Citate despre parcuri și viață
citate despre parcuri și viață (inclusiv în versuri).
Frumoasele parcuri cu flori
O, parcuri pline de verdeață,
Cu alei, ce-n taină dau fiori,
La câte-amoruri dați voi viață
Și-apoi la câți copii din flori!...
epigramă de Theodor Nicolin din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locuiesc într-o casă colonială, pe trotuarul însorit dinspre parcul San Nicolas, unde mi-am petrecut toate zilele vieții fără femeie și fără avere, unde au trăit și au murit părinții mei și unde mi-am propus să mor singur, în același pat în care m-am născut, și într-o zi pe care mi-o doream îndepărtată și fără suferință.
Gabriel Garcia Marquez în Povestea târfelor mele triste
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În romane, ca și în viață, domnișoarele de douăzeci și trei de ani vin la întâlnire în parcul orașului sau în odaia mobilată a studentului.
I. Peltz în Foc în hanul cu tei
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Robbie Turner (într-o scrisoare): Dragă Cecilia, povestea se poate relua. Cea pe care o aveam în gând în timpul acelei plimbări de seară. Pot redeveni bărbatul care, odată, purtând cel mai bun costum al său și având în față promisiunea unei noi vieți, a traversat parcul Surrey la apus. Bărbatul care, sigur de sentimentele sale, a făcut dragoste cu tine în bibliotecă. Povestea se poate relua. Mă voi întoarce. Te voi găsi, te voi iubi, mă voi căsători cu tine și vom trăi astfel fără să ne fie rușine.
replică din filmul artistic Ispășire, scenariu de Christopher Hampton, după Ian McEwan
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bărbatul: Știu, totul este relativ! Totdeauna m-a preocupat dimensiunea rațională a visului. Dar ne-ar trebui și nouă niște mobilă... Viața aceasta în parc devine imposibilă!
replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamnă
A mai trecut o toamnă după toamnă
Și tot așa vreo zece ani la rând
De mult n-ai mai văzut zăpadă doamnă
Vezi zi și noapte frunzele căzând.
Prin parc trec pași nepăsători și toate
Îmi par desprinse parcă din trecut
A mai trecut o toamnă și-ncă-o toamnă
Deși ninsoare-n barbă aș fi vrut.
Aș vrea din urmă moartea să ne-ajungă
Dar vom trăi bătrâni, la infinit
Aceeași viață nepermis de lungă
Aceeași toamnă fără de sfârșit.
poezie de Mihail Mataringa (3 mai 2004)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Groparul: Viața fără gropar nu are haz, stăpâne! Tot ce meșterești tu acolo sus va sfârși în mâinile mele! Chiar tu mi-ai poruncit să strâng gunoiul ceresc aicea jos sub scenă! Cele mai înalte idealuri ajung până la urmă în rețeaua de canalizare.
Regizorul: Aiurea! Tu îngropi iarba tăiată, atâta tot! Dar gazonul din parc îl tund eu, amice! Nu uita, coasa e la mine!
replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gounod
Divinul vals se pierde'n noapte
Se stinge într'un parc cu flori -
De-o dureroasă armonie
Te simți cuprins - și parcă mori...
Să fie sfânta adiere
A geniului de artist,
Ce-atinge sufletele noastre
Nespus, ne'nchipuit de trist?
Sau este veșnicul tău farmec,
Dumnezeescul tău delir,
Când, singură, în orice noapte,
Îți plângi viața în clavir?
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
El, la vârsta a patra
Să treacă ale vieții furii
Se duce-n parc ca să exulte
La "frumusețile" naturii...
Că pe acolo trec mai multe.
epigramă de Nicolae Mihu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcului din Urziceni
O, parcule de lângă piață
Cu trandafiri multicolori,
La câte doruri dat-ai viață,
Dar și la câți copii din flori!
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și-a fost o zi... și-a fost o seară,
A fost o zi de primăvară,
Într-un parc, într-o grădină,
Plină de viață și lumină...
catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar toamna...
Din parcul cu castani și tei
Doar amintirea a rămas
De când eram noi mititei
Și am ajuns mari pas cu pas...
Și-acum e-același parc, nu zic...
În plus cu câțiva copăcei,
Ba cu-n nepot, ba cu-n bunic
Ce se perindă pe alei!...
Doar toamna trece-al vieții fus
Prin stropi de amintire?!
Doar toamna pare un apus,
Sezon de preasfințire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 octombrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai am un dor
Ca vârstă sunt trecut un pic,
Iar viața mi le-a dat pe toate,
Atât mai vreau: să fiu bunic,
Să pot plimba prin parc... nepoate!
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mă întâlnesc în parc și vorbesc cu bărbați căsătoriți, am impresia că toți trăim cu aceeași femeie!
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuile albastre
Statuile albastre, în parcul prins de ceață,
Prin lacrimile lunei fantastic strălucesc....
Și singur printre ele doar eu mai rătăcesc
Și-n farmecul de noapte privirea lor mă-ngheață.
Aleile deșarte, ca brațe iubitoare,
Molatec le alintă, le-adorm în dezmierdări...
Și ca un suflu tainic al stinsei depărtări
Le-nvăluie zefirul cu-arome-adormitoare.
Viorile din crânguri suspină-o melodie.
Orchestrele din lacuri le-ngână aiurit;
Sub cercul cu flori de-aur, pictat de-un răsărit,
Răsună ca din basme a nopței simfonie.
Statuile veghează și-ascultă-n parc cum cântă
Când luna arde-n aer nespusele splendori,
Povestea repetată din noapte până-n zori,
Ce spune de-o viață și de-o iubire sfântă.
[...] Citește tot
poezie clasică de I.M. Rașcu din Sub cupole de vis (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confirmarea relativității
În parc, un bătrânel către amici:
"În viața asta, ce-o mai fi valabil!
Crescute, pensiile par mai mici,
Iar lunile s-au deșirat considerabil."
epigramă de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață-n chirie
s-a lăsat vândut la poarta nevoilor, și astăzi regretă, îi este rușine!
până și dragostea a închiriat-o, a dat-o pe-o singură zi
a amânat-o pe mâine
și mâine o va da, și iară și iară, până când
dar așa se întamplă, cineva intervine
noi suntem un număr și poate dosare, în fiecare zi
trăim câte-o pagină
o pagină care nu se știe, cum o să fie, de mâine
s-au cunoscut într-o piață, în fața unei tarabe. Ea? Cumpăra o portocală
El? Cu mâinile neștiind ce să facă cu ele, număra trecătorii
căuta timpul pierdut, din viața de mâine
parcul din urma lor a ramas pustiu, căci piața
le este, acum, punct de-ntâlnire
au grija să economisească, fiecare leu
acum își aduc aminte, din pagina de-atunci
de parcă și-acum o trăiesc
privirile încă li se întâlnesc! Si-și amintesc de parcă se știau de-o vecie
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost...
trec zile, trec luni,
în grabă, grămadă
tu vrei să mor de dorul tău
te-am căutat femeie, o viață întreagă
ne-am întâlnit în parcul de castani
la margine de timp, la margine de ani
te așteptam odată într-o gară de doi
nu ai venit sau poate timpul a uitat de întâlnire, ai uitat de noi
cine azi mai știe, cine...
îmi era dor acut de primul nostru sărut
pierdut azi între ani
ce a rămas din noi
o tristă agonie a unui vis
mă arde încă dorul tău și plâng în gând de dragul tău
eu am plecat spre veșnicie
să plâng pe o coală goală de hârtie
tu cauți alt bărbat și alt tărâm de dor
așa este în viață
totul este trecător
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În derivă
S-au strâns laolaltă în haite ca lupii
Și-atacă flămânde de bani și putere,
Ne sfâșie-n toate pe marginea gropii,
Iar prada și-o împart cu-atâta plăcere.
Ne vând pe nimic tot aurul țării,
Ne joacă la zaruri - profitul să iasă
Trăim zi de zi la voia-ntâmplării,
Legate sunt vieți cu sârmă ghimpoasă.
Ne mor în spitale părinții cu zile
Iar tinerii-ajung doar slugi la străini,
Bătrânii devin chestiuni dificile,
Copiii-s uciși în parcuri de câini.
Se leapadă iute și-aruncă din vină,
Pe vremuri, pe noi și chiar pe-animale,
Nu știu să conducă și atunci ne dezbină,
Paiațe urcate pe morți - piedestale.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (12 septembrie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Toate poveștile acelea despre drumul tău: să-ți găsești drumul, să mergi doar pe drumul tău... dar poate suntem făcuți să trăim pe un bulevard, sau într-un parc...
citat din Alessandro Baricco
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre parcuri și viață, adresa este: