pelerinaj şi plâns

Atâtea toamne

atâtea toamne desfrunzite
cu iz de ploi şi mucegai
nopţile ca un buhai
trec prin nevăzute site

şi ne lăsm ades furaţi
de torente şi cascade
plânsul apelor la vad, e
o aventură să-l străbaţi

veşnic rugul adâncit
în scoica inimii suspină
regretele ca o felină
iar pelerinul a albit...

poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egipet

I

Egipet - şuviţă de viaţă-n ţara deşertului neadormit.
Canalul de Suez - bijuterie pe nedrept înverigată.
O, piramide, de ce lăcustele morţii vă tulbură somnul de milenii?

Egipetul plânge cu mărgăritarele durerii...
O, nu mai plânge, eroice Egipet!
Îndemnul vremii: Înainte!
Vrăjitorilor evului mediu le spun:
- Lăsaţi să clipească ochiul senin deasupra Egipetului,
Niciodată nu mor martirii dreptăţii.

II

Egipet... revărsare a Nilului de aur...
Tebă a incestelor,
Memnon al aurorii,
Şi Sfinxul devorant,
Caravane pe lângă piramide

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii şi alţii

Unii vor iubire, alţii vor putere,
Unii doar un umăr pentru-o mângâiere,
Unii casă mare şi maşină nouă,
Alţii doar o umbră unde să nu-i plouă,
Unii să audă, alţii să vorbească,
Unii doar o clipă cerul să privească,
Unii o moşie mare şi bogată,
Unii-ar vrea o mamă, alţii-ar vrea un tată,
Unii haine scumpe şi pantofi mai mulţi,
Alţii vor picioare şi-ar umbla desculţi,
Unii vor un munte, alţii vor o mare,
Unii doar să aibă cele necesare,
Unii vor avere, faimă, bogăţii,
Alţii sănătate pentru-ai lor copii,
Unii vor să aibă propriul răsărit,
Alţii doar să uite ceea ce-au iubit...

Pelerini prin lume între nu şi da,
Fiecare suflet are rana sa!
Nu tot cel ce râde este fericit,

[...] Citeşte tot

poezie de Licuţia Pântia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anotimpul... plecării

Aş vrea să mor într-o vară
Să nu-ngheţe sufletu-mi-n zbor
S-am lume puhoi stând afară
Ce-mi plânge plecatul, de dor.

Aş vrea să mor într-o vară
Să nu simt pământ că mi-e rece,
S-am inima caldă, uşoară,
Ce-mi ţine de frig, pân' se trece.

Aş vrea să mor într-o vară
Să nu-mi pară rău după soare;
S-am pielea mai laie, nu ceară,
Ce-mi dă o aliură de mare.

Aş vrea să mor într-o vară
Să nu-mi pară rău că n-am cântec,
S-am dreptul la glas de vioară
Ce-mi dă ciocârlia, din pântec.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Situaţia la zi

Cei dragi se-nmormântează
În saci de plastic, Doamne.
Se-apropie Crăciunul...
Noi plângem la icoane.
În lume-i pandemie
Ş sufletele plâng,
Vin morţii să se-nchine
Pe muntele Parâng.
Plâg brazii cu tămâie
Şi mir de ape curge
Din muntele durerii.
O lume-ntreagă plânge!
Se sfarmă libertate,
Credinţă şi familii.
Uită că-n astă lume
Noi suntem pelerinii.
Ne-mpresurăm cu ură...
Doamne, acest calvar
E scris cu suferinţă
Şi plâns în calendar.

[...] Citeşte tot

pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină lină

Lumină lină lini lumini
Răsar din codrii mari de crini
Lumină lină cuib de cară
Scorburi cu miere milenară

De dincolo de luni venind
Si niciodată poposind
Un răsărit ce nu se mai termină
Lină lumină din lumină lină

Cine te-aşteaptă te iubeşte
Iubindu-te nădăjduieşte
Căci într-o zi lumină lină
Vei răsării la noi deplină
Cine primeşte să te creadă
Trei oameni vor venii sz-l vadă

Lumină lină lini lumini
Răsari din codrii mari de crini
I-atâta noapte şi uitare

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Ioan Alexandru
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziduri negre

Vârtej de nouri, cu mişcări absurde,
fioruri albe, galbene şi verzi;
suntem captivii unor zodii surde,
tu în confuze depărtări te pierzi.

Sub ziduri negre timpul se refuză,
vremelnic soarta seceră cu bani;
cad în disgraţii pelerini de spuză,
se vând iluzii blânzilor ptofani.

Ne strecurăm prin sumbre canioane,
fără ieşiri, alcătuiţi din plâns;
urlând ne împresoară lighioane,
cu aburi verzi otrăvitorul spânz.

Când ai să vii cu umbra ta frumoasă,
voi smulge un izvor din rădăcini;
sub streaşină, la cea din urmă casă,
va bate lung un clopot de lumini.

poezie de Dumitran Frunză din Clopotul frigului (2000)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salcia

M-a atins pe trotuar
-se pieptănase-n dimineaţă-
să-i plătesc mângâiere.
N-am niciun numerar
-Tocmai cheltuisem pe-o viaţă
de albine- ce-au supt-o de miere.

Nesfârşit mă întorc de-atunci
s-o alint cu atingeri
pe florile-i lungi şi de puf
din cosiţe efilate, în lunci...
Să-mi dea simţuri de îngeri
cu răcoarea, în schimb de năduf.

E fata-n fuioare, înaltă
cu şnururi de verde
ce plânge în non-stopul de veci.
N-o mai vreau pe o altă,
doar ea îmi dă loc a m-aşterne
sub plete, pe umeri de mal, calzi şi reci.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deghizări

păşesc în glii, de zbor uitând penaje
eternităţi în oameni deghizate,
îşi făuresc în lutul stâmt cnezate
făcând la duhul lor pelerinaje.

au ploi de timp în văz, utilizate
la ale nunţilor prin veac miraje,
acele trei ce ducem în bagaje
de când ne nasc destine-n stele-n spate.

în zămislire soarta-n trai străpunge
apoi veni-vor nopţi cu plâns de carne,
în moarte-n urmă viaţa să ne-alunge.

când zei de piatră-n vis o să ne-ntoarne
cu lacrima-n sfinţire spre-a ajunge
vom aşeza vecie în lucarne.

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Enigma
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pace vouă!

Nicicând n-a fost un Paşte mai tragic pe Planetă
Explozii, catastrofe, nu-i pace sub măslini
E pentru prima oară când Dumnezeu regretă
Că-n lupta altor neamuri se sting mai mult creştini.

E-o fierbere ciudată, manevre militare
Mari deplasări de trupe, pe mare, pe uscat
Încep să scoată capul focoase nucleare
Azi, echilibrul lumii s-a rupt şi e păcat.

N-au învăţat, se pare, nimic din Atlantida
Şi nici din Hiroşima n-au tras nici un folos
Ne vântură neantul cu cancer şi cu SIDA
Istoria se-ascunde precum un melc fricos.

Au înflorit copacii, bat clopote de Denii
Ierusalimul, iată, de ploi a înverzit
Şi pelerini cu torţe şi scumpe mirodenii
Sosesc din toată lumea pe-acest pământ sfinţit.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (12 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din codrii cei de crini răsar

"Lumină lină, nunta leac
Tămăduind veac după veac
Cel întristat şi sărăcit
Cel plâns şi cel nedreptăţit
Şi pelerinul însetat
În vatra Ta au înnoptat "
I. Alexandru,
Din codrii cei de crini răsar
Luminile ce dau lumină
Ce spală tot ce e murdar
Păcatul greu şi orice vină.

În fiecare zi nectar
Dă pe pământ raza divină
Din codrii cei de crini răsar
Luminile ce dau lumină.

Pe un străin prin sfântul har
Îl fac un înger de lumină
Rămân umilului umbrar.

[...] Citeşte tot

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Du-te, vino...

Am să mă strecor, odată,
lângă tâmpla-ţi aplecată,
cât să-nchid sub buze calde
freamăt de iubiri perlate.

Şi-am să vin cândva, furiş,
să privesc în ochii-ţi ninşi,
tainice scântei divine-n
nerostiri, diamorfine.

Am să vin tiptil, în noapte,
con de umbră'n căi purtate,
cât să-ţi fur liniştea lină,
să-mi beau cupa, de lumină.

Şi-am să vin, să plec, să vin
fiindc-am suflet pelerin,
şi mă-ntorn când teii-mi plâng,
flori de dor, pe umeri crâng.

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă duşilor bătrâni

În râu de crini imperiali,
Sub margarete de lumini,
Mereu mai trişti, proverbiali -
Sunt ale noastre rădăcini.
Tăcuţi, la tâmple de ninsori,
Îşi duc pedeapsa de a fi
Şi trec etern strălucitori...
Şi trece fiecare zi...

În râu de crini imperiali,
Uitând de rostul lor de-aici,
Adorm, visându-se copii,
Nemuritorii mei bunici.
Şi flori de nea îmi cad în păr,
Lumină pentru mai târziu,
Sunt înger şi am prins să zbor
Pe cerul nopţii vioriu.

Sub margarete de lumini,
Privire învelită-n jar

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem unui înger numit Alexandra

Sunt consternat... Aud cum plânge-un înger
Şi trupul crud şi sufletul îi sânger...
E prizonier în gheara unui drac
Şi caută în minte morţii leac.

Sunt consternat... Un înger moare-n chinuri
În timp ce "marii" noştri ţin festinuri
Şi-o ţară-l poartă-n rugi cu ochii trişti...
Avem prea mulţi călăi iar poliţişti

Sunt prea puţini şi-aceia dorm în zori
Visând că prind teribili infractori
Cu mâini crăpate şi obraji la fel
Vânzând la colţ un fir de pătrunjel.

Un înger moare... Unu-unu-doi...
Nebuni precum bureţii după ploi
Răsar şi ne ucid copii şi mame...
Suntem actorii propriilor drame,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaşteri

De câte ori ani voi renaşte,
Voi trece totul în replay;
Ca timp, ce vrea uitat să caşte,
Să nu-mi ia nici uşori, nici grei...

Să-mi refac pline amintiri;
Să le-am bagaj de zile negre,
Când vor diminua priviri...
Şi gândurile or fi tenebre.

De câte ori mă voi renaşte,
Voi preţui umanitate;
Cu ştiinţa, misticism de moaşte,
Mă voi ruga în pietate...

... Să mi se lase încă loc,
Un timp, pe crusta înflorită;
S-o simt sub talpă, să mă joc
De-a viaţa, încă neoprită!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mesaj de-o sticlă

Mă derulez citindu-mă eu singur un mesaj
Pus într-o sticlă în val de timp, pelerinaj
Şi nici nu-i sticlă ce s-ar sparge din tangaj,
Este mai nou din plastic, ce lasă lung siaj...

... Vreo opt sute de ani, minim tot mai rezist,
Nu mă mai descompun, rămân deşeu, sursist
Chiar fără nuanţele de cioburi de-ametist...
Propriu eroin 'mi asigur, neştiutul artist.

Când sul de os foiţe vor derula vreodată
Din mine epopeea eseu, nevinovată,
Necunoscută oricum, deci nicidecum uitată
Din acte pe capitol; când plânsă, când jucată....

... E ca un maraton de împlinit ambiţii
Cu bucurii deşarte de-a face noi ediţii
Ce ştiu acum de-s treceri, sfârşit de coaliţii
De-abia-ncropite, rupte... Se pierd în dispariţii!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri dintr-o copilărie

Nu mi se-ntâmplă adesea, din păcate,
Dar azi m-am pierdut iar în pietate
Cu ochii-n lacrimi căutând părinţi
C-un dor nebun, mai mult decât de sfinţi.

Îmi mângâie timpanul vorba caldă
Ce-o avea tata... Mama iar mă scaldă
Cu mâini micuţe, parcă-n puf şi ochi de pluş;
Mă dojenind că-s iar murdar, un jucăuş.

Aş strânge-n braţe aerul de atunci, aroma
Ce am pierdut-o dar o simt. Sunt iar aidoma
În casa parcă din poveşti ce le-am doar file,
Cu grădiniţa îmbujorată, plină de zambile.

Sunt iar la masă seara, ca-ntr-un cuib
Sunt printre rândunelele ce puii îşi îmbuib...
Aud cum tata, Breul, cheamă fin pe mama;
"Jeni, hai la televizor, începe serialul, drama..."

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Deluje"

Ce ploaie caldă în vuiet, în iunie început...
Nori gri, în spume gri întâi, apoi de gri fundal-
Coboară, toarnă, şi ne spală, într-un neprevăzut!!!
Asfalt, pământ emană... un abur de furnal.

Stau mut de încântare, ca la un cal în tropot.
Picuri imenşi, se sparg, în extazic de masaj.
Ador, ce cântec dulce se înalţă lin, din ropot...
Mi-e dor de-o mare sumbră... visez pelerinaj.

Maşinile stropesc şi fâşie a petarde,
Exploziile curg şi se propagă în tunet,
Făclii răsar, se scurg, într-un ciudat de sunet;
Spectacolu-i complet, în apă totul arde...

Plec din oraşul tern şi cu umbrele strâmbe,
Cu tipi în jeepuri negre şi cu clădiri pompoase.
Mă duc la ţară; în câmp, natura nu se-ascunde...
E valuri grâul verde, se întorc ţărani, cu coase.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă pentru poeţi

Ambasadori ai sufletelor triste ce caută-n iubire alinare,
Eterni-cugetători la universul în care niciodată nu se moare,
Prin legi-cuvânt, în alte universuri trăim o altă viaţă repetat,
Într-un compact şi ireal ansamblu, din care ca un vis am evadat.
Răscruci la maluri, în oceane stranii, adesea înecându-şi fiinţa sacră,
Când valuri de lumini şi întuneric lovesc tăcut a sufletului arcă.
Acorduri fine, voci universale, cu mângâieri de roze şi de crini,
Ne învelesc privirea-nlărimată cu braţe-ramuri moi, de pelerini.

Ambasadori ai sufletelor triste ce-şi caută-n iubire alinare
Îşi plimbă gândul printre flori şi îngeri, în dansuri de lumină şi culoare.
La tâmple de ninsori, sub gene lucii, printre copaci de stele şi de vis,
Se-ascund poeme încă nerostite, sub mângâierea florii de cais.
Şi lacu-n ceruri îşi ascunde vraja şi în cuvinte-val, în lacrimi-ploi,
Ne-atinge braţul de tăceri şi umbre, ne spală clipa paşilor în doi.
Când ochi pe ochi, de-o vreme se ignoră şi plânge-n noapte litere de stea,
Sub pleoapa nopţii, timpul se măsoară în cânt de clopot şi-n luciri de nea.

Eterni-cugetători la universul în care niciodată nu se moare,
Noi căutăm o clipă de speranţă şi ne-agăţăm de ea cu disperare.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă de galben

E miere-n grâul copt în lan,
E-n pâinea vieţii aurie,
E miere-n suflet, an de an,
E pacea-n marea Românie.
E soarele pe cer lucind
Şi luna fremătând pe cer,
Clopot cu glasul de argint,
Speranţă, vise şi mister.

E miere-n grâul copt în lan
Curgând în râuri de lumini,
Covor de frunze-autumnal
Şi lacrimă de pelerini.
Mulţi şi-au ales ca etalon –
Un semn tacit de gelozie,
Gutuia coaptă, care-n somn
Se-aprinde iar ca o făclie.

E-n pâine vieţii aurie,
Bobul de strugure-n cercei,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!