Citate despre muzică și pescuit
citate despre muzică și pescuit (inclusiv în versuri).
Cântec de dragoste
Ai pescuit
soarele meu în zori
și i-ai scos
icrele roșii.
Ai pescuit
dealul meu
și i-ai scos
icrele negre.
În jarul
cântecului ei
se coace pâinea privighetorii:
rumena roză.
Iar tu
cu-nnegurare asculți
glasul ei rourat
și cântecul meu.
Ferice de cel
care se mulțumește
c-o pâine
muiată-n uleiul liniștii!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romică (ușor ironic): Ba da, mămucă! Am absolvit clasa de cântăreți din solz de pește...
Baciul (grav, povățuitor): Niciodată să nu râzi de tradiția neamului tău. Muzica la solz de pește este cea mai accesibilă. Dacă vrei să cânți, îți iei undița și te duci. E balta plină de instrumente...
Safta (cu patos): Pentru ca nemții să poată meșteri clavecine și piane, noi îi țineam pe turci, cu sabia, la Dunăre. Iar în Dunăre înotau mii de pești...
Baciul (serios): Aceasta e tradiția. Ai văzut tu piane înotând prin Dunăre?
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sfârșit de sărbătoare
Nelămurit în toamnă, aseară-am revăzut
Aceeași luncă unde am pescuit noi doi,
Tu pleci și eu rămân mai trist și neștiut
Cum sună de departe un cântec de cimpoi.
poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grădina era plină de minunății și era așa de mare încât nici grădinarul nu știa până unde se întinde; dacă mergeai tot înainte ajungeai într-o pădure cu copaci înalți și lacuri adânci. Pădurea mergea până la marginea mării și marea era albastră și adâncă. Corăbiile treceau chiar pe sub ramurile copacilor și într-un copac era o privighetoare care cânta așa de frumos încât până și un biet pescar care nu-și mai vedea capul de treabă și de griji se oprea în loc și asculta când venea noaptea să-și ridice năvodul.
Hans Christian Andersen în Privighetoarea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
La țărmul mării
Prieteni, bună seara, sub clar de lună spun
Sub vântul care plânge trecând prin codrul brun
Ca niște unde care, lovindu-se, se sparg
Și sub ușoara briză ce trestia o-nclină
Un călător visează și-n visuri se alină
Și-ascultă glăsuirea talazului din larg.
Pe-acest pescar noptatec pe stânca sumbră-l văd
Cum își îndreaptă ochii spre al cerului prăpăd
Și-n timp ce-a lui privire pătrunde-n firmament,
El se întreabă, poate ce este cu-acest cântec
Ce către ceruri suie rupt din al mării pântec
Se stinge și renaște în fiece moment.
Ați auzit, prieteni, ce imn a înălțat
Nemărginita mare spre cerul înstelat?
Ce muzică sublimă trezește Dumnezeu
În lumea infinită Atoatecreator
Însuflețind talazul statornic călător
Să cânte imnul sufletului meu!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu din Destăinuiri, traducere de Ion Potopin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celei care pleacă
Tu crezi c-a fost iubire-adevărată...
Eu cred c-a fost o scurtă nebunie...
Dar ce anume-a fost,
Ce-am vrut să fie
Noi nu vom ști-o poate niciodată...
A fost un vis trăit pe-un țărm de mare.
Un cântec trist, adus din alte țări
De niște pasări albe - călătoare
Pe-albastrul răzvrătit al altor mări
Un cântec trist, adus de marinarii
Sosiți din Boston,
Norfolk
Și New York,
Un cântec trist, ce-l cântă-ades pescarii
Când pleacă-n larg și nu se mai întorc.
Și-a fost refrenul unor triolete
Cu care-alt'dată un poet din Nord,
Pe marginile albului fiord,
Cerșea iubirea blondelor cochete...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de pomenire pentru morții neștiuți
Oh, pomeniți-i, pururi pomeniți-i
pe morții neștiuți din Hiroshima...
pe gârbovul pescar ce-și împletise
un nou năvod făcut din ochi de soare,
prin care
petalele oceanului sclipeau
ca niște violete parfumate...
pe omul-cal căzut în fața casei
în clipa-n care surîzînd spre prunci
le arăta un animal ciudat,
o veche bicicletă cumpărată,
spunând Cu ea mai pot s-alerg un veac!
pe mamele ucise lângă leagăn,
pe fata care peste-un sfert de oră
și-ar fi văzut logodnicul plecat
de patru ani pe front și-ntors rănit...
pe cei nefericiți ce se rugau
în templele cu umbre de izvoare...
pe pruncii care nu s-au mai întors
din școli... și ale căror șorțuri mici,
[...] Citește tot
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plajă
Platanii suri și cedrii-n mare
semințiile și-adapă.
