poezie şi răsfăţ

Epitaf unui poet fumător

Sorbea tutunul cu-aşa zel
Poetul, răsfăţat de muze,
Că mai întâi se stinse el
Şi-apoi chiştocul dintre buze!

epitaf epigramatic de Alexandru Clenciu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un vers

Eu n-am timp să mai scriu perfect,
Că, de-aş avea, nici n-aş mai scrie,
Ci m-aş lăsa o veşnicie
Să te iubesc fără defect.

Apoi m-aş apuca să-nvăţ
La ritm, la vers, la prozodie;
Urechile să vă răsfăţ,
Devoratori de poezie.

Dar, lume, sunt dator la stele,
Şi toate versurile mele,
Împrumutate de la praf,
Sunt versiuni la epitaf.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (22 ianuarie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decalaj

Lent intru în vocala zilei –
Am vocale pentru toate vârstele –
Zidesc poemul timpului, ermetic
În care gândul se răsfaţă, se impune
Licitaţiei mileniului în care surâsei:
E clipa naşterii unei virgule enorme
Ca să se poticnească plictisitorul
Pun ideile pe faţa de masă
Şi musafirii mi se duc sătui
Derutaţi că am vocale mai multe
decât tot alfabetul...
Mă şi înjură, înmulţindu-mi vocalele –
La temelia poemului nu le pui,
La temelia poemului găsesc vocale din
Demnitatea înaltului, din visul fiului, senin,
Din ochii copilului născut odată cu acest poem.

E mare decalaj între mine şi călăul ce crede
Că de el mă tem...

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

amor (vezi şi dragoste)

Amorul e un copil răsfăţat de poeţi; amorul e un copil pribeag.

definiţie de Samuel Butler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama

În primul vers te încălzeşte,
În versul doi te ameţeşte,
În versul trei ea te răsfaţă,
Şi-n versul patru te îngheaţă.

epigramă de George Budoi din Epigrame despre epigrame (decembrie 2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La Cenaclul Academiei, au citit poetele Veronica Ruso şi Constanţa Craiu - într-o şedinţă prezidată de Şerban Cioculescu

Două poete azi au încercat
În triluri de argint să ne răsfeţe.
Şi-un critic literar a prezidat
Un reuşit concurs... de frumuseţe.

epigramă de Ion Larian Postolache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am modelat de dorul tău pământul

- Am modelat de dorul tău pământul,
Am traversat păduri şi fluvii noi,
Cu delte de-ndoieli şi estuare
De-ncredere, dar cursul înapoi

Înspre amonte-al timpului ce trece
N-am reuşit vreodată să-l învăţ,
Mi-e imposibil să închid sub pleoape
Minutu-acesta unic de răsfăţ

Când ne-ntâlnim la marginile Terrei
Lângă oceanul versului nescris
Şi-ngenuncheaţi sub zodia speranţei
Cerşim măcar o zi în paradis.

- De dorul tău mă-nchid în poezie,
Cu fiecare vers te inventez,
Când eşti aproape, trupul de vioară
Suav ţi-l port prin valsul vienez

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Grigoraş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne bucurăm de viaţă

Cat timp mai eşti şi sunt,
să ne bucurăm de viaţă;
slavă ne va fi poemul sfânt,
cât timp mai eşti şi sunt.

Dragi vor fi efortul crunt
şi un dor ce ne răsfaţă;
cât timp mai eşti şi sunt,
să ne bucurăm de viaţă

poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina pâinii

Lumina pâinii se răsfaţă
Pe drum de Golgotă şi viaţă,
Tot răul vine ca furtuna
Şi n-are zbor de totdeauna...

Se-adună Zmeii şi se-nfoaie
Sub falduri vechi de vâlvătaie,
E ud zăbranicul pe rană
Şi toată lumea mai duşmană...

Teroarea creşte ca furtuna
Şi n-are zbor de totdeauna,
Lumina pâinii se răsfaţă
Pe drum de Golgotă şi viaţă...

Poeţii lumii scriu poeme
Şi plâng în râuri de blesteme,
Tot răul vine ca furtuna
Şi n-are zbor de totdeauna...

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem tors

Torc pisicile, ce torc
se răsfaţă se întorc
mângându-le blana
să mângâie inima
si blana de fiară

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai lasă-mă...

Mai lasă-mă să mă mai nasc odată
În anotimpul cu iubiri promise,
Să am un trup, să mă cobor din vise,
Şi-n paşi de vals la viaţă să-i dăm roată.

Mai lasă-mă să-ţi înfloresc mălinii
În vara când şi frunzele doinesc,
Sub poala timpului, cu dor, să te opresc,
Şi să te scald în apele luminii!

Mai lasă-mă să fiu ce nu ţi-am fost
Când versul l-ai pictat într-o chemare,
Un ţipat alb, de pescăruş pe mare,
Ce-a luat deodată zările la rost.

Mai lasă-mă prin timpul tău de-oi trece
Să-mpart cu tine-n zbor o veşnicie,
Să-ţi fiu şi eu... mai mult de-o poezie,
Ce pe hârtie versul ţi-l petrece.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La cenaclu virtual

versul e icoana pe bolta retinei
jocul luminii ce răsfaţă destinul
lacrima care spală acreala vinei
bucuria zilei spumantă ca vinul.

dau totul din iubire pentru vers
trecutul plin de freamăt intrinsec
cu un poem înving timpul advers
la masa de scris multe ore petrec.

pe reţeaua virtuală stau la cenaclu
magici poeţi sufletul mi-l alină
m-adăpostesc în slove ca-ntr-un habitaclu
cu azurul pe creştet mângâiere calină.

veşnicia mea e versul versatil
încadrat în univers cu elegant stil.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de dincoace de tine

Dincoace de noapte, dincoace de stele
Înfloresc în cântec versurile mele;
Simfonii astrale, îngerii îngână,
Tatuez poeme cu Muza de mână.
Pe un braţ albastru râde o cicoare,
Dincoace de noapte, ziua ta mă doare;
Zorii se despică în sclipiri de sânge,
În braţele tale dimineaţa plânge.

Geme orhideea de atâta viaţă
Dincoace de umbre, soare o răsfaţă
Un penel sărută visul şi-l preface
În iubire pură... universul tace.
Caută, iubite, dincolo de mine
Floarea nemuririi ce dospeşte-n tine!
Ştiu că-ţi este noapte, fără Poezie,
Ştii că doar cu tine sunt Poem ce-nvie...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duc povestea...

‎... duc povestea iubirilor mele trecute
în altarul poemului meu necompus
răsfăţate, stângace, rebele, durute
între ele şi eu cu atâta de spus...
arunc ciorna poemelor mele nescrise
la picioarele altor din foste iubiri
zâmbitoare, superbe, sublime, de vise
între ele - călăi şi-ntre mine - martir...
rătăcit prin noianuri de vremuri pribege
eu, în stare cu gândul să străbat universuri
două taine pe lume nu le pot înţelege
-una este femeia şi a doua e versul...

poezie de Iurie Osoianu (17 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce noroc e POEZIA!

Binecuvântează, învie, dup-o grea melancolie,
Sufletul, ce nu se-nchină piedicilor, ce-l dezbină,
Pe răni picură balsam, să mângâie... Şi un dram
e-alinare sau putere, să reziste, să tot spere...

Rodnică, cu dar de glie, e izvor de bucurie,
Dacă ai noroc de ea, înveţi timpul a cruţa,
Din noapte îţi face zi, clipa ştie-a plămădi
Cu o lacrimă senină, ce-o îmbracă în lumină.

Răsfăţaţi de har, poeţii altfel poartă pulsul vieţii,
Nu vă vor minţi, credeţi-i, e izvorul tinereţii!
Pe ei nu-i poţi compara, nu sunt flori, ce-ar semăna,
Din ce versul îşi rodesc? Din ce sufletul hrănesc!

Simţul unic e secretul, precum unic e poetul!
Eu, din chinul de-mplinire, spun: e-o mare fericire,
Sufletul prin mână scrie visul vieţii pe hârtie...
De-aş minţi, nu mi-ar spori şi nici nu m-ar ferici,
pentru că nu l-aş trăi...

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul epigramistului

Acuma patruzeci de ani,
Aflându-mă la un ospăţ,
Am scris mici versuri, din răsfăţ,
Pe o hârtie de doi bani.

Cu epigrama-n vârf de băţ,
Mă şi vedeam printre titani
Acuma patruzeci de ani,
Aflându-mă la un ospăţ.

Şi din iubire pentru fani,
Am scris mereu, mereu, să-nvăţ,
Tot atacând, am şi duşmani,
Doar poanta n-o pot ţine-n băţ

Că nu mai am patru'j de ani.

poezie de Laurian Ionică din Un ficior de plai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să dau cuvinte muzicii

poet bătrân
în toate versurile adunate

riduri de stare
când elasticitatea cărnii dispare

muşchii recită lascivitatea duminicii
când stai tolănit în ghiftuiala clipei

bate un gong ora de lene prin paturi străine
femeia devine

femeia ce simte
vipera tăvălită în praf

instinctul de înaintare
din ochii orbilor

cântecul moare
sub balerină de gheaţă

[...] Citeşte tot

poezie de Erika Bloj
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seductii sufleteşti

poemul e momentul de răsfăţ al zilei
mă simt inspirată de raze de soare
îmi aşez inima pe albul pur al filei
scăldată de sânge cu parfum de floare.

mierle la fereastră îmi fac o serenadă
emoţii roz aleargă prin sufletul meu
mă fericesc pe-a vremii esplanadă
şi uit pentru o vreme de oftatul greu.

muzica şi poezia mă menţin activă
strâng toate splendorile din univers
n-aş fi crezut că sunt aşa de emotivă
lacrimi de iubire să curgă prin vers.

pe reţele literare gândirea e creativă
cu mirabile lumini mereu am convers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt un alt anotimp

Vino toamnă să mă vezi
Îmbracată-s în pastelul
Florilor de primavară.
Am şi roua dimineţii
Izvorâtă pe sub pleoape
Şi parfum de bucurie
Şi tristeţe... câteodată.
Ţin pe umeri doi luceferi
Rod de dragoste-mplinită
Iar în braţe-mi duc minunea
Din iubire zămislită.
Nu-s frumoasă ca şi tine,
Tu eşti plină de culoare
Îţi lipseşte strălucirea
Ochilor ce-i am,
De... mamă!
Tu ce ai de toţi poeţii
Slove-ţi scriu şi te răsfaţă?
Ai culoarea ruginie
Şi lipsită eşti de viaţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (26 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de toamnă

Plouă mărunt, dar nu e nici un bai,
Că n-am plecat în zori de zi la vie,
Se spală praful ciorchinilor bălai-
Şi eu mă mai răsfăţ prin poezie!

Şi totusi, ziua e cu spor, si e frumoasă,
Că mi-am făcut prieteni noi vreo zece,
Cu care o să-nchin curând o tămâioasă -
Când o fi toamna sură şi mai rece!

Până atunci ne umplem doar paharul,
Cu vinul poeziei bun şi sfânt,
Pe care ni-l strecoară-n suflet harul-
Ori muza ce ne mangâie-n cuvânt!

poezie de Vasile Neagu-Scânteianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!