radio şi viaţă

Radioul este locul unde mi-am trăit, îmi trăiesc şi sper să mai trăiesc... o altă viaţă a vieţii mele.

Mircea Albulescu în Ziarul Metropolis (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

da, i-a şi conferit o altă viaţă marelui actor, în fiecare seară Mircea Albulescu citeşte copiilor poveşti, de acolo de [...] | Citeşte tot comentariul

Trăim într-o epocă întunecată cultural a poluării muzicale. Deschizi radioul şi, cinci minute mai târziu, ai nevoie de o aspirină.

citat din Vangelis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Radioului (unde era invitat să intre prin spate, prin Temişana)

De un an şi jumătate
Mă băgaţi mereu prin spate,
Pe când eu, întreaga viaţă,
V-am băgat mereu prin faţă.

epigramă de Păstorel Teodoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psihologii au constatat că oamenii sunt mult mai fericiţi în timpul războiului decât în vremurile de pace. În timpul războiului, viaţa lor este incitantă. În vreme de pace par să se plictisească. În timp de război, dimineaţa devreme sunt în căutarea ziarelor, ascultă radioul. Se pot petrece lucruri foarte departe, dar ei sunt incitaţi. Ceva din ei simte o afinitate.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultător: Cât poate trăi o cămilă fără să bea apă?
Radio Erevan: Până moare.

replici din Radio Erevan
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultător: De ce Adam şi Eva au trăit peste 800 de ani, iar astăzi omul nu trăieşte mai mult de 100 de ani?
Radio Erevan: Deoarece, între timp, medicina a progresat foarte mult.

replici din Radio Erevan
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascultător: Există în viaţa unei femei 10 ani cu adevărat frumoşi?
Radio Erevan: Absolut! Cei dintre 28 şi 30 de ani.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bărbier evreu: Îmi pare rău, dar nu vreau să fiu împărat, nu e treaba mea. Nu vreau să conduc sau să cuceresc, aş vrea, dimpotrivă, să-i ajut pe toţi dacă s-ar putea – evreu, arian, negru sau caucazian. Cu toţii vrem să ne ajutăm unii pe alţii, aşa e natura umană. Vrem să trăim din fericirea celorlalţi, nu din suferinţa lor. Nu vrem să ne urâm şi să ne dispreţuim. E loc pentru toţi în lumea asta, iar pământul e bogat şi darnic. Ne-am rătăcit pe drumul unei vieţi care poate fi liberă şi frumoasă. Lăcomia ne-a otrăvit sufletele, a închis lumea cu o baricadă de ură şi ne-a împins în sărăcie şi vărsare de sânge. Alergăm din ce în ce mai repede, dar ne-am închis în noi înşine. Maşinăria abundenţei ne-a lăsat în penurie. Ştiinţa ne-a făcut cinici, inteligenţa – distanţi şi inumani. Gândim prea mult şi simţim prea puţin. Mai mult decât tehnologie, avem nevoie de umanitate. Mai mult decât inteligenţă, avem nevoie de bunăvoinţă şi tandreţe. Fără acestea, viaţa devine potrivnică şi atunci totul e pierdut. Avioanele şi radioul ne-au adus mai aproape. Însăşi natura acestor invenţii ne cere să fim buni, să ne avem ca fraţii, să fim uniţi. Chiar în acest moment vocea mea este auzită de milioane de oameni din toată lumea, milioane de bărbaţi, femei şi copii deznădăjduiţi, victime ale unui sistem care chinuie şi arestează oameni nevinovaţi. Celor care mă aud acum le spun să nu-şi piardă speranţa. Sărăcia care se abate acum asupra noastră e doar efectul trecător al lăcomiei, al amărăciunii oamenilor care se tem de progres. Ura dintre oameni va dispărea, dictatorii vor muri, iar puterea pe care au luat-o de la oameni, va reveni oamenilor. Şi atâta timp cât oamenii vor muri în numele libertăţii, ea, libertatea nu va pieri. Soldaţi! Nu vă lăsaţi pe mâna brutelor, a celor care vă dispreţuiesc, care vă transformă în sclavi, care au pus stăpânire pe vieţile voastre, care vă spun ce să faceţi, ce să gândiţi şi ce să simţiţi! A celor care vă îndoctrinează şi care vă tratează ca pe nişte animale. Nu vă lăsaţi pradă acestor monştri, acestor oameni-roboţi cu minţi şi inimi mecanizate! Voi nu sunteţi roboţi, nici animale, ci oameni! Aveţi în inimi umanitate! Voi nu purtaţi ură celorlalţi. Doar cei neiubiţi şi inumani urăsc. Soldaţi! Nu luptaţi pentru sclavie, ci pentru libertate! În versetul 17 din Evanghelia după Luca scrie: "Împărăţia lui Dumnezeu este înlăuntrul vostru", al tuturor oamenilor, nu al unui grup, nici al unuia singur! Voi, oamenii, sunteţi cei care aveţi puterea să creaţi roboţi, să creaţi fericire! Voi, oamenii, aveţi puterea să faceţi această viaţă să devină liberă şi frumoasă! Să folosim această putere în numele democraţiei, să ne unim în lupta pentru o nouă lume, o lume decentă care va oferi oamenilor şansa să muncească, tinerilor – un viitor şi celor în vârstă, o bătrâneţe sigură. Brutele au ajuns la putere promiţând toate acestea. Dar au minţit, nu şi-au ţinut promisiunea şi nu o vor face niciodată! Dictatorii se eliberează pe sine înrobind oamenii! Să luptăm acum pentru a împlini această promisiune! Să luptăm pentru o lume liberă! Să rupem toate barierele naţionale, să înlăturăm lăcomia, ura şi intoleranţa! Să luptăm pentru o lume raţională, o lume în care ştiinţa şi progresul să aducă fericire oamenilor. Să ne unim întru democraţie! Hannah, mă auzi? Oriunde ai fi, Hannah, priveşte spre cer! Norii se risipesc, soarele răsare din nou. Am ieşit din întuneric la lumină. Ne aşteaptă o lume nouă mai bună, în care oamenii vor lăsa în urmă ura, lăcomia şi cruzimea. Priveşte spre cer, Hannah, sufletul omului a prins aripi şi zboară în sfârşit spre curcubeu, către un viitor glorios. Un viitor al tău, al meu, al nostru tuturor. Priveşte spre cer, Hannah! Priveşte spre cer!

replici celebre din filmul artistic Dictatorul, scenariu de Charlie Chaplin (7 martie 1941)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă am avea posibilitatea materială de a călători cu viteza luminii, nu am putea ca în decursul unei vieţi să ne ducem şi să ne întoarcem din cea mai apropiată planetă locuită din univers. Nici nu putem comunica prin mijloacele ştiinţifice cum sunt heliografele gigantice sau undele de radio. Suntem izolaţi, cel puţin aşa se pare, în globul minuscul al vieţii.

citat din romanul Magicianul de John Fowles
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Melancolie....

istoria melancoliei
ne include pe toţi.

eu – mă chircesc sub cearceafuri murdare
în vreme ce privesc pereţii albaştri
şi-atât.

m-am obişnuit într-atât cu melancolia
încât o întâmpin ca pe un vechi
prieten.

acum voi ţine 15 minute doliu
pentru roşcata care tocmai m-a părăsit,
povestesc totul zeilor.

fac asta dar nu mă simt prea bine
chiar mă simt rău
apoi mă ridic
purificat
chiar dacă n-a fost de fapt

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te supăra, frate

o cheamă Nicolaida
şi citim împreună poveşti pentru copii
la radio
ieri a fost fata cea mică a împăratului roşu
şi am trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi

avea dreptate zmeul
fraţi de cruce
până m-oi îndrăgosti

poezie de Paul Alex
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuim într-un Univers în care atomii sunt confecţionaţi în centrele stelelor; unde în fiecare secundă se nasc 1000 de sori; unde viaţa este declanşată de lumina solară şi de fulgere, în aerul şi apa planetelor tinere; unde materia primă pentru evoluţia biologică este făcută uneori prin explozia unei stele la jumătatea drumului peste Calea Lactee; unde un lucru aşa de frumos ca şi o galaxie se formează de o sută de miliarde de ori - un Cosmos de quasari şi quarci, fulgi de nea şi licurici, unde ar putea fi găuri negre şi alte universuri, şi civilizaţii extraterestre ale căror mesaje radio, ajung în acest moment pe Pământ. Cât de palide sunt prin comparaţie afirmaţiile superstiţiilor şi ale pseudoştiinţei; cât de important este pentru noi să urmăm şi să înţelegem ştiinţa, acea strădanie caracteristică omului.

citat celebru din Carl Sagan
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bere

nu ştiu câte sticle de bere
am consumat aşteptând ca lucrurile
să evolueze spre mai bine
nu ştiu cât vin şi whisky
şi bere
mai ales bere
am băut după
despărţirile de femei –
aşteptând telefonul să sune
aşteptând răsunet de paşi,
iar telefonul nu sună niciodată
decât foarte târziu
şi paşii nu ajung niciodată
decât foarte târziu
când stomacul
mi-a ajuns deja în gură
ei sosesc proaspeţi ca florile de primăvară:

" ce naiba e cu tine?
n-o să fii 3 zile în stare să mă regulezi!"

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Charles Bukowski din Dragostea este un câine turbat venind din Iad, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omagiu (pentru Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca)

Voi cei doi împătimiţi,
Exilaţi o viaţă întreagă
Vă aducem cald omagiu
Şi să fiţi bine veniţi.

Cuvintele rostite altădată
Au fost strigăte pe acest pământ
Avertizând o lume întreagă
De pericolul comunist.

Pe vremea cruntei prigoane
Şi-n locuri tăinuite
Ascultam radioul... de la mic la mare
Cu sfaturi bune şi gândite.

Trecut-au ani de suferinţă,
Cu o feroce dictatură
Proorocirea a fost sfântă
Şi o revoluţie pe măsură.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Dumitru Matei din Gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

VULPESCU: Bănuiesc...
LUPOI (luminat): Ei, asta e altceva! Din bănuieli trăim bine amândoi! Ia spune tu, Vulpescule! Care este bănuiala ta?
VULPESCU: Bănuiesc că la radio a vorbit cetăţeanul Mihai Întâi...
LUPOI: Întâi? (Râde vulgar). Eşti un fraier! În ziua de azi, oamenii sunt egali! Numai camioanele au numere!

replici din Procesul, scenariu de Valeriu Butulescu (21 septembrie 2019)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

A murit cu zâmbetul în gură

Doamne urc muntele de piatră
eşti prea departe
schiurile mele aşa grele
se prind de tendoanele picioarelor Tale
acum eşti carne
şi gheaţă şi simbol de pus sub haină
Auzi Doamne am şi eu o întrebare
Unde eşti când moare-un om?

Ştiu răspunsuri, ştiu întrebări
Aş vrea să cânt un bocet lung şi drept
Pe schiuri gata să pornească
prin păcate şi colinde
cântam colinde şi vara
cu atât mai mult acum când ne bate neaua-n ochi
deschide radioul şi ai să vezi că e încă decembrie

De anul nou o să fie o groapă săpată
pentru o fată încă plină de viaţă
cu păr blond şi ochi frumoşi

[...] Citeşte tot

poezie de Laura Soltuzu
Adăugat de Lena Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubirea mea se citeşte la radio în fiecare zi
Iubirea ta mă cuprinde cu dorul ei, la fel ca braţul tău puternic
De ce mă vei împodobi cu flori de cireşi, vântul meu de aprilie sau mai
Mă vei acoperi pe sâni cu smochine coapte şi moi
Mă vei gusta ca pe-o lumină
Devin candela-ţi ce te luminez şi chintesenţa vieţii
Adânc voi străbate al tău Mugure de lumină şi dor
Voi deveni o altă lumină ce se va uni cu tine, secundă de secundă, din eternitatea ta.

poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii

Abia trecuseră douăsprezece luni de la
Războiul de şapte zile care-adormise lumea,
Era după căderea serii, când au apărut năstruşnicii cai.
Noi deja făcuserăm legământ cu tăcerea,
În primele câteva zile totul era atât de-încremenit...
Ne-ascultam respiraţia şi eram îngroziţi.
A doua zi
Radioul a amuţit; am căutat pe toate frecvenţele; nici un răspuns.
A treia zi o navă de război a trecut prin faţa noastră spre nord,
Grămezile de cadavre umpleau puntea. A şasea zi
Un avion a plonjat pe deasupra noastră-n mare. Apoi, linişte.
Ştiri de nicăieri:
Şi totuşi radiourile erau acolo, în colţurile bucătăriilor noastre,
Încă deschise-n milioane de încăperi din întrega lume.
Dar astăzi dacă ele-ar trebui să retransmită,
Dacă pe neaşteptate ar trebui să vorbească iarăşi,
Noi am refuza să le-ascultăm, nu le-am permite să învie
Vechea lume cu toată răutatea ei, lume care şi-a înghiţit, hulpav,
Într-o secundă, copii. Asta nu se va mai întâmpla încă o dată.
Uneori ne gândim la naţiunile cufundate-n somn adânc,

[...] Citeşte tot

poezie de Edwin Muir,1887-1959, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de banca mea din liceu, de coşul de baschet de acasă, de fisele de 3 lei cu care-mi sunam primele iubite, de bunica, de SMS-urile lui Lazarov, de verile în care lucram la Radio Vacanţa, de Dick - căţelul meu, care a trăit 18 ani -, de prima mea maşină - Dacia, de Deep Purple, de New York, de hainele fără firmă, să beau litri de Cola, fără să mă gândesc la nimic, de Jules Verne, de bicicleta mea Pegas, mi-e dor să mai merg cu tramvaiul şi mi-e dor de ieri.

citat din Dan Negru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul

Am pus motorul pe silenţios
Şi radioul pe regim de vacanţă.
Alunecăm pe un drum sinuos,
În dreapta mea eşti tu, de-o viaţă.

Mă lupt cu secunde goale,
Nu vreau să pierd nici măcar una.
De aceea le umplu cu drumurile
Şi le filmez pe toate, una câte una.

Radioul merge dezacordat,
Nu contează, nimeni n-a observat.
Am pus alunecarea pe silenţios
Şi motorul pe un drum sinuos.

Ne vom opri doar o secundă.
Cât sa ne privim în oglindă,
Apoi vom aluneca sinuos,
Pe un drum silenţios...

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!