În larguri vinetele brazde
se-ntind subt pluguri mari de apă.
Văzduh și port, pescari și vameși
au ațipit în spațial cald.
Vântul alb c-un ochi se caută
de-aici pe țărmul celălalt.
Ins pierdut în ceasul rar
mă uit prin spinii de la ușă,
oameni goi zac în nisip
tăcuți, ca-n propria lor cenușă.
În joc cu piatra câte-un val
și-arată solzii de pe pântec.
Între slavă și veninuri
mă-ncearcă boală ca un cântec.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legenda legendelor de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel
Legenda legendelor de Prof. Dr. Cornelia Păun Heinzel
Într-o zi, Dumnezeu chemă la el pe Sfântul Petru și îi spuse:
- Sfinte Petru, aș dori să mergi prin lume și să afli ce mai fac oamenii. Le-am dăruit Biblia plină de învățăminte spre a le fi de călăuză și exemplu în viață; le-am adus pe pământ scriitori talentați care să creeze basme pentru copii, povestiri și povești religioase sau istorice, inspirate din istoria popoarelor lor; le-am trimis poeți care să-i încânte pe toți cu magia versurilor lor; le-am creat muzicieni care să-i farmece cu acordurile melodiilor lor; le-am dăruit rapsozi și cântăreți cu har care să glăsuiască și să interpreteze minunat creațiile acestora; le-am oferit actori care să performeze cu dăruire și talent creațiile dramaturgilor. Doresc să știu, dacă oamenii se bucură de aceste daruri ale mele și dacă toate acestea făcute pentru ei din suflet, le-au schimbat într-adevăr viața în bine iar munca mea nu a fost în zadar.
Sfântul Petru porni imediat la drum lung. Urcă din greu pe cele mai înalte vârfuri muntoase, unde ascultă doinele, baladele melodioase și istorisirile minunate ale păstorilor, coborâ pe plajele cu nisip auriu și fin ale apelor, întinse și adânci, auzind cântecele și snoavele pescarilor, străbătu orașe și sate, încântat de înțelepciunea proverbelor și a zicătorilor populare și privi alături de oameni reprezentațiile actoricești, participă la serbările organizate în lume cu diferite prilejuri, fiind fermecat de bogăția spirituală a ceremoniilor organizate, îi însoți pe oameni la biserici, la slujbele religioase, participând cu aceștia la rugăciuni și călătoria sa ajunse la sfârșit.
Se întoarse direct în Rai și pentru că avea multe de povestit, despre cele văzute, se prezentă așa cum trebuia, înaintea Domnului.
- Sfinte Dumnezeu, am cutreierat lumea în lung și-n lat, am ascultat versurile minunate ale oamenilor și melodioasele lor cântece, am mers și m-am rugat alături de ei în biserici, am privit scene de teatru impresionante și am participat la sărbători fermecătoare. Am ascultat snoave, povești și povestiri care bucură urechea și mintea oricărui ascultător. Am citit cu plăcere basme pentru copii, povești de tot felul - magice, fantastice, istorice, filozofice, religioase, romantice, satirice... Am totuși o nedumerire. Nu știu ce fel de povestiri sunt acelea care conțin elemente fantastice sau miraculoase, brodate pe fondul unui motiv istoric sau al unei închipuiri mistice, prin care se explică geneza unui lucru, a unei ființe, caracterul aparte al unui eveniment istoric, al unui erou mitic sau al unui fenomen. Pentru că sunt deosebite de celelalte, ar trebui să aibă un nume special.
- Adevărat grăiești, Sfinte Petru. Și eu m-am gândit de mult timp la acest lucru. Am meditat îndelung și doresc ca începând de astăzi, aceste povestiri deosebite să se numească "legende", spuse Dumnezeu.
- Doamne, atunci aceasta va fi cu siguranță "Legenda legendelor", pentru că narează tocmai apariția legendei, glăsui Sfântul Petru.
poezie de Cornelia Păun Heinzel din The Alternative (2017)
Adăugat de CORNELIA PAUN
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec la sfârșitul lumii
În ziua-n care vine sfârșitul lumii
O albină zboară-n jurul unei flori de trifoi,
Un pescar repară năvodul încă ud.
Delfinii fericiți fac salturi în mare,
Puii de vrabie aleargă printre stropii unui havuz
Și șarpele are solzi aurii, așa cum trebuie să aibă.
În ziua-n care vine sfârșitul lumii
Femei sub umbrele traversează pajiștea,
Un bețivan moțăie sub copac,
Precupeții strigă pe stradă
Și-o iolă cu vela galbenă se-apropie de insulă,
În aer mai întârzie acordurile unei viori
Pentru a se pierde apoi într-o noapte înstelată.
Și-acei care-așteaptă fulgere și tunete
Sunt dezamăgiți.
Și-acei care-așteaptă semnele și trompetele arhanghelilor
Nu cred că așa ceva se-întâmplă-acum.
Atâta vreme cât soarele și luna sunt deasupra,
[...] Citește tot
poezie de Czeslaw Milosz,1911-2004, laureat al premiului Nob, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marină
Se'ntorc pescarii în spre sat;
Pe țermu'n neguri cufundat
Lucesc luminile lor rare,
Scântei perind în depărtare.
Și ceru-i sur, greoiu e de nori,
În noaptea plină de fiori
Tânguitorul val se bate
De-a stâncilor singurătate.
Și s'aud glasuri răsunând,
Vre-un cântec trist din când în când,
Din vârf de munți un clopot lin
Revarsă glas de jale plin,
Iar goelandul solitar,
Stăpânul valului amar,
De vântul mărilor trezit,
Bocește'n cuibu-i de granit.
Întunecat e tot și mut;
Din cerul aprig și tăcut
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prânzul pe iarbă
Pe iarbă - o prelată: iar pe prelată, noi.
Pescarii și poetul beau astăzi împreună.
Sclipește Ropotamo. Amiaza e în toi.
Rachiu-i foart tare. Și pâinea-i foarte bună.
Mușcăm din roșii. Zeama ne curge pe bărbii.
Hamsiile, ca niște bricege albăstrii,
Stau lângă brânza albă: iar pofta ne-o ascute
Măslina lunecoasă, sticloasa ceapă iute.
Când nu-i pahar, rachiul se bea și cu clondirul.
Din gură-n gură trece cu aburu-i de foc.
Se spun povești, se cântă și se mai pierde șirul...
Răsună cinci Na zdrave și-un singur Hai noroc!
Poetu-ar vrea să doarmă, dar s-a făcut târziu.
Ne-așteaptă-un drum pe mare, de-un ceas, până casă.
Și marea ne trezește c-un altfel de rachiu,
Cu o furtună verde... Și-i vânt!... Și nu ne pasă!...
poezie de Nina Cassian din volumul Dialogul vântului cu marea (1957)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin salcâmi
prin lilieci croșetez o idilă
tu crezi că eu cred
că a fost o iubire adevărată
importată din arizona
călătorea într-un ford vechi
ținea volanul cu stânga binișor
ținea coltul cu dreapta
vântul bătea în pletele ei
răvășindu-i mințile
o scurtă nebunie
noi nu vom ști niciodată
cântecul trist adus de oriunde
din alte țări de marinarii beți
un cântec cu un cal alb
care fuma marijuana și mesteca gumă
era melodia pescarului vânat
de rechinii răzvrătiți
prin salcâmi se scurgea
floarea ce mirosea mocnit
ca o durere la masa
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec de pe râul sudic
De când m-am căsătorit cu negustorul din Qutang
El nu a reușit niciodată să-și țină cuvântul...
Dacă m-aș fi gândit cât de consecventă este mareea,
Mă măritam mai degrabă cu unul din tinerii pescari de pe râu.
poezie de Li Yi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce nu am întâlnit eremitul de pe Muntele de la Apus
M-am cățărat spre sihăstria de aici, din vârful muntelui,
Fără nici o oprire de-a lungul celor zece mile.
Am ciocănit la ușa ta, dar nu a răspuns nimeni;
Am zărit prin dezchizătura ușii scaunul gol de la masă.
Poate că ai ieșit la plimbare cu ricșa ta acoperită,
Sau, mai degrabă, la pescuit pe unul din iezerele toamnei.
Cu regretul că s-ar putea să nu dau de tine,
Ai devenit subiectul meu de meditație
Splendoarea ierbii de aici, împrospătată de ploi,
Melodiile pinilor din apropierea ferestrei tale.
Mă las pătruns până-n adâncul ființei de tot ce văd și aud,
Liniștindu-mi simțurile, împăcându-mi inima;
Și cu toate că nu se află aici nici oaspetele, nici gazda,
Există oare motiv să cred că nu a fost o vizită perfectă?
... Spre seară am coborât muntele.
De ce aș fi continuat să te mai aștept?
poezie de Qiu Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la muzică și pescuit, dar cu o relevanță mică.
Refren taoist
Voi alunga Înțelepciunea și voi repinge Studiul.
Gândurile mele vor hoinări în Marele Vid.
Pocăința continuă pentru greșelile făcute
Nu va aduce pacea-n inima mea niciodată.
Îmi arunc firul undiței în același curent,
Atât de bucuros de parcă-aș fi domnul unui regat.
Îmi dezleg părul și pășesc cântând;
Între cele patru frontiere oamenii cântă
Împreună cu mine același refren.
Iată conținutul cântecului meu:
Gândurile mele vor hoinări în Marele Vid.
poezie de Ji K'ang, 223-262, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Wynken, Blynken și cu Nod
Wynken, Blynken și cu Nod, aventurieri din fire,
S-au îmbarcat ieri noapte pe-un pantof de lemn
Și-au navigat pe fluviul razei cristaline
Spre marea cea de rouă. Cuprinsă de-un curios îndemn,
Luna i-a întrebat, "ce vânt v-aduce, ce dor nu vă mai încape?"
"Am venit să pescuim hering," au răspuns ei,
"Un pește care se zbenguie-n aceste minunate ape;
Avem năvoade țesute cu fire de aur și de-argint, ehei!"
Și-au zâmbit
Wynken,
Blynken
Și cu Nod.
Luna a râs și-a fredonat un cântecel,
Iar pantoful i-a legănat întreaga noapte
Și vântul, cu aripi ușoare de porumbel,
A ciufilit valurile de rouă peste poate.
Heringii erau steluțe și se vedea-n apă, ca prin geam,
Cum înotau-n marea-aceea luminoasă.
"Noi aruncăm plase printre insulițe de mărgean,
[...] Citește tot
poezie de Eugene Field, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de vâslă și de lotcă
e seară și răzbate cântecul de lotcă
valuri de speranțe dansează o polcă
cele trei brațe îmbrățișează marea
cât vezi cu ochii albastră-i zarea.
pe Danubiu s-a scurs frumoasă iubire
mereu influențează nuferi la înflorire
corăbii cu lumină poposesc în deltă
pasiuni de viață amplu se dezvoltă.
raiul de apă mai vreau să-l străbat
ca o libelulă cu chipul schimbat
minunile deltei au ajuns picturi
schimbă chipul artei și trec în culturi.
e seară și răsună cântecul de lotcă
pescarul soarbe o cincizeacă de votcă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe metafizică
lui Nichifor Crainic
În porturi deschise spre taina marilor ape
am cântat cu pescarii, umbre înalte pe maluri,
visând corăbii încărcate
de miracol străin.
Alături de lucrătorii încinși în zale cănite
am ridicat poduri de oțel
peste râuri albe, peste zborul pasărei curate,
peste păduri adânci,
și orice pod se arcuia
trecându-ne parcă pe un tărâm de legendă cu el.
Am zăbovit îndelung între stânci
lângă sfinți bătrâni ca ghicitorile țării,
și-am așteptat să se deschidă
o fereastră de scăpare
prin puternice spații de seară.
Cu toți și cu toate
m-am zvârcolit pe drumuri, pe țărmuri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul XIII
Am fost plecat să-ți conturez
granițele trupului cu atingeri de foc.
Gura mea te-a cuprins de-a curmezișul: un păianjen
încercând să se ascundă.
În tine, în spatele tău, timid, cuprins de sete.
Povești de spus pe malul înserării,
ție, tristă și suavă femeie, să nu mai fii atât de tristă.
O lebădă, un copac, ceva departe și plin de fericire,
anotimpul strugurilor, desăvârșitul și fertilul anotimp.
Eu sunt cel care te-a iubit în refugiu.
Singurătatea s-a încrucișat cu vise și tăcere,
atârnând între mare și tristețe.
Tăcută, în delir, între doi gondolieri în repaus.
Între buze și glas ceva piere,
ceva cu aripi de pasăre, ceva de chin și uitare,
la fel ca năvodul ce nu poate ține apa.
Păpușa mea, doar câteva picături mai tremură.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pablo Neruda din Douăzeci de poeme de iubire și un cântec de disperare, traducere de Ionuț Popa
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre muzică și pescuit, adresa este: