Citate despre oracol și timp
citate despre oracol și timp (inclusiv în versuri).
Eterna mea scânteie
De ziua ta femeie,
îți dăruiesc o floare
să mergem pe alee
sub nopțile stelare.
Te-am căutat cândva
pe drumurile mele
și am găsit iubirea:
urcase printre stele.
În fața ta mă-nchin,
pedeapsă, nimb miracol.
Prin clipa în destin -
dorință și oracol.
E ziua ta, femeie:
clipă, minut și oră,
eterna mea scânteie
în viață și la proră.
poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea și veselia nu se exclud una pe alta. Grija serioasă și veselia sunt cele două jumătăți ale inimii. Fără seriozitate, omul devine capricios, ușuratic, superficial, iar fără veselie, acru, neîntreprinzător, sever și neîncrezător în viață. Să porți flacăra eternă de la oracolul lui Zeus din Dodona la jocurile de la Olimpia, nu-i chiar atât de greu deși distanța e mare și asta pentru simplul motiv că alergătorii se schimbă pe parcurs. Dar să poarte flacăra eternă din veac în veac și peste veacuri, asta poate s-o facă numai acel în a cărui inimă sălășluiește echilibrul. Așa că, prețuiți-vă râsul. Căci râsul nu e niciodată de prisos pe această lume. Iar proverbul spune: de te vei lăsa călăuzit de corbul croncănitor, la hoituri vei ajunge!
citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul ca zeul
Poetul ca zeul
Rămâne-n picioare
Și după ce moare.
Cuvintele lui
Oracol de dor
Șopot de izvoar
Prin timp călător.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (9 iunie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În umbra anilor deșerți
Vor trece anii fără rost
Ce-i cauți printre stele,
Și regreta că nu ai fost
Loială gândurilor mele.
Nu vreau ca-n părul tău bălai
Să-ți veștezească crinul,
Apoi
uitării să mă dai
Sfidându-mi iar destinul.
De ce oare mă ocolești
Și-mprăștii tot norocul?
El îți surâde să-l dorești
Iar tu! Te joci cu focul.
Nu-l agita căci arde rău
Când lava te atinge,
Cu toată apa din pârău
Nimeni nu-l poate stinge.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la oracol și timp, dar cu o relevanță mică.
Triburile noastre
Solomon a spus odată:
"Odele scrise de mine
Le voi pune-n fundamentul
templului ce va să nască
întunericul ș-apoi lumina
celor care m-or urma" -
Secol după secol toate
odele, la temelia triburilor
învrăjbite, au dărmat
în lacrimi zidul
pământescunui simbol -
Iată, după noi pârjolul
a mocnit pentru o clipă
peste triburile noaste
amuțind întreg avântul
întrebărilor sihastre:
"Să ascult de cine oare?
[...] Citește tot
poezie de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Belle art
poezia inimii cu lumea o împart
pictată-ntr-un tablou universal
gânduri încadrate în belle art
smulse din paradisul ideal.
hora cuvintelor pe al nopții reflux
când Luna își scaldă trupul în lac
când stele strălucesc cu amplu lux
cu lumini ce grăiesc după bunul plac.
visul convertit la iubirea divină
străbate agale calea unei minuni
lumea cu îngeri fără nici o vină
cu timpul care crește oameni buni.
univers de frumusețe și de miracol
transpus fidel într-un străvechi oracol.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Univers
Se schimbă cerul a furtună... Linii de fulgere răsar
Pe cerul vinețiu și putred, în dansuri frânte, de cleștar...
Plâng ochi... Ai cui să fie oare?! Sub ce blestem au adormit
Și-acum, din umbre de furtună, ca un oracol s-au ivit?
Taie lumini întunecarea, vâltori de ramuri se ridică
Pe plumburii fâșii de ceruri, pe veșnice cărări de sticlă...
Nu-i pas să-și treacăneprezența,-n tăceri uitate și permise,
Căci au pierit în umbre stranii, atâtea ploi, atâtea vise...
Sălbatice toreadoare, secnunde-n goluri se răsfiră...
Câtă grandoare, câtă teamă, de-acum, pe mantia divină...
Și sufletul se risipește, se strânge, piere, se răsfrânge,
Înnobilat de suferință, în crud picături de sânge.
Veșmânt de lacrimi... Val de stele pierind în neagra-ntunecare...
Doar fulgerul lumină cerul îndoliat de așteptare..
Ridic un braț... Apare luna... se stinge în frânturi apusul...
Adorm sub umbra vineție și-n urma mea se stinge plânsul...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie scrisă pe pragul unei nopți cu Lună plină!
(Veronicăi Micle)
Mă iartă că te-am atras pe-a poeziei pantă,
Privighetoare blândă, cu-al tău serafic cânt,
Venit, cum a vrut Soarta din Lumea mea Atlantă
Să-ți apăr strălucirea, din fermecat cuvânt.
Nu mă lua în seamă, vor fi furtuni de stele,
Când liniștile-n suflet vor lăcrima cuminți,
Lasă-mă-n pădurea dorințelor rebele,
Să te compun cu vraja luată de la sfinți.
De gânduri obosită, visează, iar, pragmatic,
Într-o lume sumbră ce nu te prețuiește,
Dar să nu uiți, iubito, că îți sunt fanatic
Admirator în versul care te definește!
Mă iartă că te-am târât, fără măsură,
În visul meu, albastru, tivit cu zurgălăi,
[...] Citește tot
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răgazul lui Nero
Nero nu a fost deloc îngrijorat când a auzit
ceea ce avea de spus Oracolul din Delfi:
" Atenție la vârsta de șaptezeci și trei de ani."
Mai era destul timp pentru distracții.
Avea doar treizeci. Răgazul
pe care zeii i-l acordaseră era mai mult decât destul
pentru a face față viitoarelor pericole.
Acum, un pic obosit, se va întoarce la Roma
dar, după toată acea călătorie dedicată întru totul plăcerilor,
oboseala era agreabilă:
teatre, petreceri pe terase, stadioane...
seri în orașele din Ahaia...
și, mai presus de orice, deliciul trupurilor goale...
Cam atât despre Nero. Departe, în Spania, Galba
își aduna și-și antrena oastea
Galba, în cel de-al șaptezeci și treilea an al vieții sale.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu cine ești?
Ești doar o frământare a timpului uitat,
sau ești zeița care nicicând n-a abdicat
și-a zeilor putere spre oameni o îndrepți,
trasându-le cărarea ce-i duce la cei drepți?
Ești o închipuire, ești nimfa din păduri,
doar o hamadriadă ce, uneori, te-nduri
să ieși din lumea-ți verde, din casa ta de vis,
spre-a netezi cărarea ce duce-n Paradis?
Ești poate un oracol, ce-apare din vechimi
cu soarta mea în mână: abisuri, înălțimi,
înscrisuri ne-nțelese, pe-un pergament de timp
mesaj din alte vremuri, venit de prin Olimp?
Fiica neștiută a unei energii
ce-n viața pământeană, cu ai naturii fii,
a fost însărcinată, de la pămînt la cer,
cu viața ce apare din marele mister?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Filon de emoții
sunt vie încă, mai am multe de spus
în viața mea se-ntâmplă un miracol
chiar dacă sufletul pe tavă l-am pus
și l-am servit lumii cu sorți de oracol.
toate drumurile mele duc la poezie
descrie paradisul în mirabile forme
amprentează timpul ce certă frenezie
alături de iubire face-n lume reforme.
munți de sentimente cerul îl sărută
speranțele-s ca brazii niciodată nu mor
cu milioane de idei mă simt avută
de-atâta fericire uneori simt că zbor.
viața în lumină de vers e susținută
filonul de emoții ce mult îl ador.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenie solară
(lui Dumitru și Aureliei)
te-am primit în suflet ca pe un soare
ți-am închiriat un loc eliberat de bezne
emoții tari alunecă spre glezne
prietenia noastră este înfloritoare.
în colecția de amintiri tu ești prezent
te simt ca pe un înger păzitor
atingi răsăritul cu elanul zburător
faci timpul prețios, polivalent.
cu pianul și vioara hai să facem spectacol
fericirea germinează în câmpul iubit
se împlinește visul cu tot ce mi-am dorit
prietenia noastră atinge un miracol.
mă înalt cu ține în albastru zenit
răsfățați de soare pătrunși de oracol.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provizoriu
În patul cu speranțe plouă din cer mirese
și stă cu lumânarea aprinsă un zevzec,
se-mpart gogoși cu urdă pe strada Zece Mese,
amantele de beznă se-ndrăgostesc sub bec.
În câte-o dimineață răsună veșnicia
ca un oracol hâtru și îmbuibat cu vin,
din catifeaua minții abdică laș pruncia,
și-atunci, nevasta tristă se-ncurcă c-un vecin.
Adu-ți deci lampa veche și niște mere coapte
cât timp îți porți ficatul ca pe-un pământ de flori,
vor anii triști s-o șteargă pe fluviu, într-o noapte,
în bărci cu lăutarii cântând ușor din viori.
Dezleagă depărtarea, aprinde foc de vreascuri,
tu, cavalerul tristei figuri de semizeu,
căci și-au pierdut arhangheli condurii printre teascuri
tot bătucind lumina din boabele de seu.
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Duminica poemului mut
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet cristalizat
chemările cerești sunt adieri de vânt
prelungesc distanța dintre viață și moarte
extazul e o forță transferată-n cuvânt
literele dragostei mă vor duce departe.
transfigurări intense se încadrează-n stil
gânduri pozitive ocolesc pericole și haos
viziuni lucide fac timpul meu util
cu grația cerească am pătruns în naos.
zâmbete împreunează eșecuri cu triufuri
fericirea capătă contur de miracol
valori de excelență le-am pus în seifuri.
particip la viață ca la un spectacol
îmi feresc credința de tâlhari de furi
urmând învățături descrise în oracol.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dansul
Firu' își trage din fusu' existenței de sine,
De-a fi... cum șurubu' în filet de mișcare.
Erg e lumii în secunda din unu, se pare...
Deci cu totu' e-un dans, din balans tot provine.
Și piatra în statuie mișcare-i, nucleul,
Iar floarea-nspre soare-i dans zilnic, o horă...
Albina e-n luping-extaz drag de-o floră
Și, păsări 'și dansează în penaj curcubeul.
E dansul de rut între mii lighioane,
Să încânte anturaj, să atragă privire,
Să-și lase perpetuu gamet, moștenire...
Instinct pân' la urmă, natura-n canoane.
Doar omul, își face din dans o plăcere
Să-și unduie corp, fără a spune cuvinte...
Diziac, Afroditei, asprimea dezminte,
Or maniile nimfei femeii... de-o vrere.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăcire
Poeți, nu mai bateți la porțile toamnei,
E ceață, e frig, un câine jelește
Dorm greieri tăcuți la porțile vamei
Peste care iarna tenace pășește.
Peste vremuri și semeni așterneți cerneluri
Tiparele sug din sânuri preapline
Pergamente uitate în triste creneluri
Tăinuiesc profeții ale zilei de mâine.
Sparg noaptea cu geana și-ascult recitând
Poem conceput în vremuri apuse
Hrisoave foșnesc cu glas răgușit
Oracolul vremii prevestind cele scrise.
Poeți, înarmați-vă cu scuturi de cer
Cu aripi de înger ce zboară-n lumină
Prezentul să-l faceți prea tainic mister
Pe semenul vostru l-absolviți de vină.
poezie de Vîlceanu Daniela (noiembrie 2021)
Adăugat de Daniela Vîlceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În norma mea de timp
în norma mea de timp
o parte din trăiri se duc într-un gol primitor
sugrumat de uitare
mișcarea se cerne lângă un pahar cu apă
privind o zare împinsă-n altă parte
formele nemișcării se insinuează lent
înlocuind o risipire din mine
și uneori un sens o părere
cuvinte ascuțite
cuvinte înghețate
ating o durere și-mi acoperă gura
cuvintele se-nfig în umeri și-n spinare
aerul urlă într-o sferă de vid
tăcerea face un arc peste mine și doare
mă dărui unui timp mergând spre apus
căutând un miracol rupt dintr-un oracol
cuvinte nomade pulsează în palme
și-o impalpabilă povară de fluturi
mă sfarmă când stai lângă mine și taci.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu și eu
Tu ești apă, eu sunt foc
Dă-mi răspuns la acest joc!
Eu sunt Soare, tu ești Lună
Zi și noapte împreună.
Tu șaten, iar eu sunt brună
Ce prin vise se cunună.
Eu sunt mare, tu esti țărm
Ce în cale-ți mă transform.
Tu ești munte, eu izvor
Însă unu-i călător.
Eu copac, tu rădăcină
Ce ne ținem de tulpină.
Tu ești ceață, iar eu ploaie
Ce se-ascunde prin noroaie.
Eu sunt sunet, tu viu grai
Eu din versul tău răsai.
Tu esti foaie, eu stilou
Așezate pe birou.
Eu apus, tu răsărit
Ce prin lume-au hoinărit.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Enescu
Adăugat de cnn
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corbul
Stând, cândva, la miez de noapte, istovit, furat de șoapte
Din oracole cețoase, cărți cu tâlc tulburător,
Piroteam, uitând de toate, când deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate bate-n ușa mea ușor.
"E vreun trecător gândit-am și-a bătut întâmplător.
Doar atât, un trecător."
O, mai pot uita vreodată? Vânt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau târcoale și niciunde-n cărți vreo cale
Să-mi aline greaua jale jalea grea pentru Lenore
Fata fără-asemuire îngerii îi spun Lenore
Nume-n lume trecător.
În perdele învinse roșul veșted de mătase
Cu-o foșnire de neliniști, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Și-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvâcnind de teamă:
"E vreun om care mă cheamă, vrând să afle-un ajutor
Rătăcit prin frig și noapte vrea să ceară-un ajutor
Nu-i decât un trecător."
[...] Citește tot
poezie celebră de Edgar Allan Poe din Poezii și poeme (1963), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sunt disponibile și traduceri în latină, franceză, spaniolă, catalană, bască, portugheză, italiană, germană, finlandeză, suedeză și esperanto.
Poemele copilăriei
DE 1 IUNIE, COPILAȘILOR MEI SCUMPI ȘI TUTUROR COPILAȘILOR LUMII!
... De la zapadă spre firul cel de iarbă,
Întreaba- mă, copile, încet și fără grabă...
"În care veșnicii pământul nu răsare,
Copilării pe unde mai are omul oare?"
- În ochii tăi, copile, se nasc copilării,
Frumoșii ochi sclipesc cu raze arămii,
Să fim prieteni buni, copile înțelept,
Și sfaturile bune primește-le complet.
Copilaria e acolo unde- i mângâiere,
Și dragoste de viață, și soare, și cădere,
Iar tu sămânța infinitului îmi ești,
Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești.
Și- am vrut cu apa sfântă să te-alin,
Și greul când îl treci, să nu-ți fie declin,
Ci doar o treaptă nouă nemaiîntâlnită-
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre oracol și timp, adresa este: