-Tatomirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciune

De-atâta primăvară mi-e sufletul un mugur
Şi stoluri mari de păsări în mine se întorc,
Izvoare dezgheţate de-acum le-aud în susur,
Vapoarele cu vise, mi s-au întors în port.

Am ghiocei la tâmple şi nu mai bag în seamă
Cum zilele la vale pornite-s, rostogol,
Mi-ar încolţi în suflet poate teama
De sufletul uscat mi-ar fi şi gol.

Dar nu ştiu cum se face că trupul se-nfioară
Sunt ca şi-un gorun singur şi bătrân,,
Ce-aşteaptă, ca în fiecare primăvară,
De păsări, cuiburi, să strângă iar la sân.

poezie de Valeria Iacob Tamaş (2010)
Adăugat de Valeria Iacob Tamaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorul

Setos îţi beau mirasma şi-ţi cuprind obrajii
cu palmele-amândouă, cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stăm.
Şi totuşi tu-mi şopteşti: "Mi-aşa de dor de tine!"
Aşa de tainic tu mi-o spui şi dornic, parc-aş fi
pribeag pe-un alt pământ.

Femeie,
ce mare porţi în inimă şi cine eşti?
Mai cântă-mi înc-o dată dorul tău,
să te ascult
şi clipele să-mi pară nişte muguri plini,
din care înfloresc aievea - veşnicii.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de jusţanca
Comentează! | Votează! | Copiază!