Citate despre noapte și romantism
citate despre noapte și romantism (inclusiv în versuri).
Romantismul nobilului metal al nopții este înlocuit cu realismul luminat al dispariției sale.
aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nopțile albastre, pline de romantism, ne oferă idei geniale pentru viață.
aforism de Betty Marcovici (3 martie 2010)
Adăugat de Betty Marcovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bacoviană
Ziua plouă, noaptea plouă,
Dimineața plouă iară
Și așa de-o lună, două,
Romantismul mă omoară.
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un singur ban de argint, al cerului nocturn, nu scapă de faliment romantismul. Chiar și cu stelele toate.
aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicio aventură alpină nu e mai pitorească și mai romantică decât o noapte petrecută sub cerul liber ("à la belle etoile"). Eu îi gust întotdeauna frumusețea aproape cu religiozitate.
citat din Guido Rey
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anecdotică
Pornea, romantic, noaptea pe alei
La muza-i dulce, cu parfum de tei,
Și ajungea, firește, Păstorel
La muza cu parfum de Ottonel.
epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te gândești ce nerafinată e limba noastră! Dacă nu menționezi corelativele fiziologice ale emoțiilor, ești inexact în raport cu faptele. Dar dacă le menționezi, sună de parcă ai fi scârbos și cinic. Indiferent dacă-i vorba despre pasiune sau despre dorința fluturelui de noapte de a ajunge la stea, dacă-i tandrețe sau adorație sau dorul romantic - iubirea e întotdeauna acompaniată de eveimente la nivelul terminațiilor nervoase, al pielii, al membranelor mucoase, al țesuturilor glandulare și erectile.
Aldous Huxley în Geniul și zeița
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Columna viselor
Când într-o noapte romantică
visele dau buzna,
Tu adună-le
și suprapune-le.
Construiește columna viselor.
Imortalizează-le pe columnă.
Ele nu trebuie să se stingă
odată cu lumina ta.
Strălucirea lor
să rămână încrustată
în negura vremurilor.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apusul soarelui romantic
O, soarele, pe boltă, ce mândru-i când răsare,
Țâșnind ca o văpaie, în semn de bun-venit!
- Ce fericit e omul când poate, mulțumit,
Să-i vadă și apusul, frumos ca o visare.
Îmi amintesc!... Departe, flori, holde și izvoare
Palpită și oftează sub ochiul lui vrăjit...
- Se-ntunecă. Să mergem grăbiți spre asfințit,
Să mai vedem o rază piezișă, trecătoare!
Zadarnic vrem să prindem pe zeul care pleacă;
Deasupra noastră noaptea imperiul și-l apleacă,
Plin de fiori, trist, umed, cu ochii lui sticloși;
Plutește-n întuneric duhoare de morminte,
Când trec pe lângă mlaștini, cu teamă, înainte,
Călcând pe melci de gheață și pe broscoi râioși.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanticul e un braconier care nu prea știe ce caută. Tânjește după o pradă pe care a visat-o, uitând, apoi, parțial, visul. Clasicul, din contră, detestă ce e aproximativ. Când clipa i se dăruie, romanticul intră în panică. Oare cât va dura? Unica lui soluție sigură e să devină parazitul propriei sale insatisfacții. Uneori, își distruge dragostea ca s-o poată plânge. Dar nu e vina lui că e mai profund în regret. Căci romanticul e un etern diletant în materie de fericire. Abia după ce o pierde, o înțelege. Și iubește, mai ales, ce n-are. Clasicul, în schimb, e, în genere, un om fără vârstă. El ocolește copiii și bătrânii. Nu circulă noaptea și nu trece aproape niciodată prin dreptul unui spital.
Octavian Paler în Aventuri solitare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În schimb, eu știu ce caut, dar pentru că nu circul noaptea, ceea ce-mi doresc caut ziua (de pildă, în [...] | Citește tot comentariul
Când te gândești ce nerafinată e limba noastră! Dacă nu menționezi corelativele fiziologice ale emoțiilor, ești inexact în raport cu faptele. Dar dacă le menționezi, sună de parcă ai fi scârbos și cinic. Indiferent dacă-i vorba despre pasiune sau despre dorința fluturelui de noapte de a ajunge la stea, dacă-i tandrețe sau adorație sau dorul romantic - iubirea e întotdeauna acompaniată de evenimente la nivelul terminațiilor nervoase, al pielii, al membranelor mucoase, al țesuturilor glandulare și erectile.
Aldous Huxley în Geniul și zeița
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Remember eminescian
REMEMBER EMINESCIAN
Peste vremuri încercate
străbate un dor de-un veac,
de Luceafărul din carte,
ce din Cer privește-n Lac.
Un incurabil romantic,
spre astre plecând grăbit,
și-a lăsat dor singuratic
în Luceafăr din zenit.
Rapsozi pe ogorul gliei
i-au pus versurile-n cânt,
cu ecoul poeziei
de dor doinit la mormânt.
În clinchetul de izvoare
plânge Basarabia
și caută alinare
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Luceafărul Eminescu (iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clarități nocturne
topesc dezamăgirea raiului răvășit de furtună
în razele lunii iubitoare pline de magie
abisul uman piere în veghea duioasă nocturnă
blânda dezrobește visul prin nobilă regie.
armoniile nopții sunt împletiri cu stele
lumini angelice în muzici se transpun divin
lumini care dansează cu gândurile mele
făcând să dispară orice urmă de chin.
trăiesc o conștiință dansantă grațioasă
mă ondulez pe fericirea de a fi visătoare
romantică târzie transcend melodioasă
spre lumea veșniciei dincolo de hotare.
slove de recunoștință le transcriu sfioasă
elogii pentru steaua mea eternă sfătuitoare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi în tandem
- Azi plouă-ncet cu stropi mărunți și calzi
Peste cireșii ninși pe jumătate,
Meri'-nfloriți privesc parcă-s heralzi
Ce-și spală fața albă de păcate.
Pe streașina terasei, prinse-n joc,
Curg lacrimile ploi'-n rotocoale,
Eu le privesc și trag cerneală-n toc,
Aș scrie versuri pe albastre coale,
Ți le-aș trimite seara c-un poștaș,
Bătrân, dar să cunoască meserie,
Să-l ierți când o să-ți bată-n geam poznaș
Și-o să recite-a noastră poezie.
- Pe-aici doar vântul bate, niciun strop
De ploaie n-a căzut... Pe-această vreme
Trec orele-n psihoticul galop,
Iar nopțile mă deapănă pe gheme.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nezidite
te vreau în fotoliul acela
între pereții neplecați
între tăcerile rupându-se egal
pe partea mea de timp și de spațiu
dincoace de departe
dincoace de orice
zăbovind cu lumânări pe masa
romanticelor cine
nezidite cuvintele fug
absența ta se soarbe-n vinul roșu
pe țărmul meu se face iarăși noapte
și duhurile ies să-ntunece luna
și mă pândește iarăși ora gri
coboară noaptea iar ca-ntotdeuna
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leon (când ceasul bate miezul nopții): Ai auzit?
Ninotchka: E ora 12.
Leon: E miezul nopții, uită-te la ceas! S-au întâlnit cele două și se sărută. Nu e minunat?
Ninotchka: Așa funcționează un ceas. Ce e așa de grozav în asta?
Leon: Ninotchka, e miezul nopții. O jumătate de Paris face dragoste cu cealaltă jumătate.
Ninotchka: Chiar e nevoie să devii romantic ca să te simți bine, observ.
Leon: Nu mă pot gândi la alt motiv.
Ninotchka: Sentimentalisme!
Leon: Tu analizezi lucrurile în afara lor. Cu mine ai face la fel! Dar n-o să te las. Iubirea nu e simplă, Ninotchka. Ninotchka, de ce crezi că porumbeii se giugiulesc? Sau de ce melcii, printre cele mai reci creaturi, sfârșesc prin a fi lipiți unul de altul? De ce crezi că fluturii zboară sute de kilometri pentru a-și găsi perechea? De ce florile își deschid ușor petalele? Ah, Ninotchka, Ninotchka, ești sigură că nu simți măcar un simptom al pasiunii divine? O căldură în palme, o greutate ciudată în întregul corp, o sete dar nu de apă, ci de altceva, de mii de ori mai ispititor care te face să jubilezi?
Ninotchka: Ești tare vorbăreț. (O sărută.)
Leon: Vorbăreț?
Ninotchka: Nu, ai fost chiar tăcut. Din nou. (Încurajat, Leon o sărută din nou.) Mulțumesc.
Leon: Ah, Ninotchka mea tiranică! Imposibilă, neromantică, rațională! (Îl sărută ea.) Din nou.
replici din filmul artistic Ninotchka, după Melchior Lengyel (6 octombrie 1939)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constelațiile nu sunt decât o iluzie la care privim cu toții, pe cerul nopților de vară! Schimbând unghiul și perspectiva, constelațiile se destramă, devin evanescente și se risipesc agale, precum fumul!
Constelațiile există doar într-un Univers plan, iluzoriu, dar peste măsură
de romantic! Ori noi, ființe romantice, ne hrănim cu iluzii și admirăm spendoarea unor sfere incandescente, sclipitoare și foarte îndepărtate!
Mihail Mataringa (1 martie 2020)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la noapte și romantism, dar cu o relevanță mică.
Biata doică
Rotindu-se, planeta
ne duce zile și nopți în brațe,
o doică iubitoare care face
greșeli înfricoșătoare. Suntem loviți de vulcani,
tornade, cutremure.
Rușinată, ea ne oferă buchete de flori
și răzoare cu cântece de păsărele,
și apusurile lui Turner.
Biata doică, doar atâta știe...
Ea, chiar dacă s-ar opri, legănând landoul
într-un părculeț din spațiu
și conversând cu alte doici,
despre ce-ar putea sporovăi?
... despre crizele de nervi ale plodurilor
și singurătatea de-a fi o doică
al cărui unic copil, draga ei Lună,
se află la mii de mile distanță?
[...] Citește tot
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Las Vegas
Tu iubești plaja, razele de soare
Și vântul ce adie încetișor,
Plimbările-n apus la mal de mare
Și dulce-al romantismului fior.
Eu beau pe Strip, whyskey cu gheață
Și-mi pun viața pe un singur zar,
Buimac privesc apoi, întors la masă,
Vise spulberate într-un gol pahar.
Târziu în noapte, reflectând la toate,
Mă gândesc-Oare ce-am facut in viață?
Iubiri, trădari, iluzii deșarte...
Și regrete-amare-n câte-o dimineață.
poezie de Alex Dospian (mai 2013)
Adăugat de Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte violetă
trăiesc fascinată o noapte violetă
stele aurii fac cerului clar nimb
în visul romantic mă simt o starletă
sub clar de lună gândul îl plimb.
curge noaptea prin sângele meu
șoapte de luceferi curg în izvoare
cântul universului l-am învățat și eu
îl fredonez mereu plină de încântare.
luna mă veghează din turn de opal
armate de gânduri stau pe metereze
apărând iubirea de tot ce-i imoral
făcând armonii în lume să dureze.
noapte cu ochi de ametist luminos
mi-ai pătruns în suflet și până la os.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și romantism, adresa este: