prezent şi raţe

Cocoşul şi răţoiul

Din pridvor până-n grădină
Hoarele şi-au spus discret
Că vreau astăzi pân-la cină
Să-şi aleagă un poet

S-au gătit de sărbătoare
Gâsca raţa şi găina
Tot ce-a fost cuvântătoare
În ograda cu pricina

Un curcan o bibilică
Un gâscan bătrân năuc
Şi găina cea pitică
Juriul l-au format sub nuc

Îar talentul să-şi arate
În concurs puteau doar doi
Hoarele ales-au toate
Pe cocoş şi pe răţoi

[...] Citeşte tot

fabulă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă floare

Toată viaţa
Am crezut
Ca-s răţuşca
Cea urâtă
Azi
Uitându-mă-n album.
Retro
Vad pe foaia albă.
O fetiţă
Chiar frumoasă
Si o doamnă...
Chiar distinsă.
Albă floare,
Ce eroare

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

***

După toţi cei care i-am lăsat departe,
După câmpul neted poleit cu-argint,
Ca o porumbiţă singură, deoparte,
Inima tânjeşte, nu mai pot s-o mint.

Ciugulind subţire, prinde amintirea,
Cea dintâi zăpadă, paşii noi din ea
Săniile bălţii au oprit plutirea
Cârdului de raţe ce călătorea.

Din mălinul tânăr, lunecând sub geamuri,
Umbra îşi întinde braţele ei moi.
Aburind amurgul poposit pe ramuri,
Îşi fumează pipa apa din zăvoi.

Învechita zare, ce din cer se-ncheie,
O salută ziua cu fum roz şi crud.
Mirosul de iarbă-al pielei de femeie
Limpede pe buze astăzi mi-l aud.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Serghei Esenin
Adăugat de Monica Mirea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce nu

de ce nu
ai muri cu mine în braţe
la raţe la
doamnele raţe
verdeaţă pe baltă poate astăzi nu
sunt sfârcurile sânilor mei
aplaudaţi aplaudaţi a
poate da
poate nu
a, de ce nu
vrei să murim
uneori
de ce nu

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căţeluş cu păru' creţ

Astăzi tata m-a-nvăţat,
Cât e el de ocupat,
Să lecit o poezică
Ce-o stiam în glupa mică,
Si foalte usol l-am luat
Fiind tale concentlat:
- Tle' să zic o poezea
Si-am uitat-o, că e glea,
Vlea doamna educatoale
S-o zic mâine la selbale
Si te log, tată, pe tine
Să mă-nveţi s-o zic mai bine,
- M-ai prins pe picior greşit,
Meciul încă nu-i sfârşit,
Ochi nu sunt, doar o ureche,
Zii, că sunt lovit de streche,
Dacă pierdem, am să mor,
Sparg înc-un televizor...
- Căţelus cu pălu' cleţ
Fulă laţa din coteţ...

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te duci, copilărie...

Motto:
Mi-e grea maturitatea, mi-e greu să fiu docil,
Aş da orice pe lume să redevin copil.

Zburdam prin curtea plină cu raţe şi găini
Trăiau pe-atunci părinţii şi rude şi vecini,
Mi le-ai luat pe toate şi-o lacrimă îmi storci,
Te duci, copilărie, şi nu te mai întorci.

Nu mai există basme, nici eu nu mai exist,
Balaurul e şmecher, iar Făt Frumos e trist,
S-au inventat claxoane, adio zurgălăi,
Te duci, copilărie, cu toţi eroii tăi.

Un prof ce ne-nvăţase cum să plantăm stejari,
A defrişat pădurea vânzând-o pe dolari,
Cu cât urcăm în vârstă ne suntem mai străini,
Te duci, copilărie, şi devenim haini.

Bunica şi bunicul ce mă-nveleau cântând,

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Pietreanu
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată să nu spui: niciodată

Niciodată nu se ştie, cu cin' te-ntâlneşti
Întâlneşti o poezie, şi atent nu eşti,
Cocoşii se iau la trântă, pentru o găină
Iar iubirea este-nfrântă, şi cine-i de vină?
- O... să mi-o plăteşti vecine; zice-nfuriat cocoşul:
Dau cu pintenii în tine, căci eu sunt frumosul!
- Apropie-te să te bat, să-ţi arăt eu ţie
Te trântesc imediat, frică să îţi fie.
- Ai sictir, că nu mi-e frică, am multe găini
Şi să vezi ce-ţi dau nenică, să plângi şi suspini.
- Atunci, să ne pregătim, cine a pierdut
Ne luptăm să ştim; şi lupt-a-nceput.
Un cocoş tare a dat, dar a şi primit
Şi acum a sângerat, lupta s-a oprit.
Puişorii de găină, mai toţi au fugit
Unul plânge şi suspină, şi este-ngrozit.
Iar găinile frumoase, care mai de care
Nu sunt astăzi norocoase, şi încep să zboare.
Ici şi colo o răţuşcă, bate apa-n piuă
Cu ciocul mai bea o duşcă, cât mai este ziuă.

[...] Citeşte tot

fabulă de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (14 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adopţie

Mac, mac, mac
Şi n-am să tac
Până nu mi-ai spune
Cine m-a născut pe mine?
Şi să-mi iei seama bine,
De ce nu semăn cu tine?
- Taci, micuţă, nu fi rea
Şi tu eşti fetiţa mea;
Cealaltă e o haimana,
Care umblă brambura.
A lăsat oul la poartă
Şi a plecat repede la baltă.
Stăpâna noastră a ghicit,
Mi l-a dat mie la clocit.
De eşti astăzi în viaţă,
Un mic bobocel de raţă
Fii cuminte şi nu plânge,
Nu te plouă, nu te ninge,
Eşti cu puişorii mei,
Care te iubesc şi ei,

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jură-minte

Ştim din vremuri de demult,
Ca oamenii să se ţină de cuvânt
Jură, legământ trainic grăiesc,
Că-n astă viaţă nu greşesc
Şi în numele adevărului slujesc.

Jurământu-i sacru, sfânt
Ce dăinuie pe pământ
De milenii poate şi mai bine,
De la Hipocrate şi ai lui zei,
Până astăzi şi mai apoi.

Mesajul lui rostit cu voce tare
Sau sub orice altă prestare,
Stârneşte-n noi fiori de gheaţă
Şi ne obligă mai apoi
Să fim noi, curaţi în cuget
Şi-ntr-o nobilă şi-onestă trăire.

Astăzi noi uitară-m oare

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea, 16.08.2019
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Negreşit

Luna este în om, şi omul este luna.
Deşi au chipuri diferite, în esenţă sunt una.
Acesta este adevărul, a fost şi va fi mereu, pentru că în palma Prezentului, timpul umblă teleleu.

O lume cu o mie de chipuri, toate unic ornate, îi stau mărturie materiei, ca mărgelele-nşirate.
Vântul vuieşte, pasărea ciripeşte, pisica mustăceşte şi răţoiul se răţoieşte.
Sunete cu miile, melodii desăvârşite, vin la urechea omului şi pe loc se fac auzite.

Dar cine le ascultă, a o mia oară, cine le va asculta şi cine le-a ascultat odinioară?
La urechea cui răzbat, în pieptul cui ele se bat?
Spune-mi tu, dar ia aminte, dacă ghiceşti, de iubire nu vei mai putea să te descotoroseşti.

Fie vară, fie iarnă, iubirea la joacă sufletul ţi-l cheamă.
Nu ai cum să îi închizi, să te faci că nu o simţi...
Poate îţi merge o dată, de două sau trei ori laolaltă.
Dar odată şi-odată...
Ce a fost realizat nu se mai neagă.

Iar atunci ai să găseşti, sufletul ai să ţi-l împodobeşti,
Nu cu globuri şi cristale, ci cu sensibilitate, răbdare şi iertare.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ferma animalelor cu carte sau Ograda licenţiată

Într-o zi, oaia decretă, cu minte,
Că fiecare animal este isteţ,
Şi toţi să-şi facă, ca urmare,
Câte o universitate în coteţ.

"Nu este între noi nicio deosebire,
Toţi suntem la fel de inteligenţi şi buni la fire,
Nimeni să nu se lase mai prejos,
Să mai facă de acum munca de jos."

Porcul murdar, tăvălindu-se-n noroi,
Înfiinţă "Universitatea de Guiţuri noi",
Şi se gândi să facă şi un doctorat
Cu noua specializare "De râmat".

Oaia care a fost cea mai isteaţă,
Inaugură specializarea "Mintea creaţă",
Şi înscrisese ca studentă capra din verdeaţă,
Pe motiv că-i totdeauna mare săltăreaţă.

[...] Citeşte tot

fabulă de Cornelia Păun Heinzel din revista Atheneum din Canada (5 aprilie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sunt antivegetarianism şi nici antiveganism, dar nu pot accepta orbeşte unele lucruri pe care vegetarienii şi veganii le susţin. De exemplu, dacă ne-am lua după vegani, animalele domestice de la care folosim lapte, carne, lână, ouă, miere ş. a., adică bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, găinile, gâştele, raţele, curcile, albinele ş. a., ar trebui să crească numai în sălbăticie, ca să nu mai fie exploatate de om. 1) Aş vrea să văd şi eu un vegan care creşte în ograda sau în apartamentul lui măcar un animal din aceste specii doar pentru frumuseţea lui. 2) De unde să iei astăzi atâta sălbăticie, de care ar avea nevoie toate aceste animale? 3) Când ai la dispoziţie tot ce vrei şi poţi să alegi orice alimente vrei, şi ai din belşug cu ce să le cumperi, cum se întâmplă în special în ţările occidentale bogate, e uşor să fii vegan, în timp ce în multe ţări, în special din Africa, se moare de foame din cauza sărăciei, a solurilor nefertile şi a climei improprii pentru producţia vegetală, a înapoierii tehnologice ş. a. 4) Dacă, prin absurd, toată populaţia Pământului (7 miliarde de oameni) ar deveni peste noapte vegană, cu ce ai hrăni-o, de unde ai lua atâtea produse vegetale? 5) E uşor să vorbeşti, e greu să oferi soluţii realiste şi să faci ce trebuie pentru ca oamenii să nu mai moară de foame şi de subnutriţie.

George Budoi în Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Torţionarul şi profa de mate

torţionarul ireal povesteşte firesc cum mânca două raţe clasa-ntâi
apoi trecea liniştit la omorârea cu râvnă a victimelor neidentificate
îi chinuia cu bătăi gospodăreşti la testicule până îşi dădeau sufletul
tineri studenţi şi intelectuali – filfizoni cu studii la Paris
asta după ce îi crăpase ţeasta lui taică-su cu un topor sfătuit de un tovarăş
apoi completa liniştit un formular şi raporta, că era muncă serioasă
19 căpăţâni luna asta – cam puţin, răspundea fratele rus coordonator
era o plăcere în a tortura, o distracţie pentru noi
că nu eram singur, eram foarte mulţi care făceam asta
vorbeşte clar, senin, împăcat, cuvintele cad seceri şi ciocane
eram comunişti convinşi, toţi, întărâtaţi împotriva intelectualilor
până în 53 i-am terminat pe toţi cei curaţi la suflet, unu nu mai era
îmi vine să vărs, mi se face rău, nu-mi vine să cred
păi cum credeţi că s-a făcut comunismul la noi - zice el
n-am dormit trei zile, am scris numai versuri negre, am înjurat fără rost
în coşmarul meu îl vedeam prin piaţă, în autobuz, la medic,
un pensionar cumsecade pierdut printre bătrânii nostalgici din cartier
care dintre ei au fost colegii lui de muncă mâncându-şi azi liniştit pensia

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şah mat cu calul

- Stai să vezi ce-ţi fac, dacă mut un cal,
Am să-ţi pun capac, în ultimul hal;
- Hai, că nu te cred, prea te-ai lăudat,
Mut, şi mă reped, şi calul ţi-am luat;
- Atunci, mut nebunul, îţi atac regina
Tu mi-l iei cu turnul, şi faci ca găina;
- Cine te-a minţit, faci tu, ca o raţă,
Unde te-ai gândit: şah mat - mai învăţă!
- Calul tău, nu l-am văzut, eşti mai bun ca mine,
Astăzi, am pierdut, şi să plâng îmi vine;
- Linişteşte-te, nu-i bai, este doar o joacă:
Uiţi, că am doi cai, care,-n "L", atacă.

poezie de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (22 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orătăniile (poezie pentru copii)

Zarvă mare în grădină:
Ţipă tare o găină,
Ţipă raţele... mac, mac!
Ţipă tare... şi-un gânsac!

Ce credeţi că s-antâmplat?...
A intrat, vulpea în sat!
O vulpe îmfometată
Şi de câinii toţi, lătrată!

Vulpea noastră-mfometată
A uitat, că e lătrată
A uitat, că-n sat mai este
Vânătorul ce-o pândeşte.

- Uite vulpea-n bătătură!...
Fuge cu raţa în gură!...
- Vai de noi, astăzi murim!
De vulpe ne prăpădim!

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Judecata vulpii

În pădure locatarii
Hotărâră de-o adunare.
Vor să fie judecată
Vulpea, fiindcă-i vinovată.
Şi ca-n orice adunare,
O să spună fiecare:
Pentru ce e vinovată
Şi cum trebuie tratată.

Vulpea este acuzată
De o raţă supărată:
- Mi-a mâncat ouăle, frate,
Le lua nenumărate.
Cuibul cum mi se umplea,
Vulpea iute îl golea.
Când am vrut a le-apăra
Ea la mine se dădea.
Dacă nu zburam pe dată,
Azi eram şi eu mâncată.
Iar la a mea surată

[...] Citeşte tot

fabulă de Adrian Timofte din Memoria clipei (2017)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ocoli Gândirea...

Nu ocoli Gândirea, Bertrand!
Ea nu e urâtă, nici grea
Tot aşa cum nici numele tău nu e Melchisedec
ci Bertrand, cum ziceam.
Nu te purta ca un mitocan.
Uită-te la ea şi după ea:
E frumoasă, cu pasul uşor,
invit-o la masă, vorbeşte-i de-amor,
ia-o cu tine în dormitor.

Căci nu Gândirea e de vină pentru chinurile tale Bertrand
Deşi, nici eu nu cred ce spun acum,
(când singura rimă din minte-i "săpun").

Deşi stau pe marginea unei prăpăstii
privind în gol, în jos, în hău, în beznă
privind cu ochii şi urechile şi cu nările
ca să văd ce vreau să spun...
şi-n loc de asta spun...
Săpun!

[...] Citeşte tot

poezie de Şerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir

Mai ieri priveam din stradă,
Perdea, parcă puţin cam multă,
Pe-aici aşa-i, ca să se vadă,
E înstărire, vezi... şi-ascultă.

Geam aburit pe jumătate, înspre apus de casă,
Acolo unde-i prispa, şi-o linişte deplină,
Azi suntem invitaţi mai toţi la masă,
Din toate părţile-o să vină.

În casă totul e curat,
Şi înfăţările-s curate,
Şi totu-i alb imaculat,
Iar pernele, obraznice şi ţuguiate.

Voi v-aţi retras, furaţi de val,
În taină şi pe rând,
V-aţi adunat cu toţii-n deal,
Noi... am rămas plângând.

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Bodor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulp' de ursu' păcălită (poezie pentru copii)

Dragi copii, de grădiniţă
Astăzi, nu mai am peniţă
Nu mai am nici pic cerneală
Am luat un patru la şcoală
Am rămas tot... corijent
Sigur, sunt şi repetent
Cred că... am îmbătrânit
Şi la minte m-am scrântit!

Când eram la grădiniţă:
Nu aveam deloc peniţă!
Nu aveam, nici pic cerneală,
Nu-mi ardea, deloc, de şcoală,
Eram, tare neatent,
Grupa mică... repetent!
De atunci, eu, m-am scrântit:
Moş bătrân - îmbătrânit!

Şcoala, este serioasă,
Şcoala, este şi frumoasă:

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Cartea mea de poezie, volumul I (26 august 2008)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!