Citate despre munți și ozon
citate despre munți și ozon (inclusiv în versuri).
stratul de ozon -
sus pe vârful muntelui
aer răcoros
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alpiniștii
Pe munți, ei fac ascensiune;
E noua, marea pasiune,
Că din "Carpați", ozon curat
Îl iau cu "filtru", strecurat!
epigramă de Naum Smarandache din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Turism montan
La munte, pe cărări alpine,
Respiri ozon curat, te miști,
Dar și cabanele sunt pline
Cu sute de... băuturiști.
epigramă de Ioan Roșca din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi prea trist
Să n-ai în tine apă și să doară,
Nervurile din frunze în dogoare,
Să n-ai o clorofilă de culoare,
Chitarei care cântă-n subțioară,
Să n-ai destul răsuflet, să n-ai boare,
Metaforele să le vezi că zboară,
Să n-ai un ochi curat de căprioară,
Să te îmbeți cu-o tulbure licoare,
Ar fi prea trist, să n-ai atâtea rime,
Să prinzi izvorul ce-a mocnit sub frunte,
Să mergi pe stele galbene de crime,
Când ai un suflet gata să le-nfrunte!
Ar fi prea trist, ca versurile prime,
Să n-aibă aer cu ozon de munte!...
sonet de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Taina munților se ascunde
Printre cetine și nori
Curg mistere cristaline
In suspine de izvoare line
Tămâiată-mi răsuflarea
Pieptul citește poezia de ozon
Luna stă pe o culme
Lupii o slăvesc cu urlete
Tainic mă cuprinde tăcerea
Peșterile-mi aud ecourile
Zvârcolite in mine
Lumea-i in depărtare
Zumzetul de fiere și betoane
Din adânc de munte se naște
Muntele tăcut privește
Taina măruntaielor se risipește
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la munți și ozon, dar cu o relevanță mică.
Colț de rai
La Voinești -
Rimele nu-s necesare.
La-ntâmplare vin cuvinte
Ce spun totul, atât de frumos:
Munte, brazi, ozon, izvoare,
Păsări, jivine și fluturi,
Felurite flori și poame...
Și-o minunăție, Doamne!
Ghemotoc numai inimă
Ce se joacă-n jurul meu!
Pentru-o clipă uit că mi-este
Interzis efortul și...
Alerg după veveriță!
Pentru prima dată-n viață...
Simt cum mă roade invidia!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de ozon
C-un dor la rotisor
te-aș duce stăpână a liniștilor
in haita mea a demonilor
sus pe vârful munților
să ard carnea gândurilor
in ochii cu jar năucitor
în cascadele scânteilor
să fiu regele vulturilor
pe umărul cu liniștea cetinelor
cerbul țintat culmilor
arcuite ucigător
și lupul stăpân haitelor
de fior cu ador
de izvor tălpilor
și ozon săruturilor
pe lavița infiniturilor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici nu se intră
Aici nu se intră,
E un blestem ai rădăcinilor
care s-au unit în pământ!
Cine calcă pata de cerneală,
se înroșește din cauza globulelor
care plutesc acum în ozonul de munte.
Nu se intră și nu se iese,
decât dacă accepți să rămâi rănit
și nebandajat...
Dacă porți rana prin lume,
ca toți să te privească, precum un pom
răsărit și necunoscut după prima frunză!
Aici nu se intră, domnilor,
decât dacă suportați pata de cerneală,
plină cu globule care nu mai dispar,
niciodată!...
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
«Farmacia Ozonului dintre munții cu vârfuri de dor și logostele / m-anunță cu grai de înger-filomelă de-un rai de nai / de înzorierea-mi, odată cu Măria Sa, Soarele, / ce-mi pornește toate motoarele... // Farmacia Apei dintre sirene-curcubeu m-ademenește / în roș-verdele-abis, ori în marginea mării, pe fluvii, / pe râuri văluros-mieroase, ori spumegoase, / spre zenitu-mi, odată cu Măria Sa, Soarele, / ce-mi ambalează toate motoarele... // Farmacia din Cetatea-Lemn-de-Zăvoi, din prim-orga-pădure / mă-mbie în plai, cu cele agreste / și cu toate cele sculptate în Lemnul din Țeste, / la chindie, odată cu Măria Sa, Soarele, / aburindu-mi mie toate motoarele... // Farmacia Focului mă-nlămurează-n priveliștea brumărie a ființei, / în centrul spiralei de wolfram incandescent al galaxiei, / între struguri-de-stele din marginea cosmică a viei, / de-nserare, odată cu Măria Sa, Soarele, / de-mi odihnește toate motoarele... // Farmacia Pământului mă-ntâmpină cu pâine și sare, cu cristale-oase, / cu turle-carapace-de-țestoase, / de miazănoptire, cu Măria Sa, Soarele, / sporindu-mi la prima cântare-a cocoșilor toate motoarele...» ‒ De farmacia fiecărui element din fundament...
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «Din "aforism-brazdă", în oglinda "farmaciei-poem"» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 7 sq.).
Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic», Timișoara, Editura Wa, Din "aforism-brazdă", în oglinda "farmaciei-poem" (21 septembrie 2012)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fantasmagorie estivală
pe muntele meu falnic se fericesc izvoare
răsar povești din constituția adâncă
valuri de ape limpezi au dulce savoare
mă răcoresc căci vara e fierbinte încă.
cu păstrăvii veseli mă scald sub cascade
parcă aș vrea și eu să am solzi argintii
armură pentru trupul care încet decade
sub influența morții cu chipuri pământii.
la umbra brazilor azi simt o relaxare
admir nemurirea freamătul pururi verde
ozonul primenit îl răspândesc în zare
în raze de soare știu să se dezmierde.
codri îmi sunt prieteni sacră consolare
contemplu frenezia care nu se pierde.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași în oglindă
La primul cântat de cocoși,
Mama ne umplea buzunarul cu rouă,
Noi plecam uzi până-n cer, radioși,
Când tata tăia întunericu-n două.
Cupola discretă ne-mproșca cu catran
Dar simțeam cum ne mângâie briza...
Pașii pe cer îi făceam simultan
Plin de jderi, lunecând cu banchiza.
Ne cădea alburii, picături de pe frunte,
Niște perle rotunde, acolo pe glod,
Dar topeam în ozonul de munte mereu
Duhuri turbate vuind lângă pod
Se rupea întunericu-n palme,
Frământat de mânerul samarului greu,
Stelele reci zornăiau zori mai calme,
Între pas și-ntre suflet mereu.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secvențe
Degeaba dormim în biserici,
căci nunta se-amână din nou
și grupul acesta de clerici
se duce să bea în cavou.
Orașul rămâne în urmă,
calicii sunt sus, pe statui,
prin sufletul meu trece-o turmă
de porci milenari și sătui.
Și plouă splendid în subsoluri,
pe îndrăgostiți și pe cărți,
dar noi să-notăm spre atoluri
ce nu sunt trecute pe hărți.
Să-nceapă, deci, corul de îngeri
sosiți cu-ntârziere prin gări,
iar tu să-i asculți și să sângeri
pe urma cuvioasei răbdări.
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Purgatoriu pentru sfinți (2014)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de mosc
Unde ești că nu mai știu
Fiule, să te cunosc?
Mamă, s-a făcut târziu
Pentru florile de mosc
Te-a furat un fir de apă
Și-am rămas singur pe mal
Bătrânețile tot sapă
Zidurile în aval
Dacă mor, renasc în tine
Ca un dor de menestrel
Când zăpezi diamantine
Strălucesc într-un tunel
Mamă, s-a făcut târziu
Și m-a prins un dor de ducă
Dacă mor, nu mai înviu
florile. Și se usucă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de Mai pe Valea Trotușului
Mergeam agale pe stradă
iar dintr-o fereastră îmi cântau
ciocârliile în crâng, prin vioara
lui Yoska Gabor cu ai săi lăutari.
M-am întors nostalgică în timp
în pădurile de la Slanicul Moldovei
când mă trezeam în zori cu foșnet de arini
și cântec de privighetori.
Ozonul îmi pătrundea în plămâni
iar Trotușul îmi zumzăia în urechi
clipotind vesel peste bolovani,
o orchestră de viori din Munții Ciucului.
De Întâi Mai e zarvă multă la noi,
iar privighetoarea nu mai cântă.
poezie de Lidia Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre munți și ozon, adresa este: