Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

religie și stângaci

Citate despre religie și stângaci

citate despre religie și stângaci (inclusiv în versuri).

Traian Abruda

O nouă religie

nu ai venit aici să vorbești
ai venit să asculți și să taci

nu ai venit aici să privești
ai venit să orbești și să calci

cât mai adânc pe alături: nu
ai venit decât să-ți aplauzi a

partenența la noua religie în
care dumnezeu e stângaci

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la religie și stângaci, dar cu o relevanță mică.

Norman MacCaig

Ora de vizită

Mirosul spitalului
îmi piaptănă nările,
în vreme ce siluete plutesc de-a lungul
coridoarelor galbene și verzi.

Ceea ce pare un cadavru
este împins într-un elevator și dispare
în direcția raiului.

Nu voi avea sentimente, nu trebuie
să simt, dacă nu va fi
o nevoie urgentă.

Infirmierele calcă grațios și eficient,
aici, jos, sus și acolo,
taliile lor subțiri susținând
miraculos poverile
de dureri și-atât de
multe morți, ochii lor
sunt încă limpezi după

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.

Mi-e dor de oameni. Fără descrieri elaborate, simplu și clar. E un fel de nevoie rudimentară de trecere din suflet în suflet până la esență. Cu fericiri, blândețe și soare ascuns în buzunarele cu visuri. Le-am croit cu fir de viață doar ca să se desprindă câte puțin în veșnicie.
Cred în miracole și-n clipe de-a valma cu răsărit. Îmi fac palmele căuș și gazdă pentru fluturi și zâne. Lumea e în definitiv o alegere, o fărâmă de hazard pictat în toate nuanțele. Dumnezeu schițează alei de gând, priviri cu Har, lumina din străinii închipuiți. Eu aleg dacă vreau să fiu toamnă târzie, vară desculță la țărm, liniște albă sau câmp înflorit. Caut rădăcini în fragilitate, plec din mine, lipesc cu zâmbet stângaci, încrederea pierdută. O să fie bine!

(7 noiembrie 2020)
Adăugat de Andreea PalasescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Suntem aroganți

Suntem răi și aroganți,
I-ncurcăm pe guvernanți,
Vrem mâncare și copii
Și ne place să fim vii,
Mama noastră de zbanghii!

Degeaba vă mirați mereu
Că nu e-n ceruri nici un sfânt,
Nu poate fi lumină sus,
Când nu-i dreptate pe pământ.

Ce fel de lume ni s-a dat,
S-o tot falsificăm, stângaci,
Cu milioane de bogați
Și miliarde de săraci!?

Măcar pentru acești copii
Un alt noroc să fi adus,
Dar, vai, sub cinice poveri,
Ei trec prin școli cu preț redus.

[...] Citește tot

poezie celebră de din Rezervatia de zimbri (10 iunie 1994)
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Lucian Blaga

Pustnicul

I
Muntele Golgota. Întuneric. Un soare mic se vede
sângeriu prin pâclă deasă. Pe-o stâncă șade Lucifer
cu aripi de liliac, cu ochii luminoși de fosfor. Privește
neclintit parcă ar asculta ceva-n tăcere.

LUCIFER

Nu s-aude-n larg decât mișcarea
pământului prin lume.

Cu aripile sprijinite-n pietre-aștept
de-un veac aici.
Când am urcat cărarea
părea că duc în spate-o cruce grea,
și spini ce atârnau în aer mă-nțepau pe frunte.

Dacă semnele nu mint,
călcâile îmi odihnesc
pe stâncile spânzurătorilor.

[...] Citește tot

poezie celebră de din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la -66.47- 46.99 lei.

Tânărul stângaci

încearcă să se sustragă din lumea
măsluită de cei mari și pricepuți
alege un colț de rai pentru refugiu
se culcă pe-o ureche scăpând
hățurile din mână fără griji
cât va sta nu știe în adăpostul
anti-lume și își varsă ultima lacrimă
pentru tot ce trece pe lângă viața lui
atârnă pe pleoape lenea tânărului
care și-a realizat culcușul călduț

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dictare, cu sfințire

Aș vrea să fiu pui de Luceafăr
Și poezia în stele s-o slăvesc,
Doar că nu pot ca să transmit
Decât din ceruri ce primesc.

Căci tot ce-am scris până acum
Nu mi-a furat timp de gândire,
Am scris ce din subconștient
Mi-a fost dictat cu dăruire,
N-am îndrăznit ca să sfidez.

Și pentru acest dar sfânt, divin,
Îi mulțumesc lui Dumnezeu
Că m-a ales ca mesageră,
A versului real și greu,
Balsam în suflet, cu trăire.

Așa că, nu mă condamnați
Că scriu naiv, stângaci sau prost,
Reproșurile nu au rost,

[...] Citește tot

poezie de (14 ianuarie 2021)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Arghezi

De-a v-ați ascuns

Dragii mei, o să mă joc odată
Cu voi, de-a ceva ciudat.
Nu știu când o sa fie asta, tată,
Dar, hotărât, o să ne jucăm odată,
Odată, poate, după scăpătat.

E un joc viclean de bătrâni
Cu copii, ca voi, cu fetițe ca tine,
Joc de slugi și joc de stăpâni,
Joc de păsări, de flori, de câni,
Și fiecare îl joacă bine.

Ne vom iubi, negreșit, mereu
Strânși bucuroși la masă,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Într-o zi piciorul va rămâne greu,
Mâna stângace, ochiul sleit, limba scămoasă.

Jocul începe încet, ca un vânt,
Eu o să râd și o să tac,

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!
cumpărăturiCartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -22.00- 13.99 lei.
Marin Sorescu

De partea taurului

Pe nimeni nu vei putea lua în coarne,
Prietene taur, ce vei muri peste douăzeci de minute.
Exact peste douăzeci de minute. (La 17:20)
Lupta ta cinstită cu coarnele, va fi trădată,
Împunsul tău va fi înșelat.

Ai năvălit ca o furtună în arenă,
Adulmeci nisipul galben,
Care miroase de pe acum a sânge - sângele tău.
Cerul e înnorat. Arena e o retină ce se dilată.
Ești frumos și puternic.
Toată lumea e a ta.
Toată lumea aceasta complice, care privește.

Iată, te-ai repezit în calul cu ochii legați,
Blindat cu apărătoare, pe burtă.
Dai să-l iei pe sus. Și călărețul, în armură,
Ți-a înfipt sulița în greabăn. Apasă puternic,
O scoate și-o înfige din nou,
În timp ce tu, naiv, te căznești să răstorni

[...] Citește tot

poezie celebră de (august 1982)
Adăugat de Veronica ȘerbănoiuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Trei dinti din fata" de Marin Sorescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -37.00- 29.99 lei.
Aurora Luchian

Țară de amărăciune

Plânge doina-n mine când pădurea moare,
Geme lanul galben că e înmâlit,
Păgubită-i pâinea, iar țara mă doare
Când o văd sleită, parcă a bolit.


Duce sărăcia într-un sac în spate,
După ploi cu gheață ce au stors blestem,
Și-i zdrelită-n tălpi, la genunchi, la coate,
Și îi șterg din lacrimi... că moare, mă tem...


Îi sărut corvoada, o salt dintre pietre
Ce s-au prăvălit de pe stânci, prin vânturi,
O înfofolesc și-o-ncălzesc la vetre,
Și oftând șoptește: "Bietele pământuri..."


În șuvoaie repezi ape hămesite
Îi răpește câmpuri, case și săteni,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Gabriel Petru Băețan

Socodor

Casa în care ai copilărit este a altora acum.
Tu rătăcești din trup în trup
Și nu îți regăsești cadența de odinioară
Suflete!

Bunicii s-au mutat și ei în alt oraș
Însă nici ei nu știu să tempereze
Focul ce le dăinuie în piepturi...

Hoinărind stângaci pe străzi potrivnice
Ei par adesea decupați dintr-un tablou primordial
Alienați!
Se simt doar un organ respins de spațiul
În care au fost transplantați!

Casa în care ai copilărit este a altora acum.
La umbra plopilor pe care i-a plantat bunicul
Înfloresc alți oameni iar tu te chircești nevolnic
Între maxilare de ireversibil...

[...] Citește tot

poezie de din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru BăețanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu am strigat în gura mare, eu am scris...

Eu, nu mi-am strigat în gura mare fericirea nebună,
atunci când îmi clocotea în pieptul tânăr gata să-l rupă,
de frică să nu mi-o deoache oamenii răutăcioși,
dar am imortalizat-o în cuvinte simple,
pentru voi, ce-i care mă înțelegeți cu adevărat.
Pentru că, rucsacul iubirii oricât ar fi de greu,
merită cărat în spate toată viața.
Nici durerile sufletului nu mi le-am strigat în gura mare,
deși tare aș fi vrut să o fac, ca să-l scap de poverile lui,
dar m-am bazat pe credință,
toiagul de sprijin al oricărui handicap.
Apoi mi-am zis:
oare, cui îi pasă de zbuciumul meu sufletesc, cu adevărat?
Cui, să mă plâng? Mai bine scriu...
Durerea altuia este cea mai ușoară durere,
pentru că nu o simte decât cel care o are.
Nici singurătatea firii sau ura împotriva viselor neîmplinite,
nu le-am strigat în gura mare,
de frică să nu par excentrică în fața oamenilor,
care abia așteaptă să mă etichiteze,

[...] Citește tot

poezie de (22 februarie 2010)
Adăugat de Valeria MahokSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Mă regăsesc

Mă regăsesc în sunet de mare automnală,
În ochi de gând pășind prin argintie brumă
În culoare de cerneală pe boltă cu lacrimă aureală,
Când sufletul sărută malul în zbucium cu valul în spumă

Mă regăsesc în triste frunze ruginii tomnale
În zbateri de aripi prin vânt umede de ploaie,
În noapte croșetez poeme cu gândurile tale
Sentimente impregnate din suflet pe foaie.

Mă regăsesc în versuri scrise cu condei de soare
Pictate cu amintiri în toamna care plânge,
Pe pânză vremii și a vieții trecătoare
O lacrimă suspină cu mine-n ram se frânge.

Mă regăsesc pe portativul anotimplui cu vise
În dansul pescărușului între cer și mare,
Rătăcesc stângaci prin lume pe drumuri nescrise
Cu doruri ce aprind speranțe în roșii candelare.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Dedicație

Dedicație,
Unei bătrâne dintr-un sat,
Căci lacrima ce mi-a picat
Și s-a prelins din ochii mei
E lacrima unei femei,
A unei mame pentru care
Durerea semenilor doare.
O lacrima prelinsă cu sârg
Din ochi în jos,
A dat inimii mele
Și vieții mele-un rost.
Sufletul l-a deschis,
În suflet curgeau lacrimi,
Bătrâna mă-nsoțea.
Într-un sobor de patimi.
Mergeam prin sat, cu ajutoare,
Asta-mi fusese dat a face
Și am ajuns la o bătrână...
Bătrâna mă privește, tace...
Îi spun ce gânduri nu-mi dau pace,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu, Nietzscheanul

Nu era chiar niciun secret,
știam că mă iubește doar pentru că nu sunt întreg și ca să-mi poată adăuga a treia mână sau mai știu eu ce,
așadar numai ca sa fiu așa cum mă vedea ea,
nu o dată m-am trezit dimineața altfel decât mă culcasem
cu o aripă de fluture lipită stângaci pe umărul dezgolit de furtuna din zori,
cu tatuaje facute cu pixul sau doar cu ochiul ei drept,
mi-a desenat încă o inimă, un catarg cu velele rupte,
într-o seară, făcând pe filozoafa, lucru ce-i dădea un aer fermecător de caraghios,
după ce mi-a aruncat aiureala "ești exponentul unei lumi fără păcat aflată sub dictatura iubirii"
la lumina unor lumânări de tort a pus la cale un soi de ceremonie de sanctificatare
ori, mai degrabă, de nesanctificare
alăturând numelui meu pe acela de Nietzscheanul, ca Tesviteanul bunăoară,
astfel că în toate calendarele cu nesfinți veți da de mine astfel,
nu era atât de fraieră încât să nu-și dea seama că nu sunt eu însumi, ci doar căutarea, de aceea ea îmi și zicea "alteritatea ta"
"sunt ceea ce scriu", am recunoscut, "așa că las-o baltă cu declarațiile tale de dragoste,
pietrele amfiteatrului, obloanele prăvăliilor, macadamul,
toate le știu pe de rost și le declamă fornăitor,
iar tu mă minți spunându-mi că e ecoul",
eu de fapt nici n-am iubită,
e doar o cascadă care curge din cer și de aceea pare nespus de înaltă

[...] Citește tot

poezie de din Eu, Nietzscheanul (2012)
Adăugat de Augustin NicolaeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Livrescu" de Mihail Soare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.08- 15.99 lei.

Scotch

O iubire lipită cu scotch e un fel de cutie în care îți torni zilele mărunte cu toate ale lor: spălatul pe dinți și privitul somnoros în oglinda care-ți râde ironic în față - "tot tu? mai schimbă-ți, Doamne iartă-mă fața asta ponosită!", băutul pe fugă al ceaiului din cana pe care ai primit-o, cândva, de la iubitul tău, unde, un păun imperial își împrăștie ochii pe toată suprafața dându-ți șansa de a fi regină măcar așa, îmbrăcatul pe fugă, rochiile prea strâmte pentru trupul tău ce se pregătește de menopauză și-n care kilogramele își cam fac de cap în ultima vreme, apoi pantofii - veritabilii tăi pantofi pe care-i privești dintr-o parte până-n momentul în care te cerți cu tendoanele tale numai să le fie bine în culorile așternute pe tocuri de 10 cm. Momentul unic e acela când închizi ușa casei, bagi repede cheia în buzunar și-ți amintești pe scara blocului că ai uitat să-i mulțumești Lui că vezi și azi lumina zilei. Așa că stângaci, să nu scapi poșeta și punga de gunoi pe care o balansezi în containerele mai înalte decât tine, faci semnul crucii și mergi mai departe. El ce-o fi făcând? Nu mai știi nimic despre. Cu siguranță liniștit în cazonul unei vieți pe care, n-o înțelege, dar o acceptă. E ca melcul trăgând după el căsuța, gata oricând să-i fie fărâmițate visurile - în fond e riscul lui dacă trece strada și merge prea încet. Lucrurile se precipită, vrei multe și mult, dar nu uiți niciodată să privești zâmbind spre bătrâna de la scara trei care păstorește un cârd de pisici. Ai spune că cei care vorbesc cu animalele au o doză de scrânteală, însă mulți nu știu ce gust al naibii de rău are singurătatea. Ai vorbi până și cu un melc, numai să-ți deschidă ușa. Duci cum o cămilă seceta zilei, vorbești în stânga și-n dreapta, în fond cuvinte sunt făcute să circule. Te întorci la pereții tăi cu pânze adunate de ici colo, atingi stereotip câteva taste și privești lumea - ce mare e lumea în care iubirile au forme de melci, scoici, meduze, raci - toate într-o incertitudine numită mare. Nu poți citi, câtă vreme stai culcată pe pat, așa că, hai, copăcel, urnește-ți mintea să lucreze - face bine mai târziu când vei vrea pe la 80 și să știi unde-i toaleta și cum te cheamă. Oare el ce-o fi mai făcând? probabil și-a pus iubirea la păstrare într-o cutie pe care a lipit-o cu scotch. Ce l-ai mai rupe tu!! Mereu rupi câte ceva: mâța-n două, gura târgului și iubirile incerte. Știu, niciodată nu-ți place incertitudinea! Tu sari destul de repede, crezi că orice e posibil, apoi te desumfli ca un balon care a fost umflat pe rând de mai multe guri și uită să zboare. Tu-l împingi de la spate și el? nimic!! E târziu. În colțul din stânga camerei te înghesui tu și Dumnezeu. Pe El nimeni nu are cum să ți-l fure și nici nu pleacă de lângă tine... rola lui de scotch e bună doar să bandajeze pe ici-colo rănile sufletului. E chiar târziu și pescărușii țipă nebuni... undeva, departe, cineva caută capătul unei benzi adezive... s-a lipit prea mult de rolă... mai bine fără!!!

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

I-am disprețuit pe toți cei care nu își pun întrebări, pe toți cei care nu vor răspunsuri, pe cei înspăimântați de singurătate, de propriul sine, pe toți cei care nu simt lucrurile pe care le simt eu. Pe cei banali, timizi, șterși, neîncrezători în forța lor, pe cei fricoși, pe cei proști, pe cei urâți, neatrăgători, stângaci, pe cei politicoși, lași, pe cei religioși, pe cei cu prejudecăți. Îmi plăcea însă extraordinar de mult să-i privesc. Asta mă inspira cel mai mult. Privitul păduchiuților. Mă vedeam, dincolo de ele, un zeu ridicându-se dintr-un nor de colb, cu un spectru în mână, uriaș, impunător.

în Pervertirea (2012)
Adăugat de Dreams in Black and WhiteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Pervertirea. Editia a III-a" de Cristina Nemerovschi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -36.00- 17.99 lei.

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre religie și stângaci, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook