Citate despre pocăință și sfinți
citate despre pocăință și sfinți (inclusiv în versuri).
Domnișoară pocăită
În cele sfinte-ncepe-a crede
Pozitivista domnișoară:
A înțeles că-i vorbă sfântă,
Să naști și să rămâi fecioară.
epigramă de Emil Gârleanu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefer compania unui diavol pocăit, decât tutela unui sfânt ratat.
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
1) Totulpentrucer, spiritul tau de observatie e debusolant. Eu am facut un comentariu paralel cu al tau. Nu am redactat [...] | Citește tot comentariul
Este disponibilă și traducerea în aromână.
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
"Lacrimi și sfinți" în interpretare liberă: "Căință și pocăință".
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Safta (speriată): Ne-a furat Cartea Sfântă. Din prea mare iubire față de Dumnezeu...
Baciul: Așa am crezut și eu. Că s-a pocăit și nu mai poate trăi fără Biblie...
Safta: Și?
Baciul: Nu e așa. Spune prin sat că mi-a dat-o înapoi... Dar nu-i adevărat! Am răvășit toată biblioteca! Biblia nu-i! Minte! Degeaba s-a pocăit...
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Practica pastorală determină și o anumită influență psihoterapeutică, dar posibilitățile preotului sunt limitate. Este o colaborare între psihoterapeutul ortodox și preot. Asemeni relației între Hristos și Înaintemergătorul Său. Psihoterapeutul este ca Sfântul Ioan, care aduce oamenii la pocăință pregătindu-i pentru întâlnirea cu Hristos.
Dmitri Avdeev în interviu (10 martie 2008)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pocăința lui Don Juan
Iubind frumosul e firesc,
Să fiu un favorit al Terrei
Și-aș vrea să mă călugăresc,
Pe sfântul munte al Venerei...
epigramă de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrames, Sonate rău (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De voi mi-i jale
De voi, ce alergați întruna
Și zilnic rătăciți pe cale,
Purtând în suflet sărăcia
Și niciodată bucuria,
De voi mi-e milă și mi-i jale!
De voi, ce ridicați morminte,
Uitând de har și de iertare,
Băgați în ele oseminte
Ce plâng aici fără cuvinte,
De voi mi-e milă și mi-i jale!
În pulbere și în tăciune
Mai semănați fără-ncetare.
De voi, că pierdeți adevărul
Lăsând încătușat misterul,
De voi mi-e milă și mi-i jale,
Că sărutați tablouri sfinte
Și intonați o bună veste,
[...] Citește tot
poezie de Mihai Ghidora (28 octombrie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pocăința este un proces de-a lungul vieții dar oricare iar fi lungimea, nu-i suficientă pentru desăvârșire, însă jertfa desăvârșită a vieții desăvârșit de sfinte a Domnului Isus Hristos, ne face prin credința în El sfinți desăvârșiți.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de Oana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cain și Abel
Primii copii născuți pe acest pământ
Doi frați (crescuți cu lapte de credință)
Adus-au două jertfe Celui Sfânt:
O jertfă ce nu doare, dusă-n vânt,
Și alta sângerând de pocăință...
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la pocăință și sfinți, dar cu o relevanță mică.
O, Maică Sfântă
O, Maică Sfântă, prea curată.
Ce pe toate le împlinești
Și omului păcătos.
Lumina îi dăruiești
Tu atunci când ai plecat
Ierusalimul a lăcrimat
Măslinii s-au aplecat
Pământul s-a cutremurat.
Roagă-l pe fiul tău
Sa scape lumea de rău,
Să se uite pe pământ,
Fiindcă lumea s-a-nrăit,
Pământul s-a umplut de răutate,
De ale noastre grele fapte.
Azi am uitat de sfinți și pocăință...
Cât de ușor ne lepădăm azi de credință.
Pământul s-a umplut azi de păgâni
Ce nu mai știu de rugăciuni
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul XXXI
"Tu, cel ce-aștepți a trece râul sacru",
și-a-ntors spre mine-al vorbei vârf subțire,
ce, și tăind, așa-mi păru de acru,
și, făr-a mă cruța, urmă-n vorbire:
"e drept? Să-mi spui, e drept? Sunt mari acuze
și-i just s-ascult și-a ta mărturisire."
Puterile-mi erau însă confuze,
așa că vocea-mi se mișcă spre grai,
ci-n drumul ei s-a stins până la buze.
Puțin stătu și-apoi: "De ce mai stai?
Răspunde-acum, căci Lete încă-n tine
n-a șters urâtele-amintiri ce ai!"
Dar groaza mea-n amestec cu rușine
atare-un "Da" mi-au scos cu voce stinsă,
c-a fost nevoie de-ochi spre-a-l prinde bine.
[...] Citește tot
cânt de Dante Alighieri din epopea Divina comedie, Purgatoriul, traducere de George Coșbuc
Acest cânt face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
A cui e vina?
Tu-mi ziceai o dată cum că pân' la moarte
Dragostea ta toată mie-mi vei păstra;
M-ai uitat pe mine, le-ai uitat pe toate,
Astfel merge lumea, nu e vina ta.
Tu-mi ziceai odată, ah! al meu iubite,
Partea mea din ceruri ție ți-o voi da;
Toate sunt uitate, toate sunt pierdute,
Astfel este veacul, nu e vina ta.
Când vărsai, știi, lacrămi și-n genunchi la mine
Îmi ziceai: o dragă, nu te voi uita!
Mă uitași îndată, mort fui pentru tine;
Vremea șterge toate, nu e vina ta.
Când te-aveam în brațe, buza ta cea dulce
Roa fericirii pe a mea lăsa;
Dar acum otravă și venin mi-aduce,
Astfel ți-este sexu, nu e vina ta.
[...] Citește tot
poezie celebră de C.A. Rosetti
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Slavă Ție!
Cred în unul Dumnezeu,
Ca orice om de pe Pământ,
Căci a crede nu e greu
Viața e un lucru sfânt.
Tot ce-i pământesc, frumos,
Te atrage spre păcat,
Care om nu-i păcătos
Și greșit n-a mai călcat?
Pe nimeni n-am umilit
Am făcut și câte-un bine,
Nu știu când am și greșit?
Spuneți voi, Puteri Divine.
Muezini, strigând credință
Prea înaltului Allah,
Călugării cu pocăință
Care doar mătănii fac.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glasul care strigă
Într-o piele de cămilă
Sta unu-mbrăcat mereu
Și-a venit la el o dată
Unul mare fariseu.
- Cine ești? fu întrebarea
Unui preot ce-i Levit
Împlinitu-sa scriptura
Mesia El a venit?
- Nu-s Ilie, nici prorocul
Și nu sunt eu nici Isus
Cum în file de scriptură
Este zis și este spus.
- Dar răspunde la întrebare:
Cine ești? Ca noi să știm
Căci botezi și nu departe
De oraș Ierusalim.
- Eu sunt glasul care strigă
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deocamdată îndemnul din care am purces este un apel către toți cei buni, slujitori devotați ai altarelor noastre sfinte, ca să îmbrățișeze ideea Unei Asociații pentru misiunile religioase, ca un mijloc de chemare a oamenilor la îndrepatre prin pocăință, de aducere a lor la picioarele duhovnicului, în scaunul mărturisirii, spre a le deschide drumul de reuniune cu Hristos, în Sf. Cuminecătură Și să-și dea aderența la gândul de a strânge rândurile într-o Asociație cu acest scop.
Policarp Morușca în Biserica și școala (1927)
Adăugat de emilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 9
Sfântul Ioan a botezat cu apă
Și i-a învățat pe toți ce-i pocăința
Însă din vorba lui puțini se-adapă,
Căci omului nu-i place nevoința.
Cu firea lui cea aspră și țâfnoasă
Și-a îndeplinit prea sfânta-i misiune,
Căci i-a mustrat pe toți cu vocea-i groasă,
Din care-a revărsat compasiune.
Cei păcătoși, n-au vrut să-l mai audă
Și capul i-au tăiat în închisoare,
Însă chiar dacă soarta i-a fost crudă
La Dumnezeu găsit-a alinare.
Apa Iordanului și azi oftează
După Ioan, preasfântul ce botează.
poezie de Octavian Cocoș (6 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Venirea celestă a Fiului lui Dumnezeu
Sus, la munte, prospețimi trecute
Se preschimbă- n frigul veșnic,
În crengișul de la poale, - i primavară,
Miezul nopții tace, ca un sfetnic.
Pârâiașe murmură- n neprihănire,
Pe sub crengile, de ger, momite,
Sufletul se- aude, curge- n ditirambe,
Dezmorțit, din chinurile sfinte.
Fumul greu încet se risipește,
S- a inscris în psalmi o primăvară,
Alungând din gânduri focul ce-amărăște
Nesocotința păcatelor de-odinioară.
Ici -bucurii, dincolo, poate, - i tristețe,
Reinviind din soare, și adormind în nimburi,
Așa sunt sufletele cu pecetea
Cereștilor ofrande pe- a lor chipuri.
[...] Citește tot
poezie de Lilia Manole
Adăugat de liliamanole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tradiții de Buna Bestire
Vremea revarsă căldură
Peste ninsorile de flori,
Și-mpodobește natură
Cu petale-n mii de culori.
La nuntă de primăvară,
În sărbătoare creștină,
Cântă cucul prima oară,
Anunțând veste divină.
O taină, limba dezleagă
Păsărilor cântătoare,
Și mit străvechi se încheagă
În legendă grăitoare.
În această sărbătoare,
Sacru și mistic se-mbină,
Ca prin vremea trecătoare,
Mituri străvechi să revină.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Vol. "Tradiții creștine și ritualuri românești" / 2008 (25 martie 2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Predicați
Predicați Evanghelia (1 Corinteni 9:14)
Vestea care ați auzit (1 Ioan 1:5)
Credința și temelia (Galateni 1:23)
Pe Hristos cel răstignit (1 Corinteni 1:23).
Tuturor, tuturor (Luca 24:27)
În mijlocul luptelor (1 Tesaloniceni 2:2).
Predicați voi pocăința (Luca 24:47)
Și iertarea de păcat (Luca 24:47)
Ce înseamnă umilința
Leacul sfânt de vindecat.
Tuturor, tuturor (Luca 24:27)
În mijlocul luptelor (1 Tesaloniceni 2:2).
Predicați-I judecată (Fapte 10:42)
Slăvile ce vor veni (Fapte 20:25)
Fericirea nevisată
Ce se poate moșteni.
[...] Citește tot
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserica copilăriei
Zidirea din vârful de coastă,
Acolo-i biserica noastră,
Loc-ritul de joacă a credință
De copilul ce- am fost, pocăință...
Îi revăd ziduri groase, cu bolți,
Sfinți de fum, cruci de piatră cu morți...
Am imagini din ei încrustate
Pe vecia-mi... înspre maturitate.
Duminici am trecut, tot pe rând
Cu respect de prezență... crezând.
Îs al bunicii pioase-lăstar...
Eu eram, băiețandrul de-altar.
Văd pe preot, bătrân, de când este,
Din tărâm de la Prut... ce e peste...
Din Soroca cu vorbă moldavă;
Îl port în suflet, în minte... mi-e slavă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre pocăință și sfinți, adresa este: