Citate despre pandemie și poezie
citate despre pandemie și poezie (inclusiv în versuri).
Dragostea de poezie (sonet
DRAGOSTEA DE POEZIE
(sonet-omagial poeziei)
Privește, Doamne, slujitori de cuvânt,
Ce și-au pus iubirea în poezie,
Pe timp de pace sau de pandemie,
De timp să nu le fie sufletul frânt!
Pune har pe-aripi de inspirație,
Să sune acorduri lirice în cânt
Și către veșnicie să-și ia avânt,
Cu magie din a Ta creație.
Sfințește-le spirit cu Duhul Tău Sfânt,
De-a fi victorioși în bătălie,
Dezbrăcați de al virusului veșmânt.
În primăveri să le-aduci reverie
Și dă-le destin poetic, neînfrânt,
Să-ți slăvească sfânta Împărăție.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu (3 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cititorule iubit
dacă-ți place poezia,
la lectură te invit
să alungăm Pandemia. (Maria Filipoiu: catren-citat/ despre pandemie)
catren de Maria Filipoiu (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locuri în eden
Din fir în păr la pătrat
Crește iarba veșniciei
Ca pe câmpiile Elizee
Până ajunge poetul
În postura de erudit
Un jalon ce sta de strajă
Pe gazon respingând
Fiecare tentație
Ca pe o minge de ping-pong
Cum a ajuns pandemia
Pe aceste meleaguri
Murmurau privitori în delir
Cu poeme de iubire
În tolbă va reuși să înfrunte
Orice obstacol pe traseu
Și acum trage cu arcul
În spectatori cu ștaif
Deschizând porți emergente
Celor ce vor veni spre eden
În timp ce s-a făcut strigare
[...] Citește tot
poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea de Poezie (sonet omagial)
DRAGOSTEA DE POEZIE
(sonet omagial scriitorului)
Privește, Doamne, slujitori de cuvânt,
Ce și-au pus iubirea în poezie,
Pe timp de pace sau de pandemie,
De timp să nu le fie sufletul frânt!
Pune har pe-aripi de inspirație,
Să sune acorduri lirice în cânt
Și către veșnicie să-și ia avânt,
Cu magie din a Ta creație.
Sfințește-le spirit cu Duhul Tău Sfânt,
De-a fi victorioși în bătălie,
Dezbrăcați de al virusului veșmânt.
În primăveri să le-aduci reverie
Și dă-le destin poetic, neînfrânt,
Să-ți slăvească sfânta Împărăție.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă poeților
BALADĂ POEȚILOR
Scriitorii nu mor,
ci se afundă-n somn
pe un tărâm de dor,
la Zeu și Mare Domn.
Mai cade câte-o stea,
iar alta răsare,
ducând lumină-n ea,
pe-a ochilor zare.
De dor lăcrimează
Soarele în apus,
suflet luminează
în veșnicie dus.
Plâng îngerii-n cerul
funebru, înnorat,
privind mesagerul
[...] Citește tot
cântec, versuri de MariaFilipoiu (12 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă poetului
"Este îngăduit poeților să mintă"
(Plinius cel tânăr, 61-114)
E crunt amenințată Omenirea
De bombe, învrăjbiri distrugătoare,
De foame, pandemii nimicitoare
Sau necredință însemnând pieirea!
Când moartea nu cunoaște frontiere
Și-apocalipsa lumea înspăimântă,
Poeții - de mai scriu or de mai cântă...
Umanitatea poate să mai spere!
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă sunt încă în viață, înseamnă că am murit de o mie de ori
Când am tras ușor vălul ud de apa timpului așezat pe fața Romei, nu am putut opri uimirea și, în același timp, admirația mea; Soarele strălucea în propria lumină cățărându-se cu dimineața peste noapte și peste copacii exotici ai Grădinilor Vaticane în stil baroc care împrăștiau reflexiile pietrelor prețioase.
Găsim Fontana della Galera sub forma unei nave de război.......
La Galera fusese, la fel ca multe creații baroce, concepute în estetica "minunii" fântânilor animate de sunete, grație dispozitivelor mecanice activate de apă și completate cu sunetele sale artificiale, coregrafia artificiilor de apă și a sculpturilor albe din fundal. Cardinalul și poetul Maffeo Barberini a publicat colecția sa poetică din 1644 sub titlul "De fonte Pontificio navis effigem habente: Bellica pontificum non fundit machina flammas, sed dulcem belli qua perit ignis aquam" galley "of the Grădinile Vaticanului " (Mașina papală de război nu aruncă flăcări, ci apă dulce care să stingă focul războiului). O mașină de război pașnică, și mă refer astăzi la pandemia care intră cu forța, o neașteptată declarație de război în viața noastră.......
Camelia Oprița în cartea Cerșetori de existență, In vita il mio cor tieni
Adăugat de Radu Todoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cui îi pasă
de rezistența la zgârieturi?
tai pe materialul de piatră
versul lăsat în curte să crească
în fața ultravioletelor
îl scurtez după ce a ajuns la maturitate
cui îi pasă? întreb în noaptea
caniculară și neagră
versurile ajung pe portativ
dansează pe bucăți câteva
bucăți bune cu rime potrivite
pentru o lume snoabă
scrise de un autor îngâmfat
direct pe facebook
conștient de succesul iminent
tai și cuțitul scârție în contextul pandemic
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la pandemie și poezie, dar cu o relevanță mică.
Elegie
Unii cred că e o vorbă goală,
Alții cred că e un moft, un fleac;
Medicii tratează doar o boală
Pentru care nu au niciun leac.
Unii cred că e o pandemie,
Oamenii se vindecă sau mor;
Alții cred că e o tragedie,
Viața e o scenă, un decor
Tot mai trist, ca un poet ce scrie,
Pesimist, bolnav, o elegie.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-a scris...
S-a scris în cer, cu gură de blesteme,
Să plece iar la infinit, poeți
Și ne-a lăsat azi, Demiurgul, semne...
Rămân, trăind prin noi, atâtea vieții.
Nici n-a plouat. E secetă de lacrimi
Și parcă-i pandemie peste vieți...
De-un timp au prins poeții noștri aripi
Și s-au retras în infinit, asceți.
A plâns cuvântul... Jale și tăcere,
Căci moartea ca o boare a venit.
Poetul-nepereche, printre stele,
Ca o cometă-a vieții a pierit.
Au curs din noi metafore și verbe,
Am tot cinstit în scris poeți-amnar,
Dar zborul către îngeri, vis, ni-i pierde...
Rămâd decât în mediul virtual.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea de Poezie
DRAGOSTEA DE POEZIE
(sonet slujitorilor cuvântului)
Privește, Doamne, slujitori de cuvânt,
Ce își pun iubirea în poezie
Pe timp de pace sau de pandemie,
Din sufletul dârz, de suferință frânt!
Pune har pe-aripi de inspirație,
Acorduri lirice să ducă în cânt
Și către veșnicie să-și ia avânt,
Cu magie din a Ta creație.
Sfințește-le spirit cu Duhul Tău Sfânt,
De-a fi victorioși în bătălie,
Dezbrăcați de al virusului veșmânt.
În primăveri să le-aduci reverie
Și dă-le destin poetic neînfrânt
Să-ți slăvească sfânta Împărăție.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Ziua Mondială a Poeziei (21 martie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciocolata
în salonul de spital mușcând din ciocolată
nu voi fi lăsat să trec
cei ce mă stiu diabetic
vor argumenta
ca într-o pandemie nevrotică
poate mă vor găsi între coperțile unei cărți
în care proaspetele mele vise
capătă dimensiunea poemelor
eu hrănesc iluzii în nașterea mea vegheată de ursitoare
într-o lume glaciară în care bufonii devin baroni
viața îmi dă gustul amar
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te amintesc în poezii...
E liniște în cimitir, miroase-a busuioc și mir și-a amintiri deșarte, abia pășesc, să nu trezesc din somnul lor nepământesc vreun scâncet de departe...
Pe-alei, tăcerea-și fac loc, ferindu-se de nenoroc, morminte sunt prea multe, că nu mai ai pe un' să mergi cu cimitire prea întregi de veșnicii oculte...
Respiră florile-obsedant, cu întreruperi, discordant sub masca pandemiei și viii-și fac curaj să stea de vorbă, pe o canapea la slujba liturghiei...
E Sâmbăta din brumărel când dușii-așteaptă bilețel, pomelnic în altare și viii lăcrimează-n pumni și nu poți lacrimi să aduni din ceri de lumânare...
Îți mai citesc un vers să știi, că te-amintesc în poezii și m-amăgesc speranțe că dintre versuri mai auzi doar cum pot auzi și surzi, cuprinși de dezolanțe...
Mai trag un fum și-ți las postum și ție o țigară și o cafea cu cardamon s-o bei în raiul cu gazon, când te mai plimbi pe-afară...
Și în cavou de ai putea să îmi faci loc la dreapta ta, eu aș intra și-acum, că pe aici e rost de iad, din care doar blesteme cad, cenușă, foc și fum...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
«Între "arborii sfinți ai Daciei", dacă, indiscutabil, Bradul (Abies alba) ocupă locul întâi (cf. PTZpl, I, 64 sq.), potrivit "întregului" mitosofiei Pelasgimii > Valahimii, neîndoielnic, avându-se în vedere "dispoziția testamentară" a nemuritor-zalmoxianului / cogaionicului protagonist din balada Pe-a Gură de Rai ("Miorița"), protagonist în care se oglindește firea Mesagerului Celest trimis "tot în al cincilea an" cu solie la Dumnezeu ("... Iar la cap să-mi pui / fluieraș de fag ‒ / mult zice cu drag ; / fluieraș de os ‒ / mult zice duios ; / fluieraș de soc ‒ / mult zice cu foc..."), pe locul al doilea se află Fagul (Fagus sylvatica) și pe locul al treilea Socul (Sambucus nigra) ; tustrei copacii au profunde rădăcini în solul real și mitic al Daciei și o extraordinară importanță medicinală, vindecând omenirea de nenumărate maladii, dar nicidecum de vreuna dintre bolile cronice ale istoriilor (în frunte-având războinicita), maladii "impuse" de imperiile antice, evmezice, capitaliste, socialiste și "deghizat-democratice" (sau "imperiile de sub măști pandemice de neasemuit de exploziv prezent")...» ‒ (33) / 30 mai 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» ‒, Timișoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 163).
Ion Pachia-Tatomirescu în (Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"A, capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» (30 mai 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pamflet de carantină
Cândva participam la cină,
Dar nu ne-a fost de bun augur,
Covidul cel fără de vină,
Ne-a mai băgat o țeapă-n... pulpă
Și ne mirăm de ce, vecine,
E băutura așa scumpă.
Și pandemia e în flore,
Iar pe Măria-n cot o doare.
Ea cere cașcaval în cont,
Iar eu, măi Gheorghe, nu mai pot.
Ea cere bani pentru copii,
Iar eu scriu, Gheorghe, poezii.
Și-mi spune: Ioane, treci la sapă
Că am intrat cu toți la apă
Mai las-o dracului de bere
Că burta noastră hrană cere,
Ori du-te-n mama pandemiei,
Că ai luat urmele prostiei.
No, ce să fac? Las berea deci
Și o să-mi cumpăr loc de veci.
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară cu miros de praf de pușcă
Mă poartă rănile viselor noastre
Peste monade apuse de vreme,
Revin păsări cu ciocuri dure, albastre
Să-mi ciugulească frânturi din poeme...
La granița țării rachete mortale,
Avioane ce pustiesc orașe și sate,
Primăvara-i pierdută în doliu și jale
Cernobâlul cu vânturi mortale ne bate.
Ce moară-mi macină noianul de rime?
Ce mai faci, Doamne, acolo prin cer...?
Iubito, mi-ai rămas un fel de zecime
Prin primăvara fadă, pierdută sub ger!
Sub masca ta, de mine te-ascunzi...
Orașul ne pare, mereu, sub asediu...
Nu-ți pot adora nici sânii rotunzi
Nici vremuri nu sunt de concediu!
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Funicular
stare de alertă și încă odată viața cu liniștea ei plană
îmi ceri să deschid panoul prin care
intră oxigen
să nu mai respir fără ramificațiile firelor de iarbă
să te iubesc ca pe airforce delta cu toate revoluțiile
și//once again more/să nu devenim de neînțeles
ca acei bătrâni perfizi care fac turul lumii indiferent de situație
nu îți voi recita niciun mare poet și//îți voi transmite autosugestii
atâta dragoste a fost
încât zilele s-au subțiat au devenit difuze
iar vederea mea panoramică
ți-a cuprins toate anxietățile și acel comportament obsesiv-compulsiv
prin care derutai emoții
nici aici nici lângă firele de verbină
nu poți să circuli cu funicularul
totuși din toată schema cea mai mare este
dorința
să fim ca dintr-un polaroid zâmbitori
[...] Citește tot
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă o pedeapsă, iarna...
Ninge în diagonală, crivățul colții și-ascute,
Ninge-absurd pe primăvară și pe lacrimi în derute...
Parc-ar fi război și-n ceruri între îngeri și satane,
Aripi dezmembrate-n luptă se adună în mormane...
E urgie-universală, e război și pandemie,
Trag consoanele cu tunuri în muze și poezie.
Praf de pușcă se așază peste vulnerabili muguri,
Vise și speranțe oarbe-s osândite, jertfe-n ruguri...
Ruga nu mai are liber înspre raiuri și altare,
Demonii împart blesteme, pașii n-ajung la hotare.
Nu e loc pentru ohihnă, în exodul spre neunde
Groaza-și face loc în suflet și în sânge ne pătrunde.
Ninge în diagonală, primăvara e jertfită
Omenirea-i la răscruce, vremurile se agită
Dumnezeu e la strânsoare, judecata i-e-ncercată
Parcă, o așa dilemă, nu l-a apăsat vreodată...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Greierele și furnica
Dintre fabulele care
Au avut succes odată,
Este una ce îmi pare,
Astăzi, foarte demodată,
Chiar mai mult, inoportună
Pentru-această rânduială,
Cu-o morală care-i sună
Nici ca nuca-n tencuială ;
"Greierele și furnica"...
Lăutar, ea gospodină!...
Fac pariu că și bunica
De-ar citi-o se închină
Fiind vremile schimbate,
Crize lungi și barosane,
Plus că nu sunt menționate,
Celulare, blugi, Merțane,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am izolat în locul cel mai frumos din lume
pandemia m-a surprins în inima ta
virusul iubirii se preumbla voios prin mine
vorbea cu glas prefăcut
nici nu mai știu de ce
plecasem grăbită cu primul gând
la bagaje de mână doar ceva poezie și
ultimul volum tipărit
voind să ți-l dăruiesc față în față
ba da îmi amintesc
trebuia să discutăm despre tranzacția de umanitate
cum ceea ce citești pe chipul unui om
la aceeași masă
când totul se transmite prin genunchii lipiți dedesubt
nu se confundă cu ceea ce ți se pare că vezi printr-un ecran
decisesem acest zbor cu inima
ajunsesem cu capul în nori la acea clipă cerul plesnea de albastru
iar aștrii se pitulau când după lună când după aripa inimii mele
de atunci mă alimentez cu firea ta
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre pandemie și poezie, adresa este: