munţi şi timp

Se lasă seara
Lupii urlă la Lună
Fior în munţi.

haiku de Alex Dospian (februarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radiografie

Totul se vedea înlăuntrul lui distinct,
precum a-i privi din câmpie spre munţi,
imediat după ploaie:
anii aveau înfăţişarea unor arhipelaguri pestriţe
împrăştiate de vânturi potrivnice,
zilele, conturul unor meteoriţi în miniatură
căzuţi pe maidane insalubre;
orele nu depăşeau mărimea locului de popas
pentru câteva vocale privilegiate;
secundele ocupau obscura suprafaţă
a unui punct final.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate un om care s-a pregătit ani de zile ca să urce pe muntele cel mai înalt din lume să se simtă înfrânt când ajunge în faţa muntelui şi descoperă că acesta e învăluit de o furtună? Omul îi spune muntelui: "Nu mă vrei acum, dar vremea o să se schimbe şi într-o zi voi putea să mă urc în vârful tău."

Paulo Coelho în Manuscrisul găsit la Accra, "Înfrângerea"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rob codru, cum te suferi supus şi vânzării dat singurel sub lună? O, frăţie, de-am fi împreună pe muntele Daciei, în lumina de sus!...

citat celebru din Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-ţi bate joc de casa mea; grinda e strâmbă şi camera mică dar luna care străluceşte pe munte e a mea.

Sin Heum în Hyun şi Mine
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De mult timp se pregăteşte o înţelegere între forţele primitive ale omului şi acelea ale muntelui. Fericit cine ştie să le împace!

citat celebru din Goethe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statură

Să nu prelingă, să nu pice
Viu spiritul, robit în ea,
La azimi albe să-l ridice:
Sfiit pruncia ei trecea.

Sori zilnici, grei, adreau sub dungă,
Uşor sunau în răsărit;
Şi nori ce nu ştiau s-ajungă
Şi munţii, cîţi va fi-întîlnit,

Suiau cu iezerii, să cate
La anii falnici, douăzeci.
Vedeau din ceasul ce nu bate
- Din timp tăiat cu săbii reci.

poezie celebră de Ion Barbu din Joc secund (1930)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ctitorind soarele omeniei

Motto: "Vreme trece, vreme vine."

Chiar dacă timpul trece
Prin timp noi vom rămâne,
Chiar de ni-i clipa rece
Noi tâmpla ne-o vom ţine;

Şi frunte lângă inimi
Şi inimi lângă frunte
Noi sus vom ţine gândul
Mai sus decât un munte.

Şi muntele e-o treaptă
Şi noi suntem un munte,
Când florile ne ard sub pleoape
Şi ochii-n rouă ştiu să cânte.

Iar când durerea e adâncă
De nu mai vrea din gând să iasă
Noi ştim să facem visul stâncă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din revista Liceul, nr.16 (1978)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miracol

Ce munte curios, Olimpul!
De-l urci şi-apoi în piscu-i mori,
Tot nu-i exclus să-l mai cobori
Cu timpul!

epigramă de Sorin Pavel din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt un om al oraşului, iubesc natura, urc pe munţi, citesc, şi aceste activităţi au nevoie de timp. Nu poţi dirija Simfonia a 5-a de Dvorjak dacă nu cunoşti pădurile Cehiei.

Franz Welser-Most în TVR HD, interviu (1 ianuarie 2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O amoeba

Ce mai faci?"
Într-o bună zi luna
A întrebat pămîntul.

De milioane de ani
Îl tot vedea muncindu-se,
Mutînd mările dintr-un continent
Într-altul,
Experimentînd gheţuri şi vulcani
Şi stricînd zilnic o grămadă de munţi.
"Ce mai faci?"
A repetat ea.

Pămîntul a răspuns obosit şi grav.
"O amoebă."

Atunci luna a încruntat din sprîncene,
S-a făcut că înţelege
Misterul creaţiei şi al vieţii
Şi-a plecat mai departe gîndindu-se:

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântul Petru

Preasfinte, fă-ne loc în rai,
Cu toate că am fost golani,
N-am fost pe Muntele Sinai,
Dar... ţinem post de nouă ani.

epigramă de Mihai Danielescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Breaking news: Azi-dimineaţă a răsărit Soarele şi ne aşteptăm ca el să apună în cursul serii. Pământul e rotund iar Luna are faze, cratere, ba chiar munţi şi mări. Oamenii au în general două mâini şi două picioare, dar numai un singur cap, din fericire... Iarna e frig, vara e cald, în timpul zilei e lumină iar în timpul nopţii întuneric. La Polul Nord e multă zăpadă de culoare albă, la fel şi la Polul Sud. Balenele sunt nişte mamifere foarte mari, care trăiesc în mări şi oceane. Muntele Everest e cel mai înalt de pe Pământ. Se aude că omul se trage totuşi din maimuţă, deşi lucrurile nu sunt foarte clare. Este ora douăzeci şi peste exact o oră va fi ora douăzeci şi unu. Până atunci, vă dorim toate cele bune.

Mihail Mataringa (2 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct explodat

Te pierzi de tine şi îţi faci cu mâna.
Natura ta se-ntoarce în natură.
Pe rând eşti casă, prag şi bătătură,
Eşti ziua, luna, anul, săptămâna.

Şi ochii, aparate de sudură,
Cu fulgere de gura ta prind luna,
Cucuta-i dulce, dulce-i mătrăguna
Şi mângâierea frunţii e arsura.

Dezintegrat în picuri şi scântei,
Eşti boarea văii, valul şi busola.
Te-agăţi de munţi, cu brazii, şi eşti stei.

C-un curcubeu ţii cerului cupola...
Şi-n jurul tău tot creşte-aureola,
Ca o explozie de Dumnezeu.

sonet de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

amurg la munte –
în apa izvorului
răsare luna

haiku de Vlad Flavius
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totuşi, la cât de multe renunţăm către sfâşitul vieţii. Nu mâncăm carne, nu urcăm pe munte, nu facem plimbări noaptea. Şi doar sunt cei din urmă ani.

Iuri Dombrovski în Pe urmele Şarpelui boa
Adăugat de Hancutei Liviu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întotdeauna şi pretutindeni

Străbate peşterile-adânci din munţi,
Atinge-n drum spre cer ale norilor frunţi:
Muzele strigă izvoarele şi văile pline de culori
De multe ori, da, de mii de ori.

Când privirea-ntâlneşte tinere flori albastre,
Cântece noi răsplătesc eforturile noastre:
Timpul trece şi-n zbor zilele trec, una câte una,
Dar anotimpurile revin întotdeauna.

poezie celebră de Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O oră vine, a asfinţitului, cînd toate deodată — trireme, fregate, caravele — iau foc de la ultimele raze ale soarelui. Atunci, asupra pămcntului prind să se reverse nesfîrşite valuri de purpură şi aur. Nicicînd, ca în timpul acestor fastuoase apusuri, cîmpii, păduri, oraşe, fluvii şi munţi nu se dezvăluie lor înşile atît de bogat şi viu colorate.

Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi

Plec cu pleoapa ta pe umăr
plec sub cortul ei în munţi
unde timpul stă la număr
şi secundele înfrunţi.
Plec să îmi deschid o stână
unde iarba paşte oi
zilele o săptămână
fiecare pe noi doi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extaz

O oră între-abis şi umbre
la răscruci de veac şi teamă,
o oră prelungită-n slavă
mi te-a dat, ca-n vis, în seamă.

Promisă tu, în dar luată,
fii ureche şi ascultă:
puternic vine foc din tine,
freamăt nou şi sete multă.

Ah, bucură-te şi veghează,
tu, edenică-ntrupare!
Vrăjit un munte în amiază
se apropie de-o floare.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!